56,235 matches
-
meu și acum mă muști cu otrava ta zi de zi să adaugi la toate blestemățiile tale și aceasta de pe urmă,” se opri puțin și trase aer simțea că se sufocă. Viorel se ridică de pe pat cu un zâmbet cinic înaintă spre el și spuse sarcastic: ,,Ratatule numai iești în stare de nimic, ai ajuns ca un vierme ce se târâie pe jos ești la mila mea dacă eu vreau te arunc în stradă cel puțin Sofia a înțeles situația în
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1446639812.html [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
cel puțin Sofia a înțeles situația în care vă aflați...” urmă apoi un întreg șir de înjurături și vorbe grosolane. La un moment dat Mihai simți că nu mai poate că a ajuns la culme simți că își pierde controlul înaintă cu pumnii strânși spre Viorel deși era conștient că avea puține șanse pentru că Viorel era mai tânăr și mai puternic ca el. ,,Canalie nenorocită,” apucă să mai spună Mihai. Apoi în următoarele momente simți lovituri grele de pumni ce îi
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1446639812.html [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > STARE Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 999 din 25 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sunt un future ... zbor , Sunt pașii tăi pe nisip ... înaintez, Sunt flacăra vie a ardorii din tine, Și plutesc în aer, simt. Mă cheamă lumina, deasupra norilor dârji, Urc, dansez, Umplu calea ... cu parfumul fiintei tale. E aproape de mine limpezimea, și clipa din nou se-nmoaie înaripată și grea, de-
STARE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stare_dalelina_john_1380116175.html [Corola-blog/BlogPost/360971_a_362300]
-
ceva să ridicam prova, să nu mai intre apa în barcă la fiecare mișcare a mării. M-am mutat pe aceeași banchetă cu fratele și acum trăgeam amândoi de câte o ramă. Nu intra apă la fel de multă, însă nu mai înaintam ca la patru rame. Trăgeam tăcuți, uzi până la piele, iar vântul ne lovea fețele cu stropi de apă sărată. Eram obosiți și disperați. Mergând direct spre mal, nu am fi reușit să străbatem prin furia valurilor întreaga distanță ce ne
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_stan_virgil_1388298654.html [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
nostru de acostare din Saturn, am schimbat direcția spre plaja din Mangalia. Dacă ajungeam în zona de adăpost al digurilor, atunci puteam să îndreptăm barca spre golful nostru de acostare. Odată cu schimbarea cursului, s-a văzut că am început să înaintăm mai mult. Acum parcurgeam aproape câte un metru la fiecare tras de vâsle. Furtuna se întețea tot mai tare. Când eram pe coama valului ce ne întorcea spre larg, când staționam pe fundul abisului dintre doua valuri de peste doi metri
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_stan_virgil_1388298654.html [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
sau dacă va rezista la un al doilea val? La un moment dat începu să se zărească Cazino - ul. Însemna că nu mai aveam mai mult de jumătate de kilometru până la plajă. Intrasem în zona de influență al digurilor. Acum înaintam peste un metru jumătate la fiecare tras de vâslă, chiar dacă forța noastră fizică nu mai exista. Mai mult, frica ne dădea puterea necesară continuării luptei cu natura dezlănțuită. Când vom ajunge aproape de diguri vom încerca să o luam spre Saturn
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_stan_virgil_1388298654.html [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
toate ce le-nsoțește... Pe românește... Gândesc curat despre oameni Iertând și iubind dreptatea mereu Șimțind atât bucuria dar și necazul Poporului meu ... Da. Gândesc românește. Din mine se ravarsă ca un râu O dragoste fără hotare... Da. Simt românește... Și înaintează mereu înspre oameni Și apăr prin fapte și rugă tot ce iubesc Tot ce-i strămoșesc, tot ce-i românesc! Da! Și țin ca o vie cunună Ce inima mea cu bucurie o-nsoțește... Limba maternă din străbuni moștenită... Limba cea
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1441010809.html [Corola-blog/BlogPost/379516_a_380845]
-
a apucat nici să mai salute. A fost luat în primire cu vorbe și expresii pe care nu le mai băga în seamă de multișor poveste. Se obișnuise cu ele. După ce judele s-a calmat cât de cât, i-a înaintat referatul cu propunerea de arestare preventivă a unui număr de patru indivizi, care operaseră în grup organizat pe raza a mai multor localități timp de aproape două luni. După ce judecătorul Preoteasa a răsfoit cu furie crescândă paginile, încercând să rețină
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_imperiul_fricii_1_.html [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
Uniunea Europeană va avea olimpici laureați numai de cetățenie română... Poate că numai din cauze apropiate într-un anumit plan de cele existente la noi, în Marea Britanie, cererea de evaluare a copiilor la tabla înmulțirii, după clasele primare, care a fost înaintată de Ministerului Educației, a fost respinsă. Trageți domniile voastre concluzia! Păi, nu este o problemă gravă. La noi, foarte recent, a fost demis ministrul Educației, dar pe problema doctoratelor, știți bine. A, da, să nu uit! Nu voi mai avea „colegi
ŞTIRI CU TRIMITERE LA „DIVIDE ET IMPERA” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1456134852.html [Corola-blog/BlogPost/370700_a_372029]
-
dacă așa vrea tata... Porni rușinata către poartă și când ajunse la o distanță potrivită să nu o înăbușe emoțiile, strigă cât putu de tare: - A zis tata că nu este acasă! Pentru o clipă nu a înțeles de ce musafirii înaintau și, mai ales, de ce râdeau cu așa pofta. Când cei doi musafiri au trecut pe lângă ea, bărbatul roșcovan și creț a mângâiat-o părintește pe cap și, scotocindu-se prin buzunare, a scos o hârtie de zece lei. Femeia, probabil
ÎNTR-UN NU ŞTIU CARE SAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Intr_un_nu_stiu_care_sat_george_safir_1335843841.html [Corola-blog/BlogPost/359221_a_360550]
-
credință profundă cu care m-am născut, Duhul Sfânt care se manifestă în fiecare dintre noi, pe măsură ce corpul fizic devine tot mai curat. Este ceea ce văd pe tot parcursul acelei acțiuni. Uneori mă umplu de teamă care se destramă pe măsură ce înaintez în curățire. Știu că nu eu sunt cea care determină vindecarea acelei ființe, dar simt o bucurie nemărginită când, comunicând direct cu acea persoană prin rostiri sau cuvinte așternute, simt calmul și bucuria ei că se eliberează de o parte
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1470594663.html [Corola-blog/BlogPost/382361_a_383690]
-
ale vieții omului, pentru ca noi să traversăm, cu înțelegere și bucurie, trecerea de la o etapă la alta, semn al înălțării și evoluției noastre spirituale. Cu fiecare an ce-l adăugăm la buchetul vieții, retrăim experiența anotimpurilor, tot mai prețioase pe măsură ce înaintăm pe cărarea vieții. Fiecare treaptă a evoluției noastre aducându-ne ceva unic, ceva nou... Toamna s-a instalat pe deplin. Parfumul ei cu miros de crizanteme și de gutui coapte este răscolitor...Aș putea spune că toamna este paradisul naturii
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_tarzie.html [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
la reducere. Nu făcu cale întoarsă nici la vederea femeii cu căciulă rusească din vulpe polara și nici simțind, cu lacrimi în ochi, lovitura la țurloaie pe care i-o aplică un alt cărucior, aflat în derivă. Icni, șchiopata și înainta, precum alte eroine ale mult încercatului sau neam: Ana Ipatescu, Ecaterina Teodoroiu ori Ana lui Manole. Iară pe cucoana/ Nici c-o înturna!/ Ea mereu venea,/ Pe drum șovăia/ Și s-apropia/Și, amar de ea,/ Iată c-agiungea! Și nici măcar
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
manevră asta, normal mi se părea să mergem tot înainte, sat, pustiu, sat, pustiu până în Nades. Dar la dreapta, pe o ulița secundară? În fine, ea e adultul vaccinat, ea a consultat hartă, cine știe despre ce scurtătură e vorba. Înaintăm pe ulița (mai bine zis urcăm pe ulița), “asfaltul” dispare, casele dispar, ultimul stâlp cu lumina este lăsat în urmă la vreo 100 de metri. Înaintăm în pantă pe un drum mocirlos, pe o ploaie mocăneasca, printre livezi. - Mama...nu
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
e adultul vaccinat, ea a consultat hartă, cine știe despre ce scurtătură e vorba. Înaintăm pe ulița (mai bine zis urcăm pe ulița), “asfaltul” dispare, casele dispar, ultimul stâlp cu lumina este lăsat în urmă la vreo 100 de metri. Înaintăm în pantă pe un drum mocirlos, pe o ploaie mocăneasca, printre livezi. - Mama...nu cred că ăsta e drumul! - Nici eu! Dăm să întoarcem, dar roată din dreapta spate alunecă într-un șanț și cea din stânga față se dezlipește de pământ
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
dimineață, venise rândul familiei Siegel. Cahtarina, fiica starostelui (de-acum - bătrân și bolnav) se-nhămă la sania umplută ochi, iar verișoarele sale și frățiorul mai mic împingeau din spate. Ningea bogat, cu fulgi de poveste argintată. Sania era grea. Catharina înainta anevoie la deal, printre nămeții mari. Dintr-o crăpătură de nori, soarele îi lumina obrajii îmbujorați, iar părul ei auriu avea sclipiri diamantine. Fulgii de nea erau aninați ușor alcătuind o năframă iluzorie, cu șoapte de borangic. Catharina era de
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
Inima-ți să-ntipărești pe-ale ei petale. Cântecul adâncului tău să-mi sune în timpan, Oh! Iubite, urmele tale pe suflet înca am. În ochii tăi vedeam speranță, cu-ndârjire m-agățam De-a ei scară. Spre Cer încet înaintam. Dar astăzi, oare ce-mi rămâne de facut? Mi-i frânta speranța, sufletul mi-i rupt. La nemurire iubirea ne ducea cu gândul, Ca-mpreună om rămâne de s-ar prăpădi pământul. Uitatu-ți-ai cuvântul, ce-atuncea mi-l dădeai, Că
MINCIUNA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1455277215.html [Corola-blog/BlogPost/369339_a_370668]
-
înfometată. Lanțurile regretelor te sugruma. Povara de pe umeri te covârșește, secundele sunt licurici în bezna de nepătruns. Treceri, etape ... Pașii ți se par în reluare, târându-se greoi, rafalele de vânt pătrund în trupul slăbit. Carne trecătoare. Încovoiat de timp înaintezi greu, mâlul gros împiedică mișcarea. Amintirile se derulează ca un film vechi, întrerupt de tehnica primitivă alb-negru, culorile străbat printre scene. Îngenunchezi secerat de durere. Neputincios strângi în pumni mâzga lipicioasă. Dorința de a ajunge la scări te impulsionează, pătrunde
CALATOR.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Calator_camelia_constantin_1358849122.html [Corola-blog/BlogPost/348867_a_350196]
-
Mântuitorului Iisus Hristos. În Iisus Hristos, Dumnezeu S-a arătat și S-a descoperit până la capăt (Evr. 1:1-2). Dumnezeu nu vine mai aproape de om decât a făcut-o în Iisus Hristos (Filip. 2:5-11) și nici noi nu putem înainta la o mai mare împlinire decât în Iisus Hristos, în care umanitatea a ajuns la vârsta spirituală a deplinătății și a desăvârșirii (Efes. 5:12). Această revelație încheiată, continuă totuși să lucreze prin Duhul Sfânt în Biserică, iar dialogul viu
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
închis. În depărtare zărește o luminiță. Cu cât se apropie cu atât se deslușesc mai clar flăcările unui foc. Ceva neobișnuit strălucește într-o lumină roșiatică la vreo cincizeci de pași de șosea, pe un delușor. Curioasă, oprește autovehiculul și înaintează încet, atentă la orice mișcare din jurul său. Deschide o portiță și pătrunde într-un cimitir, pe o alee înconjurată de cruci.Ceva luminos o atrage ca un magnet. Pare o capelă luminată în reflexe străvezii iar în fața ei un chip
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
-și face o cruce apăsând cu degetele fruntea încrustată de ani, mijlocul puțintel și umerii ușor aduși în față ,,Doamne, apără și păzește! Fie-ți milă de bobocu ista de mânz!,,. De gălăgie lupii au rămas pe loc, iapa a înaintat așezând sania de-a lungul răspântiei celor trei cărări, cu mânzul în partea stângă iar lupii în partea dreaptă. -Mă nărodule, o venit lupii după tine? a prins a răcni bătrânul tot bătând în alambic, împungând cu privirea întunericul pentru
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
unde se varsă-n mare ținuturile Senegambiei, iar cei din urmă au apucat-o spre răsărit, acolo unde se-ntinde Bangana, cu ale ei nisipuri umblătoare. Vreme de șapte săptămâni a așteptat Kete întoarcerea lor. Iar în acest timp pustiul înainta cărat de spiritele rele ce căutau calea înapoi spre lume. Care, deși arătau la înfățișare ca niște oameni, dar cum îți luai ochii de la ei se năruiau la pământ și se prefăceau în movile de nisip. Când s-au întors
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
bătui drumul de pomană... Satul meu îi dincolo de muntele aista, chiar aproape de Observator... Las' că-ți arăt eu când ajungem aproape... Drumul era îngrozitor: numai gropi, numai surpături, numai treceri peste râu, peste lodbe de lemn vechi, răvășite și putrezite. Înaintam tare încet. Dar partea bună a lucrurilor era că nu mai duceam în mână valiza. În schimb, trebuia să îndur tovărășia unui căruțaș care începu să-mi împuie capul cu tot felul de lucruri, iar eu tare nu aveam chef
PUTEREA RAZEI ABASTRE (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1461131966.html [Corola-blog/BlogPost/379906_a_381235]
-
o urmezi. „Nici eu,/ nici tu nu cunoaștem/ încotro-ul” (p. 44). Sau altfel: mergi și fă din însăși calea, țintă, și din însuși mersul, scop. Vorba Fericitului Augustin: „Cântați cum cântă călătorul. El merge și cântă. El cântă și înaintează”. Ca-ntr-un discurs filosofico-teologic de factură ascetică, așa cum întâlnești la părinții pustiei de tip Pateric, poeta vorbește de rafinarea conștiinței prin actul căinței (o trimitere la neliniștea din titlu?), o rafinare a conștiinței până la a deveni un fir de
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Theodor_damian_scriind_cu_sufletul_in_teodor_damian_1357019424.html [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
colportarea și dorința anihilării lui ca stea ce sclipește prea puternic, prea strălucitor, războiul invidiei ce-ar fi mers până la desființare. De unde atâtea pene la un om simplu, un simplu învățător dintr-o familie modestă din Avon?Alături, un Marlow înaintează cu o lance blestemată pe care este încrustat sigiliul otrăvii nimicitoare, neajungerea la pomul lăudat, la cel plin de roade. „Mi-a năruit lăcașul, stupida nepăsare, Măreț copac, din mladă, am ridicat prin trudă. Se frânge rădăcina sub patima zăludă
CUVINTE DESPRE „RĂSPUNSURI PENTRU WILL” SONETE DE OVIDIU OANA-PÂRÂU de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1486541134.html [Corola-blog/BlogPost/368555_a_369884]