2,449 matches
-
de gospodăria politică a românilor în Dobrogea își pot face convingerea cum le-a mers bulgarilor sub administrația românească"2252. În același sens, se preciza că "recensământul populației făcut de români în anii 1880 și 1881, după termenul acordat pentru înapoierea celor expatriați în timpul războiului, arată, în orașul Constanța, 348 suflete, pe când în anul 1894 numărul bulgarilor era de 1 060; în comuna rurală Gargalâc, două cătune curat bulgare, la 1880 s-au găsit 350 suflete, iar la 1895, numărul sufletelor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bunica să-ți aduc asta. Predai telegrama cu mândria celui care își îndeplinește frumos datoria. Tata se bucură de vești și te oprește pe lângă el, căci în curând va merge și el către casă. Da, și cu tata, drumul de înapoiere e același; mai întâi pe la zebră, pe urmă pe la semaforul cu ochi în trei culori. Te mirai, Rica, văzând că și tata, cel care construiește străzi drepte, merge pe unde ai mers și tu. Tata spune cu zâmbet șăgalnic; Drumul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
vom găsi astă-seară? Ajunși la Cavarna, am aflat că Viky a avut 39 grade de dimineață chiar, ceea ce nu i se mai întîmplase. Seara la 6 termometrul s-a urcat până la 41 grade. Și aici moartea stă la căpătîi? La înapoiere vorbesc cu Ioana despre moartea lui Viky fără nici o sfială. Văzând ca Ioana suportă discuția cu destulă tărie, mă bucur, căci mă tem de mari disperări. Ce tragedie pentru toți cei care o cunosc pe Viky! Minunată fată... Niciodată nu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să împace neamul și să-i redea încrederea în propriile sale forțe creatoare. Dificultățile dictaturii militare ies la iveală mai ales în pragul alegerilor prezidențiale din primăvara 1928. Monarhiștii cer, ca o condiție sine qua non a votării generalului Carmona înapoierea familiei regale în Portugalia. Ar fi fost primul pas spre restaurare. În caz contrar, monarhiștii amenințau că vor vota, în loc de generalul Carmona, pe ministrul de Finanțe, Generalul Sinel de Cordes. În 1928, masa monarhiștilor continua să fie împărțită între constituționaliști
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
veselia le fu Întreruptă, de câteva ciocănituri În ușa dela intrare. „Intră...” - tună Gică picior de lemn. Spre stupefacția celor prezenți, Doctorul cu Gironda de mână, se opriră În mijlocul Încăperii. Contrariat, bărbatul femeii nu mai avu răbdare să audă motivele Înapoierii, iscodindu-l pe Doctor: „Te-ai răzgîndit...? Vrei să-ți dau chitanța Înapoi...!?” Acesta Însă, aprinse la rândul lui o țigară, afișând un zâmbet misterios. „Prieteni, voi toți cunoașteți adevărul, sunt Însurat...! Efectiv, Încă o nevastă, ar fi prea mult
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la timp cu materiale precum și asistența tehnică, necesita un deosebit efort. Muncea foarte mult, dar muncea cu plăcere, nesimțind oboseala, mai ales În ultimul timp, reușise să-și rotunjească binișor contul la bancă. În planul de perspectivă avea În vedere Înapoierea În patrie, unde cu banii agonisiți să poată Întreprindă ceva, eventual, să se catapulteze În afaceri...! Relațiile sale de prietenie cu Nineta continuau, deși de fiecare dată Își spunea e „Ultima seară”, totuși, din compasiune, din dorința de a o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-mă...!” IV VULPE TRANVESTITĂ ÎN BLANĂ DE MIEL Cele două săptămâni petrecute la munte avură menirea să deconecteze câtuși de puțin atmosfera, s’o facă pe Atena să socotească arestarea ei stupidă un accident, lăsând pe planul a-l doilea Înapoierea În țara ei natală. Câteva zile mai târziu, o Înscrise la un curs de limbă română, unde această materie urma să fie asimilată În cinci - șase ore zilnic, pentru o perioadă de un an de zile. Imediat fata, Începu cursurile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
gardian Îi atenționă, să fie cuviincioși În fața judecătorului, să nu comenteze acceptând pedeapsa meritată, să nu Întoarcă capul către asistența din sala de judecată ori să facă semne În caz contrar va fi vai și amar de pielea lor la Înapoierea În penetenciar. Terminând pledoria, gardianul aprinse prin vizetă ușii de intrare În arestul preventiv o țigară ca În secundele următoare sute de țigări să fie aprinse dela prima, arestații fumând cu așa o pasiune Încât În curând anemicul electric bec
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
caz contrar suspendă audierile. Tony Pavone mai făcu o discretă tentativă s’o descopere pe Atena, fără rezultat. Gardienii urmăreau orice mișcare a arestaților din boxă: astfel fu nevoit să fie cât mai circumspect pentru a evita repercursiunile promise la Înapoierea În penetenciar. Se resemnă,răspunzând mecanic la unele Întrebări ale judecătorului, neânțelegând prea bine despre ce-i vorba. Abea câteva ore mai târziu va afla de fapt: În prezent se judecase cererea instituției de punere În libertate care se va
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
zile. Asistă apoi la unele schimburi rapide de cuvinte Între judecător și inculpații din boxă cu el, iar În final Întoarcerea În afumătoarea tribunalului, așteptând pe alții dela diverse complete de judecată pentru a fi Îmbarcați În dubele infernului pentru Înapoierea În catacombele Dictatorului Suprem, Nicolae Ceaușescu...!! IX HIENA DEVOREAZĂ PRADA...!! În următoarele zile,Tony Pavone avea să afle prin omul său de legătură cu exteriorul, cererea de punere În libertate fusese respinsă iar procesul propiu zis abea dela următorul termen
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
imi pulsa sângele Înfierbântat, iar gândirea o luase razna...! Tentația era dincolo de puterea voinței dar, eram hotărât să resping momeala...! Am Întors capul privind În altă parte Însă, când trenul luă viteză, mă aruncai agățându-mă de scara vagonului...! La Înapoiere către unitate am făcut pe biletul dela spital din 3 August 1952 - 8 August 1952, precauție inutilă...! Pe tot parcursul drumului de Întoarcere nu am Întâlnit nici o patrulă militară și nici nu m-a Întrebat cineva de vorbă. Mai mult
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
rămân ceilalți tovarăși ai dumnitale? Eu nu zic să te aduni numaidecât cu ei, dar, dacă nu ne înapoiem, dumnealor or crede că te-ai rătăcit ș-or fi cu grijă. Așa că, din trei, trebuie să alegem una. Dacă scutim înapoierea, ne mai rămân două. Ducându-mă îndărăt, îi vestesc pe dumnealor unde te afli dumneata și dânșii or rămânea la leasa lui Crăciunete. Dacă poftesc, îi aduc și pe dumnealor unde te duci acum dumneata. Am întrebat zâmbind: Unde m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
într-un loc pe care ni-l arătase. Ne aștepta acolo un om ca să ia în primire încărcătura; el era cel care punea prețioasa recoltă la uscat, ceea ce însemna o lună pe timp de vară și trei luni iarna. La înapoiere luam cu noi o grămadă de bălegar tare ca piatra și bun de ars. Cu asta era alimentat cazanul de la hammam. Asta mai însemna și că, o dată descărcată și ultima încărcătură, Harun și cu mine duceam cu noi culoarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la vânătoare de lei în munții din jur și că dăduse instrucțiuni ca să merg să-l întâlnesc. I-am sărutat mâna și i-am transmis salutările unchiului meu. Mi-a pus la dispoziție o locuință unde mă puteam odihni până la înapoierea sa. S-a întors înainte de căderea nopții și m-a chemat la palatul său. M-am înfățișat, i-am sărutat iarăși mâna, i-am oferit unul câte unul darurile, care i-au făcut mare plăcere, apoi i-am întins poemul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe care-l desenase el însuși și a cărui cupolă tocmai se fisurase pentru a treia oară, populația capitalei îl huidui. Strigătele acesteia îi ajungeau la urechi: „Dumnezeu să-i dea pieirii pe cei care îi înfometează pe musulmani!“. La înapoiere, sultanul se feri să mai treacă prin cartierul popular Bab Zuwaila, preferând să ajungă la citadelă pe străzi mai puțin viermuitoare. Aceste vești ne fură aduse de un tânăr negustor bogat și instruit care, fugind din capitală împreună cu familia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
stă pe inimă. În aceste condiții, nu puteam decât încuviința. A continuat pe tonul încrezător al unui om care și-a cântărit îndelung decizia: — Am să-ți întocmesc un act care să certifice că te poți folosi de proprietate până la înapoierea mea. Se duse să ia din barcă hârtie, pană de scris și călimară, apoi se întoarse să se așeze lângă mine. În timp ce scria, mă întrebă de nume, porecle, calitate, păru mulțumit și îmi înmână, o dată cu documentul, o legătură de chei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-l rostisem. Și deja, fără să mai aștepte, în timp ce ticluiam în minte minciuna pe care aveam să i-o servesc lui Harun pentru a-l putea lăsa baltă, ea a început să discute despre corăbii, cheiuri și bagaje. Când, la înapoierea mea în ținutul Nilului, vameșul din portul Alexandria m-a întrebat, între două reprize de scotoceală, dacă era adevărat că otomanii se pregăteau să năvălească în Siria și în Egipt, am răspuns printr-o înjurătură la adresa tuturor femeilor de pe pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
depășită vremea când puteam fi mândru de ai mei fără ca acest lucru să fie rodul unei biete lăudăroșenii? Apoi a venit vremea lui Adrian. Apoi a lui Soliman. Și mai ales s-a produs vizita aceea a lui Abbad. La înapoierea lui de la Tunis trecuse să mă vadă, fidel promisiunii făcute, și, înainte chiar să-și fi descleștat buzele, ochii lui mă compătimeau deja. Cum șovăia să-mi spună veștile aflate, eram dator să-l fac să capete curaj: — Nu poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sunt o mamă nedemnă, dar tu știi că pentru binele ei te părăsesc, spre a o feri de pericolele care ne însoțesc pașii, mie și fratelui ei. Ți-o las ca pe un dar, pe care să-l primești la înapoierea ta: când va crește, îmi va semăna și-ți va readuce în minte în fiecare clipă imaginea unei prințese blonde pe care ai iubit-o și care te-a iubit. Și care te va iubi mereu, din depărtarea noului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Omul cu vârful lui, și prea puțin îi păsa cine o scotea la peisaj. Nu a înțeles atunci și nici n-a aflat vreodată ce se întâmplase, de-am expediat-o chiar de pe peronul gării. Am întârziat cât mai mult înapoierea. Aș fi putut să mă duc întâi acasă la mine și de-acolo să-i telefonez Esterei. Sau să nu mă mai duc deloc. Să las povestea oprită așa, în vagonul acela. Știam însă că nu astfel trebuia să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
puțina lumină a lunii, desigur) turnul din zidul de apărare al mânăstirii (rămas nedărâmat de vitregia vremurilor) și turla bisericii. A doua zi de dimineață (29 ianuarie) am fost trezită de niște plânsete. Plângea o călugăriță. Îi era teamă că Înapoierea mea să nu aducă vreo nenorocire pe capul maicilor. Ciubac i-a spus că mâine voiu pleca. Maica cealaltă a repetat Însă: doctorul Goldfain tot trebuie să moară, dar din cauza ei vom muri și noi. Atunci, am intervenit eu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
un model clasic de antropologie. La vremea următoarei călătorii în țara Fotse, el devenise o legendă academică, era curtat de cercetători, asaltat de studenți și i se acordase medalia Pargetter pentru progres, în Studierea oamenilor aflați într-o stare de înapoiere... Gândul la cariera sa glorioasă, ușor nuanțată și adăugită, întotdeauna coincide cu ultimul paragraf din prelegerea despre Organizarea Socială, amintindu-i profesorului că este timpul să încheie. Termină cu obișnuitele sale înflorituri retorice(ridică tonul, gesturi îndrăznețe, sudeuropene din mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
activitatea lui pedagogică după cum se va vedea. Drăcuia. Fir-ar al dracului! Și pe urmă a început să și înjure. Înjura: pe mă-sa și pe tat-său. Pe urmă vocabularul i s-a nuanțat cu adjective care priveau prostia, înapoierea, țigănia, dar totdeauna la alții și mult prea târziu, abia la bătrânețe, le-a descoperit și la el. Prostu ăla de dă în gropi! Chioru ăla care am auzit că, dă tâmpit ce e, se bate singur, crezând c-o
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ia, tot de la un castel, un cal, la trecerea unei bariere arbitrare, este pus la muncă și adus în stare de plâns. Țăranul năvălește cu argații săi asupra castelului, îi dă foc și cere apoi prințului elector pedepsirea vinovatului și înapoierea calului, dar pe care castelanul să-l hrănească el însuși cu ovăz și cu apă, până se va înzdrăveni ca înainte. Cererea lui este respinsă, și atunci fostul crescător atacă orașele și le dă foc, în căutarea castelanului. Până la urmă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
vesel. Privi în jur și chemă un vasal. — Toranosuke, e sunetul ploii sau al pașilor cuiva? Du-te să vezi ce este. Toranosuke ieși, dar se întoarse imediat, raportând: — Seniorul Kanbei tocmai s-a întors de pe câmpul de luptă. La înapoiere, unul dintre oamenii care-i duceau lectica a alunecat pe cărarea abruptă, iar Seniorul Kanbei a căzut rău. N-a făcut decât să râdă, ca și cum l-ar fi distrat. De ce plecase Kanbei în primele linii pe ploaia aceea? Ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]