855 matches
-
1427 din 27 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Poetului Janet Nică, autorul volumului de epigrame „Un juvete printre pești” Janet Nică, mi se pare, Făr’ de-amănunțite-anchete A constatat cu stupoare Că-i printre pești ...un juvete. Unui „critic literar” Să-ncropească două rime, Nu are talent, nici har, În peniță...usturime; Este...critic literar. Poetului Mircea Dinescu Că-i ratat ca... moșier Mi se tot laudă, frate, Hai s-avem pardon, monșer, Să te credem pe...jumate? Unui patron Cu toții-l
EPIGRAME de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382089_a_383418]
-
fără borduri făcute în dreptul fiecărei curți de gospodar din pietre de râu, nu le era permis să iasă în stradă. Stătea ore în șir cățărată pe gard și privea la copii ce jucau țurca, șotron ori alte jocuri copilărești. Le încropise Timotei un scrânciob din două bucăți de lemn și o scândură pusă pe o bară între doi pari. Amintirile o purtau în lumea îndepărtată a copilăriei. Ar fi vrut să rămână acolo, în timpul acela îndepărtat, fără griji și suferințe cu
DIN ANUL ACELA CRIZANTEMELE NU AU MAI ÎNFLORIT de DORINA STOICA în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380527_a_381856]
-
toate-aceste patimi umbre rugina spațiilor vechi și cele noi prieteniei le lași să-ncurce socoteli te doare. urli-n tine-ncet mușcă din tine tigrul firii visezi o plajă două trei sau șapte le așterni pe iarbă cu gândul visu-l încropești te învelești încet șăgalnic sau trist abrupt deznozi povești privești singurătatea tandru și cât de bine e să fii singur pe țărmul de cuvinte ales în traista cu netoți lăsați să-nșire mied și foc să fie-n cale miei
MIED ŞI FOC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379365_a_380694]
-
cel creat de el...) cu: „prima treaptă a unui sistem politic creștin.” (M. Walzer, Le Revolution des saints. Paris, Belin, col.„ Literature et politique, 1987, p. 63, Cf. Theodore de Beze: În Songe du vieil pelerin, Philippe de Mezieres (1327-1405), încropește la rândul său o veritabilă coregrafie solară privind curtea Conducătorului, a Monarhului, cu: Regina Adevăr și Doamnele sale de onoare (Pacea, Mila și Dreptatea). (Cf. D.M. BELL, Etude sur Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEȘTI / Gheorghe Constantin Nistoroiu
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
al suferinței. Nu că aici nu ar fi fost suferință. Dimpotrivă. Durerea, boala cu toată hidoșenia ei, moartea erau la ele acasă.” (Părintele Voicescu, Un duhovnic al cetății. Ed. Bizantină, București-2002, p. 24, 27) În altarul lăuntric care l-au încropit pe temelii isihaste, au aprins rugăciunea inimii a cărei căldură purificatoare s-a revărsat din belșug împrejur, făcând scrum procesul de reeducare, de autodemascare siluită, scabroasă, profanatoare a intimității sufletului, declanșat de slugarnicii diabolici în închisori, dar și în afară de politruci
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
clipe stau acum la căldură Pășind blând în tic-tac de ceasornic alene Timpu-n loc zăbovind fără-a ține măsură Atârnând somnoros, încurcat între gene. Chiar și dorul de ducă ghemuit stă cuminte Tot sperând o plecare, tot visând un senin, Încropind traiectorii din banale cuvinte, Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin. Aș dori o mireasmă desenând zbor de flutur Și-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes, Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur, Dar eu
A L AISE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1916 din 30 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381371_a_382700]
-
pe niște limbi de zăpadă înlesnind alunecarea saniei trase de ea. Mersese destul. I-o dovedea ușoara gâfâială a ei și a copilului. Uki scâncea. Era flămând. Trebuia să facă popas! Și privind încolo și-ncoace, hotărî loc de oprire. Încropi adăpostul pentru mas din trei prăjini. Le-acoperi cu piei de ren. Apoi, feri lăuntrul de umezeală cu o piele uscată de morsă. Niște blănuri de lup închipuiră culcușul, tocmai bun s-ogoiască pe-odorul ei, aflat în al cincilea
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
clipe stau acum la căldură Pășind blând în tic-tac de ceasornic alene Timpu-n loc zăbovind fără-a ține măsură Atârnând somnoros, încurcat între gene. Chiar și dorul de ducă ghemuit stă cuminte Tot sperând o plecare, tot visând un senin, Încropind traiectorii din banale cuvinte, Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin. Aș dori o mireasmă desenând zbor de flutur Și-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes, Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur, Dar eu
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
lume cețoasăPrea tihnitele clipe stau acum la căldurăPășind blând în tic-tac de ceasornic aleneTimpu-n loc zăbovind fără-a ține măsurăAtârnând somnoros, încurcat între gene.Chiar și dorul de ducă ghemuit stă cuminteTot sperând o plecare, tot visând un senin,Încropind traiectorii din banale cuvinte,Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin.Aș dori o mireasmă desenând zbor de fluturși-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes,Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur,Dar eu nu pot
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
Și aveam senzații, ca rădăcinile cresc până la nori, Mâinile noastre zvâcneau sub tălpile vântului, Și ne era frică să nu trecem de-albastrele flori. Am cuprins iarbă, dintr-o singură pledoarie, Lumină cea verde ne îmbracă până la oase, Și ne-ncropeam în sol, urmați de-o apă vie, La rădăcini interogam numele noastre apoase. -Cine ești tu? Te întrebăm, dar erai la acelasi capitol, Cu împrejmuiri senzitive developai conținuturi, Mi-ai spus:- Sunt cumințenia muta a ispitelor, Să nu regretam cele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
pământuluiși aveam senzații, ca rădăcinile cresc până la nori, Mâinile noastre zvâcneau sub tălpile vântului,Si ne era frică să nu trecem de-albastrele flori. Am cuprins iarbă, dintr-o singură pledoarie,Lumina cea verde ne îmbracă până la oase,Si ne-ncropeam în sol, urmați de-o apă vie, La rădăcini interogam numele noastre apoase.-Cine ești tu? Te întrebăm, dar erai la acelasi capitol,Cu împrejmuiri senzitive developai conținuturi,Mi-ai spus:- Sunt cumințenia muta a ispitelor,Să nu regretam cele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
mister Om și petala, pașii pierduți, tu și eu, Jumătăți disparate dintr-un întreg efemer. M- am risipit cu uimire de floare În șoaptele tale, grădină a lumii, Primăvara, zeița stăpâna, din soare Din mantia cerului, din menestreli, străbunii, Am încropit, din crâmpeie de vis, O minune cu petale de carte, Balsam zilelor mele, ale tale, promis De pe- atunci, când viața- mi ținea parte... Referință Bibliografica: ÎN TRUPUL PRIMĂVERII / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1929, Anul VI
IN TRUPUL PRIMAVERII de DANIA BADEA în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380845_a_382174]
-
Pesemne arca în care călătorea eșuase. Dovadă stăteau câteva bucăți de tec amintind de materialul din care fusese construită. Era însoțită de o negresa tânără. Înaintaseră escaladând rocile țărmului. Abia ajunse într-o întindere de șes, în ciuda zăpezii abundente, isi încropiră adăpost pentru somn. Cand se făcuse ziua, locul odihnei Sfintei Fecioare - cât ocupă astăzi fundația bisericuței - înverzise ca-n luna mai. Covorul de iarbă grasă era împestrițat cu mulțime de flori multicolore, iar Maria se ridicase la ceruri. Rămăsese doar
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
a Liei. Dintotdeauna lui i-a plăcut să aibă câini de rasă. E un hobby al său. Lia se ocupă de de când a rămas fără serviciu cu creșterea animalelor și a îndrăgit această ocupație, deși nu-i ușoară. Își mai încropesc veniturile, cu ce câștigă Haralamb cu meseria lui. Copii nu au, că nu le-a dat Dumnezeu. Lia e o femeie cu suflet bun, e harnică, inteligentă, discretă și cu mult bun simț. Nu-i tipul de femeie prea vorbăreață
INGRID (5) FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373294_a_374623]
-
ar pune un ventricul artificial și l-ar astupa pe al ei, apoi ar transplanta-o la o maimuță! Mie mi-e și greu să urmăresc ce și cât din textele mele s-au mutat, adaptate prostiei, în textele altora, încropind ceva ca o oală spartă, reasablată din cioburi. Cum să fac? Mi-e teamă ca mâine, copiii mei, găsind cârpiturile din cărțile altora cu texte de la mine, să nu creadă că eu le-am luat de la ei și le-am
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
-ncărcată de eresul Că mi-a ucis iubirea cu ploile-ecou. Prefață la o moarte, agonizând ascetic, (Nu-i nimeni lângă mine, să-mi spună să m-opresc), Adun litere oarbe din sceptrul alfabetic, O rimă ca oricare, să pot, să încropesc. Credeam că-s poetesă, că scriu ceva mai bine Decât o broască vie, orăcăind pe lac. Dar, astăzi mi-am dat seama, și mi-e așa rușine Că nici măcar nu semăn cu broasca de pe lac. Cin' te credeai, Vioară, copil
ADIO SCRIS, ADIO POEZIE! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371401_a_372730]
-
de milog. Oftează într-una. Nici nopțile nu se ostoiește. Ziua merge prin curte. Mai rupe vreun braț de buruieni. Mai suduie căprița năroadă săltată pe prispă la flori. N-are stare. Nici să înghită lapte nu-i vine...Turtoi încropește tot la două zile. Îl coace sub țestul încins cu crengi aduse de milog... Și orice-ar face, își bombăne nevoința. Cu ce să plătească ’aracan de ea dările?! Mai an, o ajutase Părintele. Nu mai putea nădăjdui la mila
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
bucuria voastră mă ține și pe mine” (Să nu uitați de mine). Poemele lui Marin Bunget sunt imnuri dedicate femeii, iubirii, frumuseții, de un suflet „întemnițat în nefiresc” - așa cum se consideră autorul însuși. Rătăcitor „prin gânduri necălcate cu piciorul”, autorul încropește o „Poveste de iubire”, care „N-a fost nici basm, nici filă de poveste”, ci a rămas „Un vis frumos, o umbră fără glas” ( Poveste de iubire). Tot ce a adunat între file poetul sunt „Doar sentimente firești”, imagini diafane
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
seduce/ De mă joc cu ea la rând//. „Toboșarul” „În baraca lui bunicu/ Am dat peste două oale/ Vechi, uitate, obosite/ Groase-n piele/ Mari și goale/ Pregătindu-mi două bețe/ Sprintene și ușurele/ Îmi ziceam că-s toboșar/ Și-ncropeam ritmuri cu ele. „În vacanță la bunici” „Buni, ce faci de mâncare/ Astăzi pentru prânzul mare/ O zeamă de baraboi/ Cum se face pe la noi”. „Prâsnelul” „Sfâr...prâsnel nepotolit/ De bunicul învârtit/ Să-i distrez pe nepoți/ Se-adunară-n juru-i toți
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
Acasa > Strofe > Timp > INTERIOR RĂSCOLIT... Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Curg ploi șiroi prin interioare, În noi preling lumi exterioare, Dezbinând după cum doresc, Încropind hăul cum voiesc... N-avut’am interior mai răscolit, Printre tenebre ascunse umbrit, În paralele alungit cu-n îndemn, Măcinându-mi binele-n infern... Deși, deseori mi s-a mai întâmplat, Torențiale ploi să fi contracarat, În suflete ce aveau
INTERIOR RĂSCOLIT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373863_a_375192]
-
de dimineață, ca un balaur aruncător de flăcări, pregătindu-se cum trebuie pentru a primi la sânul lui fierbinte, cozonacii dolofani frământați cu obidă de mâinile măiastre ale stăpânei casei. Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat. Cum era Ajunul Sfintei Marii, nu se îndură să zădărnicească sacrificiile nepoțeilor de a ține postul, așa că născoci în grabă ceva bun dar inofensiv
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
să ajute la transport. Între aceștia se afla și Nea Toader, cel mai bun și aprig gospodar al satului. Catârii lui erau, ca și el. De fapt, cei mai puternici. Deci Nea Toader, după o tocmeală cu ochelaristul șef, a încropit echipa de săteni care va ajuta expediția. Și au plecat în munte. Nu pe căile marcate ce duceau spre vestitele vârfuri Negoiul și Moldovanul. Nici măcar în direcția frumosului lac Bâlea, legat de Porumbacu printr-o telecabină. Au luat-o diagonal
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
nevoie de energie din afară și nici măcar de hrană. Tot ce este necesar omului și a dispozitivelor sale se produce local din -te miri ce- și fără măcar o para chioară. Institutul a ajuns în faza în care se poate încropii o stație pilot. Un mic teritoriu, cam cât România amputată de prietenii ruși, poate să folosească resursele nou puse la dispoziție pentru ca întreaga populație să nu mai aibă grija zilei de mâine. Pentru asta este necesar ca populația să preia
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
pentru că imediat ajunse în stațiunea de munte, colegele dăduseră năvala într-un bar, iar pentru că Oana refuzase alcoolul, țigara și spiritul de turmă, trebuise să se retragă în cameră, de una singură. În al doilea rând, pentru că, seara, în timpul petrecerii încropite pe coridorul lung al pensiunii, Ela îi deschisese ochii asupra nestatorniciei băieților. - Auzi, o întrebase, ție îți place Ștefan? Oana n-ar fi recunoscut în fața altei fete dacă îi plăcea un băiat. Cu Ștefan erau și vecini, așa că dădu din
PRIMA ÎNTÂLNIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372001_a_373330]
-
cumpărate. Nu se poate afirma că proprietarul magazinului care angajează vânzători nu este bogat. Este acesta însă un bogătaș? A fi „cinstit negustor” era mai zilele trecute o meserie ca și aceea de croitor sau cizmar. Atelierul sau magazinul era încropite cu un mic efort financiar, eventual cu ajutorul familiei, iar apoi prin munca efectuată în el fructifica. Unele ateliere, sau magazine, au prosperat creând locuri de muncă salariată, Deși valoarea însumată a mijloacelor de producție și a acelora de circulație reprezintă
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]