76,615 matches
-
coroane din jur în timp ce se înălța biciuit de vântul și grindina ce decid moartea arborilor bătrâni pe atunci mai ușor de cules erau și timidele sale fructe iar el pentru copii rămânea irezistibila lor tentație de a-i pune la încercare crengile spânzurați de picioare în jos cât să simtă cum li se prăbușește pământul în creștet în anotimpul în care copilul și copilăria unui copac sunt una și aceeași celebrare a fragilității nu se opreau nici prea multe păsări la
CULEGĂTORII by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/5239_a_6564]
-
chiar ultima sa zi de viață - 26 nov. 1970 - tot sub zodia poeziei s-a aflat în Amfiteatrul „Odobescu" de la Facultatea de Limbă și Literatură Română, vorbind studenților în cadrul cursului de Estetica Poeziei despre comparație și metaforă, în neobosita sa încercare de a descoperi „Ce este Poezia?", de a afla „culcușul ei ultim" și „natura ei misterioasă". În anii în care identitatea de scriitor i-a fost interzisă, Vladimir Streinu, pentru a supraviețui fizic, a existat doar ca muncitor mozaicar sau
Poezii by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Imaginative/6354_a_7679]
-
de 15 ani, ucenic croitor domiciliat în str. Baltinester 4. Servitorul băii a recunoscut imediat în persoana lui H. Kelhammer pe hoțul din ziua când i s-a furat elevului Draganiuc suma de 2470 lei. Voind să-l pună la încercare și să se convingă de temeinicia bănuielii sale, a depus într-un dulap din imediata apropiere a lui Kelhammer suma de 25 lei și niște haine. Servitorul avuse grijă ca bancnotele să fie însemnate, astfel că în cazul în care
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
iute ar plânge plăcere de n-ar fi-n poet, gâtul cu sânge și-ar frânge. Dar ceasul rămâne discret. Bani de aur Am încercat să scuip bani de aur și rotunzi, fulgi abandonați în cuib, greii plumbi și scunzi. Încercarea de apoi moarte n-avea-n limbă, de-astă dată plata la strigoi, mergerea-i și strâmbă. Sfâșierea de drumuri Sfâșierea de drumuri și noaptea și ziua, coperta cumu-i la tomuri, femeia virtuală, posibilă-n fiua. Direcția infinită depășește coroana chemată la
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
în Mantia cu Luna-n spate și-n față mereu Soarele. Numele Tale pe piscuri, de la Muntele Moma Le duc Blândele Columbe semănându-Te din pliscuri - Sămânța Gineceului ca o puierniță năpădi Troia, Atena și Roma, cele cărunte. Cutumele Marilor încercări: „Adu-mi aia, adu-mi ailaltă, De unde, de neunde, Buzdzganul din baltă!" Datinele Marilor Trimiteri: „Du-te și adă Din pământ din iarbă verde" -Poruncă năroadă - „înnoadă, Desnoadă Șarpele ce se mușcă pe sine de coadă!" Din toate ieși cu
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
nu a trecut neobservată. Degustătorii de artă literară erau și atunci ca și acum puțini, răzleți, dar foarte rafinați (paranteză: nu la inteligență stă prost românul, ci la gust și mai ales la caracter). Când mi s-a părut că încercările mele lirice pot compune un tom de sine stătător și destul de convingător, m-am rugat de o foarte feminină și atrăgătoare secretară de redacție de la UAP (Uniunea Artiștilor Plastici), unde lucram atunci să mi le bată la prima mașină de
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
Peste trupul acestui om al durerii au tras sicriul așa cum era - Desculț: El care ne purtase în sufletul lui vehement toate Neputințele ca însuși domnul nostru Hristos Iisus. "Ocupat !" Și deodată din omul care fusesem Am devenit un poligon de încercare Hapuri și înțepături dureroase în fese Un poligon chimic ivit din nimic. La ore fixe trageri fără prefixe La ore banale scarpini parale Pe noi rețete suplimentare și nu te mai vaiți de nimic. Cine mă vede mă vede frumos
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
în canalul cu multe meandre: umede nisipuri absorb, o pată noroasă din ape acoperă cu iureș străbaterea înclinată, brațele nu găsesc sprijin, toiagul loc tare. 13. O, imposibilă egalitate - oprirea în vânt! O, judecată a stâncilor plutitoare - întoarcerea acasă! O, încercare a celui despărțit în ocolul lumii - unitatea privirii repetate! Din partea stângă, fiecare piatră a văgăunii se desface în trei capete cu dinți întreiți; din partea dreaptă, ape în clocot de trei ori se sorb și se revarsă într-o învăpăiată mistuire
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
șezătoare la o școală primară, și să i se comunice câteva adrese unde ar putea găsi... bere. Cofino face o mutră lungă, apoi zâmbește vesel, scrie ceva pe un petic de hârtie și i-l întinde. N. bagă după câteva încercări biletul în buzunarul pantalonului și se îndreaptă spre ieșire. Cofino profită de ocazie ca să-și exprime deosebita satisfacție pentru onoarea ce-am acordat-o Cubei și lui personal cu vizita noastră și mă împinge ușurel pe urma lui N. Îl
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Ștefan Dimitriu Într-una din seri, mă sunase Danusia Cum telefonul de-acasă nu răspundea, avusese inspirația să mă caute la domnul Guta. Era bucuroasă că suntin viața. După atâtea eșecuri în încercarea de-a intra în legătură cu mine, nu se mai așteptase să mă mai audă vreodată. Văzuse toate grozăviile prin care trecusem. Vedea și în clipa aceea, la televizor, buluceala din fața guvemului, miile de oameni adunafi în Piafa Victoriei în încercarea unora
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
în încercarea de-a intra în legătură cu mine, nu se mai așteptase să mă mai audă vreodată. Văzuse toate grozăviile prin care trecusem. Vedea și în clipa aceea, la televizor, buluceala din fața guvemului, miile de oameni adunafi în Piafa Victoriei în încercarea unora de a-1 da jos pe lliescu, dar nu pentru a-1 Înlocui cu vreun democrat pur sânge, ci cu un fost colonel de securitate care-o făcuse o vreme pe disidentul. „I1 vreți jos pe lliescu?“ întreba securistul
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
absența familiei, singurătatea, pentru destui separarea de omul iubit. Or, pentru copilul Eugen Ionescu exilul nu este deloc la fel de grav, iar eventuala criză identitară se resoarbe rapid: limba o știe, familia e cu el (ba mai mult, se face o încercare de regăsire a tatălui, chiar dacă dezamăgitoare), problema singurătății nu se pune. Unicul lucru care se schimbă radical este decorul: Bucureștiul în locul Parisului. Într-o piesă de teatru schimbarea de decor este spectaculoasă, plăcută sau supărătoare, dar nu traumatizantă, nu creează
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
are contradicțiile și ciudățeniile sale, prin faptul că există o ușoară impresie de deformare a timpului, a timpului real, simultan micșorat și dilatat, având, bineînțeles, în vedere felul în care cei cinci turiști îl organizează, lăsând impresia de grabă în încercarea de a vedea cât mai mult, si, în același timp, de relaxare prelungită, de causeries la o masă încărcată cu specialità sammarinese, cu vinurile locale purtând nume vaporoase, Valpolicella rosso, Bardolino rosso, Soave bianco, Lacrima Christi etc. Astfel, inevitabil, gândul
Monte Titano by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13158_a_14483]
-
alții. Tema articolului este „critica agresivă”. Avem și noi așa ceva? Nu prea avem, constată dl Stoian, „în parte pentru că o astfel de atitudine nu este tolerată.” Și ne oferă două exemple: pe foștii noștri colaboratori, Luminița Marcu și Costi Rogozanu. „Încercarea” lor de a face pe Dale Peck la noi ar fi fost „repede înăbușită”. La România literară, cum ar veni. Îl informăm pe dl V.S. că nimeni nu le-a înăbușit celor doi eventualele porniri agresive. Motivele plecării lor sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
În Observatorul Cultural (nr. 205), două comentarii la volumul al treilea, premiat de România literară în decembrie trecut, al jurnalului dnei Monica Lovinescu. Una, a dlui Paul Cernat, e o recenzie propriu-zisă, cu observații mai mult literare, dar și cu încercarea de a „verifica” dacă și ce anume din impresiile notate zilnic de autoare în jurnal au fost omologate ulterior. În legătură cu Mircea Eliade, apărat de dna Lovinescu după articolul incriminator intitulat Felix culpa al dlui Norman Manea, dl Cernat vine cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
puțin stăpîni, destinul. Un gust amar pe care îl simt uneori în cerul gurii după cîte o confruntare interioară, după cîte o răsculare a iraționalului și a provocărilor lui. Pe cine vreau eu să înfrunt, deci? Iov îndură toate cumplitele încercări. Nu se îndoiește și iubește pînă la capăt. Asta e iubirea, nu? Amîndouă textele sună și ca o lecție utilă oamenilor aroganți, vanitoși, fără de credință. Cum ni se întîmplă să fim. Două spectacole susținute de artiști de calibru. Sînt obsedante
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
meciurilor (în Tricouri). Cu atât mai gratuite și lipsite de efect sunt cele câteva proze cu trimiteri la scriitori (Ahura Christi, Nicolae Prepelicaru, Adriana Vitell ș.a.) sau cele în care manuscrisul și profesia de scriitor apar ca pretext narativ în încercări superficiale de metatext. Dar, apropo de stil, iată, în final, o mostră: „Erau șapte țărani voinici, cu capetele căptușite în jertfa brumărie a unor oi la fel de simple ca ei. Cu palmele de piatră ponce, își treceau din om în om
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
un braț de fier al puterii (vezi măsura convocării la Poliție a membrilor Acțiunii Populare), metamorfozarea ministerelor în feude ale bandelor organizate de profitori sunt doar preludiul la o lungă vară fierbinte și la o toamnă incendiară. Pe acest fond, încercarea șefului peremist de a întoarce pe dos rubașca murdară, de a înlocui aura de martir naționalist cu yarmulke-le evreiesc, e de-a dreptul comică. După cum se vede, efectul internațional al „convertirii” e egal cu zero, iar creșterea în stima alegătorilor
Bancul cu statuia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13205_a_14530]
-
avem și dicționare și istorii literare. Evident, orice antologie e subiectivă, iar Barbu Cioculescu, atunci cînd comentează tipul de selecție, caută să înțeleagă criteriile aplicate, face statistici necesare și conchide, de pildă, că o antologie nu poate fi decît o încercare de împăcare a valorii cu dorința de cuprindere a perioadei antologate. De aici și nemulțumirile noastre față de asemenea întreprinderi. Dacă față de antologia lui C. Abăluță sau Negrici ori Mincu se manifestă indulgent și mucalit, față de „Dicționarul celor o sută cei
Atingeri cu floreta by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13209_a_14534]
-
domeniu constituie o valoare inegalabilă și nepieritoare - ca, de exemplu, concepția autorealizării omului ca o călătorie între Scilla și Charibda necesității (înțelese în termeni karmici), care se leagă la Eliade cu experiența propriei sale vieți ca de o serie de încercări inițiatice. Se știe că scriitorul român folosește toate aceste motive adeseori în operele sale literare, reîntorcându-se la ele în cele două volume de Amintiri, ca și în Jurnal. N. M. - Și așa ați trecut la traducere... I.K. - Da, am
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
am primit de la doamna Delia Verdeș Pe culmile disperării, cam pe-atunci retipărită în românește, după 57 de ani, de către Editura Humanitas, și pe care imediat am tradus-o în polonă, adăugându-i o largă prefață. Aceasta a fost prima încercare de a-l prezenta cititorului polonez ca om și gânditor. De atunci am tradus alte cinci opere din creația lui. Cea din urmă, Lacrimi și sfinți, - abia a ieșit de sub tipar. Pot afirma că, acum, când în limba polonă au
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
sistem cu adevărat democratic în România. O alianță nu poate avea coerența unității. Convenția n-avea cum fi puternică în absența unei solide structurări a partidelor componente. Or, acestea se consumau în lupte intestine sau în confruntări sterile în cadrul Convenției. Încercările președinților Corneliu Coposu și Emil Constantinescu de a crea un sistem bine articulat al alianței a eșuat din cauza egoismelor concurente. După succesul relativ din alegerile din 1996 actul de guvernare n-a fost la înălțimea așteptărilor - n-a reușit să
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
veac a subjugat țara. Creștin-Democrația română se află în impasul cel mai grav: alegerile din 2000 au scos partidul din Parlament; eșecul electoral a fost determinat tocmai de faptul că partidul nu a reușit să se structureze în mod serios. Încercarea de structurare începută în 2001 a fost repede curmată în urma unor lovituri intestine. De atunci situația a rămas neschimbată. Azi asistăm la o acțiune hotărâtă de construire a unei structuri solide, moderne, gândite pe termen lung, capabile în viitor să
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
-și închipuise că le va deveni amic. De afilierea lui la „Școala de la Tîrgoviște” a aflat din articolul lui Dan Culcer din Vatra! Dl Țopa a fost publicat în România literară, pe două pagini de revistă, cu un fragment din Încercarea scriitorului (1975), jurnalul editat de Cartea Românească, după ce fusese refuzat de Editura Eminescu. Un al doilea volum, Punte, a fost tipărit în 1985. Traduceri din Stendhal, Taine și alții. Născut în 1928 la Cernăuți, a absolvit Filosofia la București în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
confortabili, dar nu înseamnă că ei sînt primii pe agenda mea. Rareori ajung în poziție de executivi. (...) Cinicii poate mă ajută, poate nu, dar invariabil mă dau în primire la alții. |știa sînt cel mai greu de controlat. Însă merită încercarea, întrucît au cel mai mare succes în politică și în viața socială, așa că mă îndrept către ei în primul rînd. Mai e o diferență între sportivi și cinici, cu un plus pentru ultimii. Sportivii au o atitudine pro-activă, se vede
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]