20,476 matches
-
culturii românești, că desemnarea unui scriitor drept "chintesență" a creativității românești și încoronarea acestuia cu titulatura amintită a fost indispensabilă la un moment dat. Cred iarăși că a fost o șansă fericită de a avea un Eminescu pentru a-i încredința un asemenea dar și, nu în ultimul rînd, o asemenea misiune. Am însă serioase dubii în ce privește perpetuarea în eternitate a etichetei fondatoare, cu tot ce implică ea. Luată în sensul ei originar, titulatura respectivă desemnează "alesul", sau, în termeni mai
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
surâs de pâine caldă, cine altul decât Tvardovski? Îl privim insistent îmbătându-ne de admirația noastră, până când niște amici ruși vin să se așeze lângă noi. Și aflăm că era tocmai pe dos. Mujicul blând căruia i l-ai fi încredințat pe Dumnezeu era Surkov ce-l acoperise cu noroi pe Pasternak, iar lupul de pădure deasă, cu gesturi fioroase era Tvardovski, prietenul și protectorul lui Soljenițîn." Nesigură în judecarea oamenilor după înfățișarea lor, Monica Lovinescu este, în schimb, un adevărat
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
a lui Maiorescu către sora sa ("Am trimis astăzi corectura ultimei coli (nr. 20)") și socotind că ediția princeps are numai 19 coli plus opt pagini (o jumătate de coală), dl N. Georgescu îl face vinovat pe Maiorescu că a încredințat tiparului o coală în minus decît sumarul întocmit de... poet. De aici ar fi provenit adaosurile din sumar (socotite inedite) în viitoarele ediții ale plachetei. E și aceasta o ipoteză hazardată. Criticul putea socoti cele opt pagini și prefața peste
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
depărtări s-arate/ O clipă încă drumul care pierea pe mări". Și tot așa pe întregul traiect al volumului care aduna creația primei sale vîrste lirice. D-na Cornelia Pillat și-a asumat, încă în 1983, misiunea care îi fusese încredințată de marele poet fiului său Dinu, bun, stimat coleg de breaslă cu generația noastră. Misiunea pe care și-a asumat-o d-na Cornelia Pillat, în locul soțului ei decedat înainte de vreme, de a-i edita opera socrului ei a înfăptuit
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
lui Hanibal Stănciulescu. Ah, Cronicarul se gîndește cu groază că ar fi putut fi bănuit ca parte din "Rețea" dacă Hanibal Stănciulescu nu s-ar fi grăbit să-și publice teza privind Cultura cu epoleți în România liberă: autorul o încredințase și României literare, unde însă n-avea absolut nici o șansă să apară. Dumnezeu a ținut, de data aceasta, cu noi. După alegerile din Republica Moldova Basarabia a redevenit interesantă pentru presa din România, de cînd România nu mai e interesantă pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
e literatură scrisă cu imagini" - obișnuia să spună Jean Georgescu, pionier și deopotrivă clasic al cinematografului românesc, intrat pe 12 februarie 2001 în al doilea veac de nemurire. Fără a avea nicidecum pretenția de a face literatură, mă grăbesc să încredințez acestei pagini generoase de publicație literară un montaj aleatoriu de secvențe mai mult sau mai puțin sentimentale. Indirectă invitație de a trece pragul Sălii "Jean Georgescu" a Cinematecii Române, care a deschis manifestările legate de acest centenar, însoțind proiecțiile unui
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
opera tuturor e despre sine - doar de acolo izvorăște - dar nu e neapărat necesar ca propria experiență de viață să intereseze pe cineva și, oricum, ea e doar o sursă limitată. Mai devreme sau mai târziu, trebuie să imaginezi. Sunt încredințat că închipuirea autorului (nu doar înlănțuirea amintirilor lui) aprinde imaginația lectorului și din ea izvorăște fiorul aparte al prozei: faptul că ceva despre care știm că e doar închipuire poate prinde viață și deveni real, poate deveni experiență autentică, ceva
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
Românul lui Hrabal mă obligă, si ne obligă în mod serios să reflectăm mai atent la această condiție a dizidentului care nu protestează în piață publică, nu împrăștie manifeste, ci citește pe ascuns un tratat de filozofie idealista, sau își încredințează gîndurile unui jurnal. Hanta, eroul din acest român, duce zilnic acasă tomuri salvate de la măcelul mașinii hidraulice. Cămăruța lui sordida e un depozit de cărți îngrămădite pretutindeni, ca o fortăreața menită să-l apere, odată ce s-a refugiat înăuntrul ei
Rezistenta prin cultură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16457_a_17782]
-
Antonio Patraș Romanul Adio, Europa!, care face obiectul rândurilor de față, a circulat, în manuscris, și înainte de 1989, stârnind entuziasmul multora - "o carte importantissimă", spunea Alexandru Paleologu, căruia îi fusese încredințată spre păstrare și, eventual, publicare. De ce ar fi atât de importantă această carte? În primul rând, pentru că autorul utilizează aici satira directă, realizând poate cea mai importantă operă din literatura noastră referitoare la anii de dictatură, de opresiune, o radicală
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
pavilion panamez). După patru zile, vasul a ancorat în Bosfor. Pasagerii nu sînt lăsați să coboare. Nu au vize. Nici pentru Turcia, dar nici pentru Palestina. Drept care Marea Britanie interzice și debarcarea (teoretică) în Palestina (aflată, din 1922, sub mandatul său, încredințat de Societatea Națiunilor). În plus, pasagerii Strumei aparțin unei țări cu care Marea Britanie era în război. Drept care, sintetizează comentariul, "interesele politice majore calcă în picioare interesele individuale ale oamenilor care vor să se salveze"... Vasul intra în carantină și e
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
a dorit formarea unui guvern de uniune națională, în care fiecare partid să-și desemneze reprezentanți. Barbu Știrbei e însărcinat cu formarea noului guvern, format la 4 iunie 1927, și Partidul Național îl desemnează pe Stelian Popescu, căruia i se încredințează, din nou, Justiția. Dar boala regelui s-a agravat foarte și atotputernicul Ionel Brătianu nu avea timp să aștepte dezlegările funeste. Astfel încît la 21 iunie 1927 obține de la rege agrementul de a forma el un guvern care, pentru a
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
să urle: "Ceaușescu-pecere! Ceaușescu-paaaa-ce!" În ritmul scăpat din frîu se aude: Pa-ce-pa-ce-pa-ce-pa!". Este reconstituită astfel atmosfera de formalism stupid, de birocrație ridicolă, de solemnitate vacuă a unor inși care pretindeau că reprezintă clasa muncitoare, întregul popor ce le-ar fi încredințat mandatul prin simulacre electorale grosolane. Remarcăm textura faptică densă, "altoirea" fiecărei aprecieri pe trunchiul solid al concretului, evocat în detalieri cuprinzătoare, într-o dispoziție pofticioasă de comeraj, nu departe de modalitatea folosită, bunăoară, de către Mircea Zaciu în Jurnal. Tabloul ultimei
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
Pisa), "consultanți științifici" în cadrul premiului, au prezentat comunicări introductive despre limba și cultura română. Pentru prima oară în istoria manifestării, în acest an prezentările operelor în concurs au fost solicitate autorilor înșiși. Iată cîteva gînduri cu care Mircea Cărtărescu a încredințat cititorului italian Nostalgia, fascinant triptic narativ dedicat lumilor mirifice ale copilăriei și adolescenței, cartea care i-a adus cel mai mare succes în țară și-n străinătate: "Povești de dragoste și meditații metafizice, episoade onirice și pagini realiste alternează în
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
psihologic, dar și de smerenie din punct de vedere religios (căci există în producția în chestiune semnele unei religiozități criptate), întrucît în această lume inanimată pare a se fi retras grația divină ofensată de imperfecțiunea umană. Marginea, periferia, secundarul, ne încredințează gînditorii creștini, poartă holografic duhul întregului, nu o dată cu o prospețime, cu o intensitate ce nu se mai regăsesc în ostenitele reprezentări centrale. Iar un fenomenolog precum Henri Maldiney e de părere că "prin marginal lucrul comunică nu cu alte lucruri
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
anul încolo, o să-i spunem...A lu' Vanghelie... Cei ce avură norocul să primească în dar fastuosul album și care nu schițară până acum nici un semn, ar fi bine să mediteze la această... metastază bucureșteană. Din pietate, în amintirea artistului, încredințez României literare reluarea textului apărut în Almanahul literar din anul 1990 al Asociației Scriitorilor din Buucrești: Pe tatăl său (mecanicul) nu l-am cunoscut niciodată... Adorația lui Alin se îndrepta spre modestia, spre liniștea, ordinea și corectitudinea bătrânului în tot
Gheorghiu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11907_a_13232]
-
volum, pentru a reconstitui imaginea scriitorului așa cum era reflectată în presă. Altele sunt însă piesele publicistice care stârnesc mai mult curiozitatea în acest șir de restituiri. În România, prima culegere de interviuri adunate într-un volum se realizează - după cum ne încredințează C. Hârlav în prefața ediției sale - în 1892, cu Plebescistul presei, cuprinzând răspunsurile la o anchetă (un chestionar) cu 24 de întrebări. Răspunde și I. L. Caragiale, alături de Hasdeu, Macedonski, Vlahuță și alte personalități ale momentului. Stânjenit de o asemenea modalitate
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
-i tânără și poate nu are experiență în șofat, chiar dacă este la volanul unui autoturism ce prinde suta de kilometri în cinci - șase secunde. Niciun motiv din lume nu merită să justifice graba șoferiței. Poate doar dorința de a-și încredința sufletul neantului”, continuă el discuția cu sine. Într-un minut, tânăra dispăru în noapte, așa cum și apăruse - ca o nălucă. Nu-și termină bine gândurile, când văzu la prima buclă în apropiere de Timiș cum zidul de protecție este rupt
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
de dincolo de viață, de dincolo de moarte... „legând timpului punte”. Și tot ca o dovadă de iubire, de respect și de încredere, în ultima parte a acestui “dialog mut...”, a acestui „dialog sacru...”, poetul, pe un ton imperativ, își previne iubita încredințându-i-se, din nou și definitiv de astă dată, pentru eternitate:„... iar tu..., nu uita!” „Când voi veni, atunci, când va să fie,/ Să mă aștepți, la margine de râu!/ Eu voi fi mort..., acolo tu ești vie,/ Cu flori
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
de amintire a răului ce ți l-a făcut“. Devenind iubitor de oameni, vei șterge cu totul patima din suflet. Iertarea este singura cale de a te elibera de răul din tine și de răul celuilalt și de a-l încredința lui Dumnezeu care poate să ardă toată răutatea. Iertarea deschide perspectiva comuniunii cu Dumnezeu și cu toți ceilalți. Iertarea este singura cale de a te elibera de răul din tine și de răul celuilalt și de a-l încredința lui
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
-l încredința lui Dumnezeu care poate să ardă toată răutatea. Iertarea deschide perspectiva comuniunii cu Dumnezeu și cu toți ceilalți. Iertarea este singura cale de a te elibera de răul din tine și de răul celuilalt și de a-l încredința lui Dumnezeu care poate să ardă toată răutatea. Iertarea deschide perspectiva comuniunii cu Dumnezeu și cu toți ceilalți. - Cum se pot păzi cei ce postesc cu mai multă râvnă de riscul părerii de sine, al satisfacției performanței unui câștig de
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
arată că nu există limită foarte strictă între icoană și euharistie, astfel că venerarea Crucii este în fond o comuniune anticipată cu patima lui Iisus Hristos și Învierea Sa nedespărțită de ea. Cei ce sărută cu evlavie Sfânta Cruce sunt încredințați că primesc Duhul Sfânt și găsesc o adevărată sfințire în razele duhovnicești pe care le iradiază Crucea...** Concluzie După ce toate acestea sunt spuse, trebuie totuși să amintim că oricât de limitată ar fi postirea noastră, dacă este o postire adevărată
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
cum să separe acțiunea culturală de valorile literare ale poeziei, prozei și teatrului lui Alecsandri. în secolul al XIX-lea, în romantism și în postromantism, cele două nu puteau fi privite decît laolaltă, pentru că întreaga concepție a vremii era contextuală, încredințînd literaturii misiuni istorice, sociale și morale. Maiorescu avea, apoi, perfectă dreptate: opera lui Alecsandri, și îndeosebi poezia, este strîns legată de evenimentele majore ale istoriei noastre naționale. Dacă observația este valabilă și pentru contemporanii săi pașoptiști, la nici unul nu descoperim
V. Alecsandri - 180, 182, 183 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16026_a_17351]
-
bine de treizeci de ani de când scriu, într-un fel sau altul, cronici literare. În ziare și reviste, la radio și televiziune, am comentat pe scurt sau pe larg în toată această perioadă (din 1970, când Ștefan Bănulescu mi-a încredințat la Luceafărul o rubrică de Comentarii critice și până în prezent, când semnez Cronica literară în România literară alături de Gheorghe Grigurcu) aproximativ 2000 de cărți ale unor scriitori români contemporani. O mică bibliotecă. Pentru fiecare cronică, am citit nu numai cartea
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
să ocolească răul, oamenii aleg măcar să-l facă pe cel mai mic. 10. Culoarea mea preferată Cărămiziu, kaki. 11. Floarea care-mi place. Florile de toamnă, freziile, floarea- soarelui. 12. Pasărea mea preferată Papagalul meu, Martin, pe care l-am încredințat spre îngrijire și distracție părinților mei. 13. Prozatorii mei preferați Dostoievski, Hesse, Marquez, Kundera, Rushdie, Aitmatov, Urmuz. 14. Poeții mei preferați Virgil Mazilescu, Geo Dumitrescu, Bacovia, Arghezi, Villon, Vítězslav Nezval 15. Eroii mei preferați din literatură Narcis și Gură de
Chestionarul lui Proust by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19656_a_20981]
-
Ministerul de Machiaj, Accesorii și Coafură și nu-mi vine să chiulesc. Plus că mă pasionează cu adevărat cercetarea științifică despre Dialogul, consonanțele, asonanțele, armoniile și disarmoniile dintre roz și lila din antichitate până în moda contemporană care mi s-a încredințat. Doamna Ministru însăși m-a avertizat în legătură cu importanța lucrării mele care, se pare, face parte dintr-un proiect mai larg în care vor mai fi implicate alte patru ministere: Ministerul Garderobei de Primăvară-Vară, Ministerul Garderobei de Toamnă-Iarnă, Ministerul de Manichiură
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]