1,615 matches
-
parte numai de fericire (ps. 37, 37). În contrast cu el, cel nedrept este dușmanul, și stricătorul păcii. În gura lui nu sunt cuvinte de pace și împotriva oamenilor pașnici el urzește planuri viclene (ps. 35. 20). Trage sabia, arcul și-l încordează și pândește pe cel drept, căutând să-l omoare (ps. 37, 14-32). Dar ochii Domnului Dumnezeu caută la răutatea lui și "va șterge de pe pământ pomenirea lui" (ps. 34, 17). Psaltirea în cultul Bisericii Ortodoxe Dintru începuturile istoriei Bisericii, psalmii
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
o încalec de-a-n-picioarelea, nechează ca iapa la armăsar, sforăie pe nas, Ignațio o strigă din casă, vino, nevastă, că dă laptele în foc, asta ne înnebunește pe amîndoi și mă sloboz în fofoloanca ei fierbinte, iar ea nechează și se încordează de parcă ar vrea să-mi scoată ștrolomeacul din rădăcină ... Da' Ignatio?! Mancuse, care ascultă iar povestea din fiecare seară, e persecutat de ideea soțului încornorat; el cum reacționează? Păi, cum?! se miră Caiafa. M-am dat și eu într-o
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
8. Preveniți miopia! Miopia are rareori o cauză genetică, susțin oftalmologii. De obicei, poate avea drept cauză prea mult timp petrecut în fața computerului. Așadar, ca să nu aveți probleme, ar fi bine ca de câteva ori pe zi să închideți ochii, încordați mușchii, inspirați adânc și, după câteva secunde, expirați și destindeți-vă. Întinzându-vă și relaxându-vă bicepșii și glutealii puteți păcăli mușchii involuntari, precum și pe cei ai ochilor, să se relaxeze. 9. Învățați să vă folosiți urechile! Dacă stați de
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+9): DE MĂRŢIŞOR... DE LA LELEA SAFTA REDIVIVUS! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345582_a_346911]
-
VIEȚI Viețile noastre, două pâraie, cu albii bine croite, revărsându-și preaplinul din beția ploii care a trecut. Libere, undeva pe bărăgane, șuvoaiele se îmbrățișează. Pentru câtă vreme însă?! DARUL MEU Pe banca din parc așteptai viitorul. Erai atât de încordat, cu pumnii strânși! Voiam să mă cuprindă brațele tale dar nu le-ai întins. Privirea ta nu m-a atins! Cum să poți primi viitorul, altflel, decât cu brațele deschise? Deschide-ți, inima, în primăvară, uită, de iarna din noi
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
mă-nconjoară, În contrast cu timpul de afară, Eu mă simt mai bine în mină. Chiar de munca nu e ușoară, Mulțumirea ți-e deplină, Când în roca cristalină, Simți o trepidație ce te înfioară. Când iau un bulgăre minereu, Mușchii se încordează și prefer, Să simt că aș munci mai greu. Și orice piatră mi se pare giuvaer, Căci simt adânc în pieptul meu, Pulsând o inimă adevărată de miner. 19 Octombrie 1963 Referință Bibliografică: Sonet minier / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
SONET MINIER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355820_a_357149]
-
contraste. Câinii fără stăpân o duceau cu mult mai bine decât oamenii!” Ei, iată adevărul gol-goluț și cu aia goală! „Prostituata era frumoasă, blondă și proastă ca noaptea; abia dacă reușea să vorbească acceptabil românește. Brusc, Timo holbă ochii, se încordă și urlă câteva cuvinte de neînțeles. Se smulse dintre buzele fetei și “termină” furtunos între sânii ei generoși.” Și eu mă întreb ce-o fi vrut să spună Timo în timp ce fata aia îi sugea pula! „- Nu, uite-aici! Vai, ce
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
atenția cetățeanului, și pui în stânga lui un spectacol de circ, nu o să observe portavionul din dreapta lui" Iulian URBAN: Cum privește bancă și grupul financiar din care faceți parte, ce se întâmplă în România, în plan economic și politic? Bancher: Suntem încordați însă extrem de motivați, întrucat așteptăm producerea momentului la care lucram de circa 10 luni de zile; Bancă noastră și-a redus extrem de mult expunerea în România, a închis robinetul creditării, si am trimis către headquarter-ul grupului, cât de multă moneda
DISCUŢIE INCENDIARĂ CU UN BANCHER de IULIAN URBAN în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355270_a_356599]
-
la inalterabilul stării duhovnicești eliberează și naște soluții la ieșirea din iluzie, deși, câteodată, disperarea înlănțuie inimile: Către Tine, Doamne,/ privirile au rămas pironite!/ așteaptă să le arăți/ unde-ai ascuns/ taina pământului/ și a vieții de aici?/ Auzul se-ncordează/ s-audă ceva!// Dar Dumnezeu tace!/ și morții mei.../ tac alături de El. (DUMNEZEU TACE!). Dumnezeu tace pentru că este uimit de ororile pământului, și poeta trage din nou un semn de alarmă către lume. Dar aceasta se întâmplă pentru că poeta mai
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
de piele. Privea neîncrezătoare pământul înghețat, dar curat. Din stratul de zăpada pe care haina a fost întinsă, nu mai era nici urmă! Cu toate că temperatura era de minus cinci-șase grade Celsius... Drumul spre casă a fost parcurs în tăcere. El, încordat la volan, ea atentă la examinarea filmului cu toate dialogurile purtate și cu toate momentele petrecute împreună. Nimic nu a mulțumit-o, în afara clipelor de iubire din pădure. „Mircea nu mi-ar fi întors spatele nici dacă era în pielea
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
o sacoșă în mâna stângă, în care-și îngrămădise la repezeală câteva lucruri personale pentru spital, cu dreapta trăgând fiica după ea. Aceasta nu se lăsa de bunăvoie, opunea rezistență. Se izbea cu fundul de pâmânt, se smucea și se încorda într-atât, încât mama a fost cât pe ce să cadă peste ea. A lăsat bocceluța jos și, cu ultimele eforturi, a ajuns cu fata, mai mult târâtă și udă toată de transpirație, la mașină. În acest timp, frumoasa asistentă
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357014_a_358343]
-
protestase frizerul. Doar e vorba de Petrescu. Acum e mort. Iar noi îl pomenim. „Odihneasss...!” „... în... pace!” Moșu’ Klesch plescăise de câteva ori din limbă, de parcă ar fi vrut să încerce iarăși tăria băuturii. Își umflase pieptul uscățiv și se încordase, de parcă ar fi trebuit să mute din loc o imensă greutate. Vinele gâtului i se umflaseră. Strângea cu atâta putere ceșcuța de lut în mâna tremurândă, încât băutura i se revărsase printre degete. Începuse rar, șovăind: „Era pe timpul războiului. Au
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
zîmbească amuzat, dar în secunda urmatoare a început să se ocupe de ea, a uns-o cu o pastă specială dintr-un tub pe burtă și, cînd i-a pus obicetul acela metalic și rece pe piele, Afrodita s-a încordat brusc și a gemut. Ia să vedem noi ce avem în burtică, mămicuțo dragă ... cîți ani ziceai că avem? Spre patruzeci ... hm, e bine, e foarte bine, nu e nici o problemă, ești puternică, te iubește bărbatul, pentru că ești frumoasă ... ia
PZRFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 53-54 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356745_a_358074]
-
o examinare atentă, profesionistă, forma aproximativă a danturii care le provocase. Aici erau ațintite privirile lui în încercarea de a înțelege câți dinți au pătruns țesutul și de a compara formele cu cele ce i bântuiau amintirile proaspăt trezite. Era încordat. Maxilarele se strânseseră atât de puternic încât fața lui era parcă sculptată în piatră. A tresărit puternic când telefonul a sunat strident, pe ritmul unei melodii vioaie. S a ridicat încet, în timp ce scotea telefonul din buzunar și i a mulțumit
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]
-
25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului 5 FIRE DE IARBĂ ALBASTRE Thomas și Licurișca coborau de la pădure. El mergea înainte, cu umerii înroșiți de soarele puternic de după-amiază, ea venea în urma lui, visătoare, cu soldurile ei prelungi, cu mușchii frumoși, încordați de efortul coborîrii, șlefuiți parcă în marmora de Michelangelo, ce decupau în aerul fierbinte, cînd pășea, volute delicate. Amîndoi desenau parcă, pe fundalul munților verzi și puternici, imaginea cuplului primordial, Adam și Eva. Pe el în cunoșteam de mulți ani
CAP 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355186_a_356515]
-
nebuniei în care sunt singurul spectator *** amurgul nu se mai sfârșește și se mișcă dintr-un ochi în altul alunecând dintr-o lacrimă în alta peste zarea fumegândă pe sub aripile șuierătoare ale corbilor și-n această goană crepusculară numai durerea încordată la infinit rămâne nemișcată *** ploua cu grindină când ai încercat să-mi spui să-mi închid ferestrele inimii, dar îmi părea nedeslușit orice cuvânt când auzul îmi alunecă foarte încet pe sunete și Tu acordai cerul cu o săgeată de
POEME ANONIME de SERGIU SAVA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346082_a_347411]
-
un om care nu s-a gandit decât la sine, m-am...iubit...doar...pe...mine, dar... acum...sunt foarte obosit. Nu trebuie să-mi mai repetați asta și în seara asta! Hai să mergem cu seara asta fără nervi încordați la maxim! Să nu ne mai certăm, ca de obicei, pentru că nu-și mai are rostul! - Tu chiar crezi că răul trece și se uită fără ca tu să-ti ceri iertare!? - Haideți cu toții să-mi însoțiți ideia până la capăt. Nu
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368762_a_370091]
-
sufletești ce beneficiază de adecvate efecte auditive în registru cult: Stăm alături, tu și eu,/ În dimineața albastră înecată de aer,/ Pentru o clipă, eterni, împăcați, rotunzi,/ În rezonanță cvasiperfectă cu cerul,/ Cu râul primordial, neîndrăznind/ A schița o mișcare, încordăm arcul/ Interiorului zguduit de furtună,/ Privim ziua urcând spre altar/ Știind că amiaza, cu fanfarele ei/ Ne va găsi oarecum depărtați,/ Oarecum palizi, infinit mai săraci -/ Mai știm însă că înaltul clipei/ Va depăși fluviile/ mormanul de rumeguș/ Azvârlit înainte
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
Acasa > Orizont > Atitudini > GEORGE PETROVAI - RELAȚIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ȘI CETĂȚENI Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1808 din 13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cea mai corectă, totodată cea mai încurajatoare imagine a statului zilelor noastre pentru cetățenii săi este - potrivit definiției lui
RELAŢIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ŞI CETĂŢENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369065_a_370394]
-
peștele de la cap se-mpute, dovadă mulțimea penalilor cu acte în regulă și a acelora ce-și așteaptă rândul în centrii nevrozați ai lighioanei românești tricefale. George PETROVAI Sighetu Marmației, 12 decembrie 2015 Referință Bibliografică: George PETROVAI - RELAȚIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ȘI CETĂȚENI / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808, Anul V, 13 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
RELAŢIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ŞI CETĂŢENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369065_a_370394]
-
lovituri Ilincăi, cu sălbăticie în timp ce îi urla: -Ai să vii cu mine acasă cățea, că altfel te omor, ca pe un nimic ce ești! Ai să faci ce-ți spun eu, să faci! Tu nu ai drepturi! Erau atât de încordați în încleștarea lor, că nici nu cred că mă observaseră.Când biciul a coborât cu forță peste umerii Ilincăi, ea a ridicat mâna cu încrâncenare și a prins cureaua biciului în mână înfășurând-o și strângând-o până la sânge. A
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
un sentiment de neputință, teama, panică. Toate persoanele apropiate nouă, prieteni, rude și membri de familie sunt afectate în mod semnificativ de noua situație. Are loc ceva asemănător cu un... test de stres în care nervii (sensibilitatea) fiecărei persoane sunt încordați la maxim... Adesea, o boală care apare brusc duce la depresiuni și dezechilibru mental. Mai mult decât atât, ceea ce ni se părea banal, cum ar fi mersul cu bicicleta sau cu mașina, din momentul în care boala își arată fața
ALZHEIMER... UITAREA VEŞNICĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370998_a_372327]
-
cu vâsle ca mierea/ și etravă de scrum// matrozii ca și poeții/ au gânduri unse cu soare/ și în loc de limbă/ nuia de alun (Urkmez lângă Smirna). Familia spiritelor total atașate paradigmei onirice va fluidiza perpetuu orice limită: să fi tras încordați la marginea mării/ de restul vieții ca de-un edec de argint/ eu Virgil magicianul Daniel cel sființit/ și Leonid cu biciclistele sale dinspre Corint/ și unduindu-ne toți după turcoaica Safina/ să fi șfichiuit iar răsăritul și marea/ cu
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
de plăcere și mă temeam să-mi grăbesc prea tare simțurile, stârnite de febrilitatea căutărilor ei printre pulpele mele. O mână fină și pricepută a călăuzit pe drumul plăcerilor magnifice principalul pion al simțurilor ajunse la paroxism. Corpul mi se încorda. Dacă ai fi încercat atunci să înfigi un ac în el, cu siguranță nu ar fi pătruns, așa era de înțepenit de fiorii transmiși de mișcarea lină și plăcută la început, apoi tumultoasă și năvalnică. Oftatul și geamătul erau în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
-mi potolesc pofta de plăceri, pe care mi-o trezise iarăși... Am început să-i sărut umerii, coborând delicat pe brațe, apoi mi-am mutat atenția pe sfârcurile sânilor și pe zona abdomenului. Tresărea de plăcere, iar corpul i se încorda la atingerea buzelor flămânde de senzații amoroase. Mâinile ei se jucau prin cârlionții mei, iar picioarele sale subțiri reluaseră cursa de sus în jos, peste ale mele. - Vino mai sus... vino să te simt lipit de mine... Am chef să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
un număr infinit de universuri paralele.” (Ioan Petru Culianu) Groaznic. Mă credeam pierdut pentru totdeauna în imensitatea unui Univers necunoscut, imens ocean de întuneric fără valuri zbuciumate și fără de culoare. Un drum fără întoarcere. Mă apropii de hubloul navei, mă încordez și privesc până la o epuizare totală, dar nu zăresc ceva care să-mi redea speranța salvării, cea a reîntoarcerii mele acasă. Rătăcesc de ani de zile fără vreo țintă anume, pierdut prin neant, întrebându-mă înfrigurat, zi de zi, oră
PROIECŢIA UNIVERSURILOR PARALELE (SAU CUM S-A PRĂBUŞIT UN SPAŢIU INFINIT ÎNTR-UN PUNCT NEALTERAT PENTRU UN NOU BIG BANG) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370525_a_371854]