531 matches
-
așterne peste scenele lumii. și astfel, pentru eamlet, lumea devine o „închisoare...”, o încorsetare ca într o „coajă de nucă...”, pentru un rege „al spațiului infinit”, un rege al „nemărginirii” (actul II, scena 2). Dar și o provocare: „revolta spiritului încătușat în trup...” Oglindirea unui „suflet frumos (un „melancolic, subtil, ipohondru și-adânc...”, retras în sine însuși, care nu poate decide decât cu greu să iasă din această armonie interioară...” Ne putem întreba de ce această „natură nobilă...”, „greșește calea”? Viața lui
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de la l'Express în 1997: "Orizontul spiritual era redus la câteva lozinci primitive, impuse unei populații strivite de o propagandă intensivă. Era suficient, pentru a întreține frica, să se amintească trecutul și existența unui aparat de opresiune tentacular...". Populația e încătușată în problemele obsedante ale vieții cotidiene: magazinele sunt goale, apartamentele neîncălzite, abia luminate. Spaima în prag de iarnă blochează energiile de ani buni. Doi ani mai devreme, în noiembrie 1987, la Brașov, oraș industrial, apăruseră totuși mișcări de revoltă. În
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe situație. Pe scurt, înclinația către "duioșie" și milă (aprobată și de propria judecată) s-ar datora moldovenismului temperamental, pe când dorința de răzbunare ar fi de natură inconștientă ("vedeniile inconștientului" e o sintagmă predilectă), asemeni unei tainice puteri ce-i încătușează voința. Cu voința te-am iertat chiar de la început", se spovedește Andrei, ca trezit din coșmar, "dar peste dânsa se înălțau alte voințe mai puternice". Nu peste mult timp, în chiar noaptea împăcării, aceleași "voințe" străine îi vor dicta fapte
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
încă o șansă din partea familiei, a prietenilor etc. Nu sunt în măsură să spun cu mai multă precizie cum te simți când consumi drogul,dar pot să spun că în nici un caz nu duce la ceva bun. Când problemele îți încătușează creierul, adevărata cheie nu este băutura. Alcoolul: cel mai rău prieten - cel mai bun dușman. Cel ce te distruge în timp, lent și definitiv. Mulți ajungem să îl consumăm, în cantități diferite. Poate fi un simplu lichid cu gust plăcut
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Diana Stoian, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2045]
-
mîine! După exaltarea din ajun a doua zi eram liniștit, chiar puțin mohorât, vizitat de îndoieli... Și dacă... O să vedem... Fapt e că am viața înainte... istoria asta care părea așa de simplă, cu examenele în particular, în realitate mă încătușa... Domnul Georgescu Delafras, un domn mic de statură, bondoc chiar, cum mi s-a părut atunci, nici tânăr, nici bătrân, m-a primit cu scrisoarea mea pe birou, nu grăbit, dar nici dispus să stea îndelung de vorbă cu mine
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Obsesia sa de a distruge valori care numai în aparență erau legate de morala vampirică (creștinismul fiind după el o doctrină care suge sângele vieții, al trupului) extinsă la orice morală, mă neliniști. Știam de mic că omul nu e încătușat atât de tare de opreliștile moralei, cât de puterea condițiilor, a nașterii sale sub semnul eredității și a societății în care trebuie să trăiască și să-și caute fericirea. În secolul XX noi ne-am îndreptat mai atent privirea spre
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
viață, și a decretat că oamenii trebuie să fie așa și așa, că e bine când faci cutare lucru și e rău dacă faci cutare. Și, în schema lui, acel cineva vrea să vâre cu sila sufletele vii, să le încătușeze, parcă viața s-ar modela după dorințele sau concluziile cuiva. Dar viața merge mereu înainte, nepăsătoare, sfâșiind nu numai sistemele savanților, ci chiar mințile oamenilor, plăsmuind în fiece clipă situații noi, idei noi, pe care fantezia liliputană omenească niciodată nu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mai mult pentru sine: „Solemnul cântec, cel mai bun balsam / Al minții răscolite, lecuiască-ți / Înfierbântatul creier!“ Așadar la componentele esențiale ale naturii lui Ariel trebuie adăugată muzicalitatea, și ea o formă a libertății care rânduiește lumea fără s-o încătușeze, dând încă un glas bucuriei. Tot ce este cântec și poezie în insula aceea vine de la Ariel, este, înlăuntrul poruncilor, alegerea și născocirea lui. Lucrul se vede și în cazul celei de a doua clase de acțiuni iluzionistice, nu puține
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mai mult pentru sine: „Solemnul cântec, cel mai bun balsam / Al minții răscolite, lecuiască-ți / Înfierbântatul creier!“ Așadar la componentele esențiale ale naturii lui Ariel trebuie adăugată muzicalitatea, și ea o formă a libertății care rânduiește lumea fără s-o încătușeze, dând încă un glas bucuriei. Tot ce este cântec și poezie în insula aceea vine de la Ariel, este, înlăuntrul poruncilor, alegerea și născocirea lui. Lucrul se vede și în cazul celei de a doua clase de acțiuni iluzionistice, nu puține
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
gros, care o înfiora. ...„Pleacă! .. Pleacă!“ CAPITOLUL XIII Moartea lui Pârvu Răsare luna... Ceva se aude afară. Parcă urlet de lupi și hămăitul gros al lui Pârvu. Anuca se trezește brusc. Simte că nu mai doarme... doar somnul îi mai încătușa simțurile; ca prin vis se întreba, ce se petrece afară... Se trezi de-abinelea într-o horhăială, învălmășită; schelălăieli gâtuite ale lui Pârvu, iar Sultan în grajd, necheza și lovea cu copitele podelele, tropotind zgomotos. Câinele parcă turbase. A schimbat lătratul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
am apucat să văd prea multe, căci gărzile regale m-au găsit, au închis portalul, iar dupa aceea m-au dus în fața maiestății sale, regina, pentru a-mi decide viitorul. După o zi și o noapte de așteptare am fost încătușat pe veci pentru a nu divulga secretul acelei uși . După toată această întâmplare am înțeles de ce portalul era un drum fără întoarcere. Un secret nu mai este un secret după ce-l știu două ființe, oricare ar fi ele; elfi, alte
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Chiar când era gata să mă depășească, i-am spus pe un ton imperativ: — Poliția! Ești arestat. Și am scos revolverul. Violatorul ridică mâinile, iar iepurașul zbură prin aer. L-am împins la perete, l-am percheziționat și l-am încătușat cu mâinile la spate. În timp ce-l împingeam în sus pe scări mi s-a urcat sângele la cap. Am simțit niște pumni micuți care mă loveau pe picior. Lasă-l în pace pe tata! Lasă-l în pace! Atacatorul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
regulă. L-am luat pe Johnny pe umăr și l-am cărat până în camera 204 - cele mai grele clipe de muncă din viața mea. Urcatul scărilor aproape că-l trezi. Când l-am trântit într-un fotoliu și i-am încătușat mâna stângă de la calorifer, a clipit de câteva ori. — Scopolamina își menține efectul încă vreo câteva ore. Nici o șansă să ne mintă, spuse Russ. Am udat un prosop în chiuvetă și i l-am trântit lui Johnny pe față. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
prostituate, tăinuire de probe, obstrucționarea justiției și complicitate la molestare de gradul întâi și ultraj. Johnny izbucni: — Tati! Și se uită la Russ. Russ se uită la mine și-mi întinse declarația. Am băgat-o în buzunar și i-am încătușat mâinile la spate juniorului, în timp ce el hohotea ușurel. Padre oftă: — O să ai o viață de iad până când ieși la pensie. — Știu. — N-o să te mai întorci niciodată la Birou. Deja m-am obișnuit cu rahatul, padre. Nu cred c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
rău. • • • L-am condus pe Johnny la mașină și am mers cale de patru cvartale, până la secția Hollywood. Pe treptele de la intrare își făceau veacul reporteri și fotografi. A dat strechea-n ei când au observat civilul care-l aducea încătușat pe polițistul în uniformă. Blițurile sclipiră. Știriștii m-au recunoscut și au început să-mi strige numele. Le-am strigat: — Fără comentarii! Înăuntru colegii mei polițiști au făcut ochii cât cepele când ne-au văzut. L-am împins pe Johnny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
a noastră, iubitule! Tu mi-ai adus-o înapoi. Ea a fost liantul care ne-a unit. Era a noastră. I-am răvășit coafura aia à la Dalia, așa că acum arăta ca oricare altă parașută îmbrăcată în negru. I-am încătușat mâinile la spate și m-am văzut în groapa de nisip, pradă viermilor, alături de partenerul meu. Sirenele urlau din toate părțile. Pe fereastra spartă se vedeau luminile lanternelor. De undeva, de te miri unde, Lee Blanchard își reluă replica din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
unde avusese loc exercițiul până aici, depășind prin unele locuri viteza de 100 km/h. Sachs se apropiase acum și studia cu atenție victima, o tânără cu părul blond, întinsă pe spate și cu burta împinsă în sus din cauza mâinilor încătușate sub ea. Chiar și în slaba lumină ce răzbătea în cameră, putu vedea urmele lăsate de frânghie pe gât și sângele uscat de pe buze și bărbie. Cauza era probabil faptul că își mușcase limba, lucru destul de frecvent în strangulări. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
-i purta noroc, dar de fapt ea îi pasa cheia salvatoare. - Dar oricum era legat cu cătușele la spate, evidenție Sellitto. Cum putea ajunge la gură? - O, spuse Kara începând să râdă. Orice artist al evadării își poate duce mâinile încătușate din spate în față în doar câteva secunde. Cooper luă mostre din saliva găsită. Unii oameni secretă anticorpi în toate fluidele corpului, ceea ce le permite anchetatorilor să determine grupa sanguină. Magicianul, totuși, nu era unul dintre ei. Sachs mai găsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
senzație care oricum nu o părăsise cu totul după episodul cu panica de la Cirque Fantastique. Nu-și găsea astâmpărul, mișcându-se tot timpul de colo-colo prin cameră. Ușa de fier se deschise, iar paznicul lui Constable lăsă prizonierul să intre, încătușându-i mâinile în față. Apoi închise ușa cu zgomot și se întoarse pe coridor să aștepte. - Nu ți-a mers, fu primul lucru pe care i-l spuse Grady. Vocea îi era în mod ciudat calmă și indiferentă, se gândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
un adolescent, o poză cu o femeie adultă, un peisaj cu un lac, dintr-un loc nedeterminat, o plantă. Moartă.” Sellitto intervievase sute de suspecți în acest birou. Singura diferență între Weir și ceilalți era că acest suspect era dublu încătușat de scaun și un agent înarmat de poliție stătea tot timpul chiar în spatele lui. - Ai înțeles? - Am spus că da, repetă Weir. Și așa începu interviul. Spre deosebire de Rhyme, care se specializase în criminalistică, detectivul de rang întâi Lon Sellitto era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
aminte și se îi spusese suspectul detectivului Sellitto la intrare. Chiar vreau să ajut. Arăta mai degrabă ca un puști care își dezamăgise părinții. În ciuda grijilor exprimate de Sellitto, luarea amprentelor și fotografierea trecură fără incidente și, imediat după, fu încătușat la mâini și la picioare. Welles și Hank Gersham, un agent foarte voinic al Departamentului, îl apucară de câte un braț și porniră agale pe coridor spre celulă. Welles avusese de-a face cu sute de criminali aici, în Centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
și îl târâseră afară. - Un doctor! Chemați un doctor. Ochii mei! Am dreptul la un doctor! - Ți-am mai zis: ține-ți gura! Gardienii continuară să îl târască pe hol. Constable începu să smucească din picioare, așa că se opriră, îi încătușară gleznele și apoi îl traseră după colț. Sachs și alți doi gardieni verificară starea lui Joseph Roth. Încă respira, dar era inconștient și rănit grav. Decise că e cel mai bine să nu îl miște de acolo. În scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
răpit-o pe Helen ar fi fost convins că a fost victima unei înscenări. Că Helen era un soi de armă secretă îngrozitoare, trimisă de oponenți ca să-i distrugă din interior. Pe Helen nimic n-o speria. Putea să fie încătușată într-un subsol insalubru cu un fanatic slăbănog și alb la față, vânos și cu ochii în flăcări, înarmat până-n dinți, că ea tot ar fi fost în stare să înceapă o conversație întrebându-l de unde-și cumpărase puloverul. Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Elena Marin Alexe ( Lidiei, cu iubire) Am îndrăznit să privesc mai îndeaproape prin porțile cerului și nu mi s-au mai dezlipit ochii de imensitatea lui, astfel că m-am trezit încătușată de frumusețe, fără putință de scăpare în albastrul etern. Pe albe dale de nori, pașii mei se grăbesc să urce treaptă cu treaptă. Într-o zi voi culege aplauze printre galaxii...
Poem de vis by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83293_a_84618]
-
lui Jupiter și aceea a destinului au putut deveni una, revelându-se pământescului într-o concomitență înfricoșătoare ca o indestructibilă unitate dintre vină și pedeapsă.“ ÎHermann Broch). Și tot Hermann Broch: „...fiindcă el rămâne pe loc în rătăcirea-i imobilă, încătușat de deznădejde și încătușat de hazard, țintuit de toată grozăvia erorii, oh, cu toate acestea și cu toate acestea, nimic nu se urmează fără necesitate, deoarece necesitatea implicată în sufletul omenesc, deoarece necesitatea implicată în misiunea omului guvernează tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]