4,538 matches
-
morala obiectivă, conștiința adică, apare aici ca o cunoaștere de către individ a moralei obiective și a relației sale interne cu ea. Datoria este sentimentul obligației de a acționa pretutindeni și mereu În conformitate cu cerințele moralei obiective, fără a ține seama de Înclinațiile propriei voințe. Și aceasta potrivit formei Datoriei. Legat de conținutul ei, datoria este o „sinteză logică a ceea ce este valabil și recunoscut În societate ca fiind obiceiul și dreptul” (Fr. Paulsen). Obiceiul și dreptul, care constituie morala obiectivă, determină o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
conduce În mod necesar, În cele din urmă, susține Kant, la doctrina lui Epicur, căci „beatitudinea” este singurul scop posibil al unei ființe senzoriale, așa cum este omul. Dar „eudemonismul”, afirmă el, care face din morală un simplu mijloc pentru satisfacerea Înclinațiilor, o nimicește În rădăcinile ei; el anulează În genere deosebirea dintre bine și rău, și pune În locul acesteia diferența dintre chibzuință și nechibzuință. O asemenea morală numai a Înțelepciunii este Însă Într-o contradicție de neîmpăcat cu judecata morală necoruptă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
servească micul Antoșa , prăvălie imundă În care copilul era „spectatorul privilegiat al mize riei, al urîțeniei, al lenei și prostiei”. Și cît de ...dickensian este portretul tatălui :” În mod curios, În cazul lui Pavel Egorîci, credința foarte mare Îi accentua Înclinația spre tirania domestică.[...] În sufletul lui Anton, coșmarul băcă niei era Însoțit de coșmarul bisericii. Îi obliga pe fiii lui să participe, alături de el, la principalele slujbe de peste zi”. Ca să arate cît de credincios era bătrînul strîns la pungă, autorul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
-ți place!", am făcut zeflemitor. "Ba da, Șefu'", zice ea zglobioasă și începe să repete ritmat, încropind de un cântecel simplu: "Țonți-Țonți-Țonți, Țonți-Țonți-Țonți..." Era de-a dreptul încântată. Era mai isteață decât Dorinel, fără îndoială, ba pe deasupra vădea și anumite înclinații artistice. Cam rudimentare, ce-i drept. Dar Dorinel, în simplitatea lui, degaja un anume tip de onestitate. Acum stătea și o privea, dând senzația că s-ar gândi foarte preocupat la ceva, așa cum lasă impresia și o grămadă de oameni
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o exprimam în poezii, era ceva ce nu puteam controla și neglija, ideile și frazele veneau pur și simplu și eu doar le așezam pe hârtie. Simțeam o relaxare profundă, atunci când compuneam poezii. Am constatat, pe parcursul timpului, că aveam multe înclinații și imaginație și nimic nou nu mi se părea dificil sau neabordabil. Eram destul de isteață și curajoasă, cu o dorință de dominare și afirmare. Visul meu de copil era să devin polițistă, tare mult mi am dorit acest lucru și
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
comuniștilor: cine are carte, are parte, ceva bani aveam, timp aveam așa că m-am înscris la Psihologie că îmi adusesem aminte de o colegă de serviciu, care mi-a spus cândva: Ar fi bine să faci Psihologia că ai ceva înclinații. Nu prea aveam încredere că voi reuși să o fac, nu era vârsta de 40 ani de care mă temeam, era teama că memoria nu o să fie de partea mea. Ce frumos mi s-a părut când am intrat în
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
preferat) în cuprinsul textului său și în acela, mai larg, al exegezei. și nu aruncă aceste calificative din vârful buzelor. Argumentația prealabilă e amplă, demonstrația își urmează etapele fără acele sofisme și scurtcircuite oportune ce le îngăduie altor comentatori, cu înclinații "eseistice", să treacă senini mai departe. Meticulos, minuțios, autorul înfășoară și desfășoară cu încetul cartea pe care o analizează și pe care, bineînțeles, recenzenții dinainte au comentat-o superficial. Din păcate pentru Cornel Regman, aplicația și subtilitatea criticii sale, ascuțimea
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
deplină Încredere, Îi citea diferite pasaje care o impresionau Întotdeauna plăcut, iar cîteodată Îi dădeau și lacrimile, atunci cînd murmura Înduioșată: ce om deosebit, vai, ce om deosebit!... De altfel, asistenta Agneta făcea parte din categoria acelor femei cu evidente Înclinații materne care n-au născut și nu vor naște niciodată și despre care obișnuim, din acest motiv, să spunem că au un suflet bun. Era voinică, avea o față lată, cu gura mare, buzele groase și niște ochi bulbucați; vorbea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o Întreprindă. Dar mai exista și un alt inconvenient. Citind-o de mai multe ori, Înainte de a trece mai departe, maiorul ajunse la concluzia un pic ciudată că spusese tot ce avusese de spus. Îi satisfăcea Într-o asemenea măsură Înclinația spre rigoare, Încît, orice ar fi adăugat, i s-ar fi părut de prisos. Pe de altă parte, ea nu avea nici o legătură cu conținutul propriu-zis al raportului, așa cum Îl gîndise Înainte de a se așeza la masa de scris. Trebuia
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mine nu ai nimerit-o, fiindcă eu nu sunt homosexual. — Păi, nu așa i-ai zis omului cu fața verde? — A fost o simplă stratagemă, pentru a-l intimida. În America, cei care te persecută sau te jignesc pentru presupuse Înclinații homosexuale nu pot fi decît fasciști, antisemiți, reacționari sau, În cel mai bun caz, niște inși cu o gîndire primitivă, iar opinia publică nu tolerează așa ceva, fiindcă a citit În ziare că nu trebuie să tolereze. La fel cum ai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fi luat în serios, spune domnul Președinte. — La prima vedere v-aș da dreptate, dar vrînd nevrînd trebuie să mă compar cu cei alături de care sînt implicat în acțiune, spune Sena. Dumneavoastră, Petrică sau Monte Cristo ați avut dintotdeauna o înclinație spre răzvrătire, fiecare și-a construit idealul lui în viață bazat pe rațiuni din astea. Pentru fiecare politica a fost un motor care l-a propulsat înainte, adaugă, aducîndu-și aminte de pistoanele Daciei 1300 care încă nu dădeau nici un semn
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ridică una din palme, și cu degetele celeilalte, Începe să numereă : inteligență, sentimente, spirit de sacrificiu, intuiție, educație familială și intelect, talent, caracter ș.a.m.d. Ratarea nu vine nici ea așa, singură, de capul ei. Pentru ratare Îți trebuie Înclinații speciale, miros aparte, un simț al onoarei peste medie și o conlucrare permanentă, cu... realul. Înafară de asta, trebuie să ai o voință de fier ca să nu mai Întorci niciodată capul, să te sacrifici pentru această ratare, să i te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care, odată declanșate, s-ar putea să nu-mi mai dea prilej de meditație. Numele meu, așa cum poate ați dedus deja, este Martin Lynch-Gibbon și dinspre partea tatălui mă trag dintr-o familie anglo-irlandeză. Mama mea, inteligentă și înzestrată cu înclinații artistice, era de fel din Țara Galilor. N-am locuit niciodată în Irlanda, deși mă simt oarecum legat de această țară nefericită. Fratele meu, Alexander, are patruzeci și cinci de ani, iar sora mea, Rosemary, are treizeci și șapte; eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
constantă cu o ironie constantă. N-o puteam ierta și-mi doream să nu o mai văd în fața ochilor. Devenisem mai dur, mai categoric, iar sentimentul permanent și limpede al pierderii suferite nu mă lăsa să ies din această stare. Înclinația mea spre o lume mai blândă, pe care Palmer o remarcase, era exact trăsătura care murise în mine. Nici chiar în cele mai bune momente ale sale nu fusese o trăsătură angelică; mai degrabă o formă mai puțin agresivă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
dar pe urmă n-am decât s-o șterg, în pardesiu și galoși, și ce-o să se aleagă de mine - asta nu mai e treaba ei. Bine, fie, zic eu, dacă așa vrei tu! (Asta fiindcă am și eu o înclinație spre melodramă - nu degeaba fac parte din familia asta). Nu-mi trebuie punga cu mâncare! Nu-mi trebuie nimic! Nu te mai iubesc, nu pot să iubesc un băiețel cu asemenea comportament. O să trăiesc singură aici cu tati și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mea, fufa. Nu că are niște buci bestiale? Să mi-o însușesc pe deplin, înțelegi ce vreau să zis, și tot cartierul o să afle, în sfârșit, adevărul despre mintea mea perversă. Așa-zisul geniu își va da în vileag toate înclinațiile porcoase și toate dorințele abjecte. Ușa de la baie (neîncuiată!) se va deschide brusc și iată-l pe mântuitorul omenirii cu frișca prelingându-i-se pe bărbie, cu ochii cât cepele, trăgând salvă după salvă din făcăleț, în direcția becului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lua În pat cu el pe una din servitoare. E convinsă că dacă primește telegrama ei, s-ar căi chiar În momentul respectiv. Funcționarul de la mesagerie chicoti. — Și, desigur, partea caraghioasă este că el nici măcar nu se uită la servitoare. Înclinațiile lui merg În bat cu totul altă direcție. Dar de unde să știe ea? — Cât pariați, domnilor? spuse Lukici și-i scrută cu atenție, iar ei puseră monede de aramă pe două din teancurile de cărți de joc. Apoi Lukici Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
prea mult sport, un om ce preferase să se lase în voia paharelor cu sherry, Madeira și claret. Privind pantalonii gri de flanelă și jacheta de tweed, mi-am zis că trebuie să fie un tip de vârstă mijlocie, cu înclinații ușor pederaste. Dată fiind stația la care se urcase și ținând seama de snobismul caracterizărilor pe care le făcuse, nu trebuia să fii un geniu ca să-ți dai seama de asta. Și nici nu era nevoie de o înzestrare specială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cu catehismul marxist în mână, trâmbițând sofismele materialismului dialectic. Dar, dat fiind nivelul la care ajusese Dave 2, alcoolismul său cronic îi servise pe post de pașaport pentru intrarea în Alcoolicii Anonimi. Crezul AA pornea de la principiile creștine, cu o înclinație vădită spre liturghie și tipic, înclinație care, sub influența unora ca Dave 2, se transformase într-o pasiune asemănătoare celei a vânătorilor de vrăjitoare. Asta pentru că, așa cum remarca William James, singurul leac pentru patima alcoolului este patima religioasă. Ajuns în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sofismele materialismului dialectic. Dar, dat fiind nivelul la care ajusese Dave 2, alcoolismul său cronic îi servise pe post de pașaport pentru intrarea în Alcoolicii Anonimi. Crezul AA pornea de la principiile creștine, cu o înclinație vădită spre liturghie și tipic, înclinație care, sub influența unora ca Dave 2, se transformase într-o pasiune asemănătoare celei a vânătorilor de vrăjitoare. Asta pentru că, așa cum remarca William James, singurul leac pentru patima alcoolului este patima religioasă. Ajuns în acest punct cu relatarea, profesorul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Zgâlțâindu-se, trenul traversă un mic pod, apoi încetini din nou. M-am gândit că ar fi cea mai bună ocazie să scap de profesor. Nu mă deranja să aștept în vreo gară adormită venirea următorului tren. Nu aveam nici o înclinație pentru ororile pe care mi le povestea profesorul și mi se părea că exagerează introducând toate citatele acelea din Roethke. Într-adevăr, așa stăteau lucrurile - nu aveam chef să aflu deznodământul. Îmi doream ca Dan și Carol să moară, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
îmi place să fac în particular, da, în intimitatea sfântă a propriului meu cămin. Probabil ți-ai dat seama că orice om care a trecut printr-o metamorfoză ca a mea, splendidă, originală și deplină, ar dovedi ulterior o oarecare înclinație spre dramatizare. Se retrase de lângă mine și rămase nemișcat. Închise briceagul, încă zâmbind: — Cred, spuse el, că nu va mai fi nevoie de forță. Poate că era de vină kava sau poate doar șocul - dar era adevărat. Mi se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și dezvirginat. Îîn sensul că, în timp ce mă viola, țipa și se extazia, bolborosind cele mai îngrozitoare porcării și incantații. Un amestec răutăcios de acuzații cu care își presărase deja povestirea: împotriva evreilor, a intelectualilor, a moderniștilor și a celor cu înclinații psihanalitice. În ceea ce îl privea, era clar că violul repreyenta un act cu țintă precisă. Simțeam că, forțându-mă pe mine, își forța propriile limite. Nu încă, spuse el, sărutându-mă cu blândețe, limba lui strecurându-se în gura mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
asemeni unei ghilotine. Mama și Luweena nu le acordaseră nici cea mai mică atenție. Porniseră țintă spre ușa cazinoului, pe care scria IEȘIRE, și acum erau ocupate să se Îndoape de zor cu floricelele vărsate de cineva. Luweena avea o Înclinație naturală pentru ciordeală și detectat gunoaie. De data asta, nici măcar n-am mai Încercat să mă alătur și eu. Am rămas acolo, holbîndu-mă la afișe, cu un picior ridicat În aer, uitînd să-l mai pun jos. În ciuda gamei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
spiritual „elevat”. Am descoperit, de asemenea, la baza craniului, alte umflături care sînt semne clare de „adezivitate” și „amativitate”, și indică prezența - și cum aș putea s-o neg ? - unei „tendințe de a forma atașamente puternice față de alții” și o „Înclinație către desfrîu și apetit carnal”. În fine, ca să vedeți că pînă și un craniu e capabil de un pic de ironie, am la tîmple niște mici cute, binecunoscut rezultat al fluxului și al refluxului Speranței irepresibile. Uitîndu-mă peste marginile Balonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]