2,268 matches
-
îți intră altcineva în față. Dacă nu, riști ca cel din față să pună frână și să-l atingi. Neplăcut e când cel din față e nevastă-ta. Prima oară se întoarce și se uită semnificativ. A doua oară se încruntă. A treia oară îți șoptește printre dinți: - Dane, te-am rugat să fii mai atent ! Evident, din momentul ăla păstrezi distanța regulamentară. Și la fel ca pe stradă, în spațiul rămas se infiltrează cineva grăbit. Care inevitabil o atinge pe
MURPHY LA SUPERMARKET de DAN NOREA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361090_a_362419]
-
nu se știe. Vin alte timpuri! Când „scuipatul” împăna în draci și era împrăștiat cu dărnicie și direcție (din guri frumos ... clătite, clevetitoare, plăcut mirositoare, prevăzute cu fălci scrâșnitoare!) trecătorilor, socotiți obedienți foștilor „ciocoi” comuniști. Unii aplaudau, iar alții se încruntau. Alții se supărau și luau ... foc, un fel de auto-combustie pentru a simula nemulțumirea și a atenționa „unșii” că vor trebui să fie luați în seamă, la o adică. Mulți nu se poziționau. Că nu știau cum pică vremurile, și
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
unele tentative la adresa ei. Avea un înger păzitor. Acum, poti să-mi spui despre ce e vorba? Bancă din parc le oferea umbră și răcoare. Jake îi înmâna plicul cu monograma Madamei. Îl privi nedumerita. - Deschide-l! În timp ce citea, se încrunta. - Ce glumă este asta? Cine e țipă? Vrei să fac un reportaj într-un bordel ? N-am auzit de această Madame. - Nu e vorba de nici un bordel, e un subiect care te-ar propulsa acolo unde nu va ajunge nimeni
ENIGMA (PARTEA I) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364174_a_365503]
-
au făcut aceasta, dar nu-i de ajuns doar acest lucru. Trebuie să încerci să-i și iubești pe cei care ți-au făcut lucrul acesta fiindcă ți-au făcut răul din neștiință... -Adică...! Ce trebuie să fac? spuse el încruntându-se. Fă-mă să înțeleg mai bine... -Păi să spunem că te vei întâlni cu ei într-un anume loc, poate din întâmplare... și în loc să te răzbuni, nu vei face acest lucru, sau poate că îi vei chema la masa
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
îndoiala! Deseori mă surprind privind cerul... Imensitatea cerului m-a fascinat și mă fascinează din ce în ce mai mult... L-am observat cu atenție și curiozitate, vrând parcă să-i descopăr secretul măreției sale... să-i simt pulsul și să îi mângâi fruntea încruntată de norii călători... Mă plimb deseori, pe drumul ce duce spre o pădure minunată din apropierea casei noastre. De cîte ori merg pe acest drum, îmi doresc, să întâlnesc din nou, căprioarele care își au ”culcușul” prin apropiere... Ochii lor mari
ALUNGĂ ÎNDOIALA! de DOINA THEISS în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363265_a_364594]
-
bâlbe șuvoi. Parc-o mână n-o am și respir întrerupt Fără tine acum orice drum pare-abrupt Mă apropii c-un rând de-alt poem de nisip Și-mi pun umbrele-n rând pe-o oglinda de chip Ce se-ncruntă mai des și zâmbește mai rar. Mă dezlegi de cuvânt... mă hrănesc cu amar... Referință Bibliografică: Contrapunct răsturnabil / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1334, Anul IV, 26 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aura Popa : Toate
CONTRAPUNCT RĂSTURNABIL de AURA POPA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368368_a_369697]
-
ți-au făcut asta, dar nu-i de ajuns doar acest lucru. Trebuie să încerci să-i și iubești pe cei care ți-au făcut răul fiindcă ți-au făcut asta din neștiință... -Adică...! Ce trebuie să fac? spuse el încruntându-se. Fă în așa fel încât să înțeleg mai bine... -Păi să spunem că te vei întâlni cu ei într-un anume loc, poate din întâmplare... și în loc să te răzbuni, nu vei face acest lucru, sau poate că îi vei
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
despre tot ce s-a întâmplat, moment cu moment, secundă cu secundă... Profesorul dr. Popescu, urmărea în liniște evoluția stării sănătății infirmierei, dar și parametrii conturați pe aparate, dezvăluindu-i-se o serie de alte informații, la care acesta doar încrunta din sprâncene fără a spune nimic. Asculta șirul evenimentelor relatat de cele două femei, iar când acestea și-au întrerupt relatarea semn că au terminat ce aveau de spus, profesorul le-a privit grav, dus pe gânduri. A întins mâna
ÎN MÂNA DESTINULUI...(7) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367838_a_369167]
-
ai de făcut? Marș la împărăteasă! Nea Ciorică n-avu încotro (cu șefu’ nu te pui!). Astfel că, își luă inima-n dinți și alergă într-un suflet în sala tronului: - Alarmă, Majestate! începu să cârâie, văicărindu-se. Împărăteasa se încruntă: - Ce alarmă? Ce vrei să spui? Fii mai clar! - Blestemata de vrăjitoare și teroristul au intrat în împărăție. Ne-au ucis toți oamenii de la hotare și acum înaintează spre palat. - Cuuum? turbă împărăteasa. Vestiții mei luptători ce fac? Nu v-
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
nu aș crede, pentru-o clipă, că a fost Iubirea o imunitate oarbă, Un kilometric gând mă-ngroapă- Ființele nu plâng fără de-un rost, Ci-și vindecă amurgul, prin sfințită apă. Și dacă neuitarea se întoarce În munți ce se încruntă, regretele trădând, Vreau să-ți șoptesc, înaltul cel sfidând, Iubirea e un dar, să-l împlinim, Când tace-amurgul veșnic tandru- Și-n el uitarea să uităm, iubind. Și ori de câte ori nu vom putea-nțelege, Că am uitat, iubind, și am iubit
COROANA DEPĂŞIRII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367973_a_369302]
-
de asta, dar eu știu. Sufletul tău încă se mai zbate între plus și minus, neștiind pe care dintre acești doi poli ai universului să se așeze. Va trebui să te grăbești și să lași negativul într-o parte. Se încruntă ușor la mine, după care reluă: - Am fost trimis să-ți deschid ochii și inima ! O șansă unică de a te introspecta și de a trece definitiv de partea Celui Bun. De aceea am spus că ești unul dintre Aleși
COMPLEXUL „ÎNGERUL MORŢII” de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367979_a_369308]
-
caudine până la desăvârșirea lui ca cetățean al unei țări din Vest. „Cum în America e bine cunoscut termenul de „homeless” echivalent într-un fel cu „oamenii străzii” din România noastră, „cloșarii” viețuiau în Parisul anilor '50”, îmi spune nea Mitică, încruntându-și involuntar sprâncenele-arcuite. Pe semne că își amintise el ceva anume ... apoi își continuă povestirea cu o tristețe vizibilă pe față: „Cloșarii” însă, spre deosebire de „homeless” dețineau un fel de permis de ședere pe malul Senei și făceau parte din toate
DAN ISĂCESCU – VISUL FRANCEZ SUB GLASUL ROŢILOR DE TREN! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367412_a_368741]
-
în părul ei. În fața lor, un alt tânăr urmărea atent scena, îndoindu-se din mijloc de atâta râs. Laura și-a revenit repede din sperietură, mai ales când a înțeles din privirile lor că se distrau pe seama ei. S-a încruntat smucindu-se din brațele celui care încerca să-și lipească fața de obrazul ei. A reușit să se ridice și cu greu s-a stăpânit să nu-l pălmuiască pe acel „obrăznicuț”, precum îl numise în gând: - Mulțumesc, domnilor! Cred
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
-i drept, ăștia sunt cei nepericuloși, nevroze, astenii, depresii, melancolici din ăștia. Ce s-a întâmplat mai departe am aflat de la cei doi. De cum s-au apropiat de clădire, nu s-au simțit în apele lor. Cei ce ieșeau erau încruntați, palizi, transpirați. Își ștergeau lacrimile discret și vorbeau singuri. Chiar la intrare, portarul, sau poate un pacient care lucra că portar, i-a întrebat la ce secție au treaba. Ei au spus că îl caută pe Leopold Gurnișt, dar că
SCHIŢE UMORISTICE (16) – VINDECAREA PRIN MUNCĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367781_a_369110]
-
cu voce gravă: - Rozica o să lipsească vreo două ore, s-a dus la coafor. Băiatul e și el plecat, la un film. Și te-am chemat special pe tine pentru că vreau să discutăm o problemă gravă, strict confidențială. M-am încruntat ca orice om serios și am întrebat despre ce e vorba. - Despre asta, a rostit Menașe, despre revista asta. Am căutat ceva într-un sertar în camera băiatului și am găsit revista asta plină de femei goale. Uită-te și
SCHIŢE UMORISTICE (96) –STRICT CONFIDENŢIAL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366987_a_368316]
-
ce o priveau cu ochii înlăcrimați. Ea înmână pumnalul soldatului, își sărută fiii pe frunte privind tăcută drumul ce o depărta de pământul peste care domnise și pe care îl voise neatârnat, pentru urmașii săi. Schender Pașa privi această scenă încruntând privirea. Întoarse calul continuându-și drumul. Frumusețea acestei femei îi mișcă până și sentimentele lui, în ciuda faptului că prefera mai mult imberbi, decât femeia cu desfătările ei delicioase pe care le-ar fi dorit oricare alt bărbat zdravăn, pofticios al
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
când eram copchilă nu ieșeam din vorba ălor mari că primeam palme. Și-a fost odat-o zi cu mare gâlceavă și vânătăi pă mine, năzdrăvana Marioara. Cu ofuri sughițate am povestit lu taica de bătăușul care mă pocise. El cu încrunt de sprâncene pe loc mi-a tras o chelfăneală. - Aia n-a fost bătaie să îți dau eu ce meriți ... Și-I simt și-acuma palma grea. La marele incendiu din 1953, țața Marioara vorbise-n stradă și se căina
ŢAŢA MARIOARA MOŞOIULUI, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367160_a_368489]
-
Tineri bătrâni ce crunt și sincer o condamnă. Marea alintată furtunos și dintr-o dată Iar valuri reci și înspumate salută țărmul De parcă n-au iubit-o nebunește niciodată Nisipul ud pierzându-și și finețea de-altădată. Chiar și lumea este încruntată Când pe străzi răsună molcomi pași Sigur o viitoare și superbă vară nu-i uitată Oricâte păcate ispășesc cei ce în iarnă sunt rămași. Copacii plâng cu lacrimi mari de ploaie Cu crengile golașe valsând în unduiri Schimbând natura într-
AI UITAT CE-AI ASCUNS ÎN ASTĂ IARNĂ ? de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363712_a_365041]
-
strălucea pe cerul albastru, senin, muntele îmi intra în cameră și un tril de păsăre fericită îmi mângâia auzul în care mai persista glasul răgușit al câinelui din vis , strigându-mi numele... Emma dormea cu capul ridicat pe două perne, încruntată în somnul ei chinuit...trupul îi tresărea din când în când în suspine , strivit de câte o lacrimă din vis. Era de-abia șapte și treizeci de minute...mai aveam timp destul până coboram la masă. Nu-mi venea să
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
înțepătura acului. Zâmbind cu plăcere vizibilă acestei amintiri, Fănel a sorbit încet din paharul cu vin și, revenind la motivul pentru care se afla acolo, a strâns cu putere o clipă din pleoape. A încetat să zâmbească și s-a încruntat încercând să răspundă unei adevarate avalanșe de întrebări: "Cum a reușit Valentin Cristea să se realizeze? Ce a făcut el în plus față de mine? Și cum a putut s-o determine pe Olga să se mărite cu el? Îl iubește
ISPITA (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364599_a_365928]
-
că jocul e făcut în lumile celeste de ce se-așează viața întruna între noi de ce plimbăm o umbră în marea de iubire de ce plimbăm o ură în trup cu ochii goi de ce să judecăm zăcând în amorțire chiar de se-ncruntă clipa te urcă într-un tren coboară între stații într-un prelung popas și buzele năuce să-ngâne un refren când îți continui drumul mergând încet la pas nu-i loc pe-ntru-amăgire nu-i loc pentru ispite în lecția-nvățată cu
CARMEN POPESCU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349486_a_350815]
-
dotare fără să folosească șurubelnița, agentul șef-principal Furtună Samson își frecă mâinile, privind de sus la cei trei oameni în uniformă, care încercau din răsputeri să nu zâmbească. Observând cât de gravi sunt, se neliniști, nu se știe de ce, se încruntă și aruncă întrebarea-nadă: - Preferați să patrulăm pe jos? Teritoriul de competență are o mare suprafață și... - Cum ordonați, așa mergem, domnule agent șef-principal, răspunse plutonierul Vijelie, întrerupându-l. - Inteligent răspuns, domnule plutonier, aprecie de îndată șeful patrulei, întorcându-și privirea
D ALE POLIŢIEI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349478_a_350807]
-
suflet Brize șovăielnice de la Dunăre alergau să-și acorde vioara în regatul celor pustii al celor necitați în gazete de stradă, în autobuze sau trenuri; petrecuții, din avioane, agățați de telefoane mobile asurzeau alternative planete în ceruri Julia May se încrunta în ierburi baroce fierte în culori de măslin; invizibilii treceau la lucru prin lanuri de orz în alte lumi, un dingo se măsura în oglinda cu vise a lumii De departe oglinda cu vise chema pe Julia May La gura
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
mămăliga. De aia l-am întrebat pe popă: părinte, da ce fel de lapte curge prin rai, de capră sau de vacă? Să știu de-un rând, n-aș vrea să rabd de foame pe-acolo. Iar popa s-a încruntat la mine și mi-a vorbit urât. A crezut că-mi bat joc de el. Nouă ne-a plăcut ce ne-a povestit Culiță și am râs. Mai mult râdea Klesch și tot zicea că are de gând să-l
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
buzele în neștire. - Rămâi tu aici, femeie! Trebuie să merg la slujbă, că este târziu, deja... Dacă pot să mă învoiesc vin imediat acasă. Să nu pleci nicăieri. - Bine, Tudore, du-te! zise femeia cu jumătate de gură și plecă încruntată spre încăperea în care agentul i-a spus că se află ofițerul de serviciu... - ... Vă rog să mă înțelegeți, doamnă. Așa spune legea. Este prea devreme ca să dăm fata în urmărire și să facem cercetări. Așteptați 24 de ore. În
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]