11,761 matches
-
art. 1.798 din Codul civil]. Prin urmare, aceste categorii de înscrisuri sub semnătură privată sunt titluri executorii ex lege, în sensul prescripției legale reglementate de art. 632 alin. (2) din Codul de procedură civilă, apte de a sta la baza încuviințării executării silite. ( ...) ... 30. În prezenta cauză, Curtea reține că redactarea actuală a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 4 din Legea nr. 196/2020, nu mai instituie procedura de
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
implicit, de condițiile de executorialitate specifice acestuia. Or, în măsura în care creditorul deține deja un titlu executoriu, a cărui executorialitate derivă din lege, reprezentat de un înscris sub semnătură privată, obligația îndeplinirii unei formalități suplimentare, anterior formulării cererii de încuviințare a executării silite și sesizării instanței de executare, se constituie într-o veritabilă ingerință asupra dreptului creditorului de realizare a creanței sale. Astfel, problema care se impune a fi analizată, din punctul de vedere al constituționalității măsurii reglementate prin textul
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
costurile asigurării publicității pentru fiecare factură fiscală individuală sau alt titlu executoriu, Curtea reține că procedura înscrierii în Registrul Național de Publicitate Mobiliară generează costuri suplimentare în sarcina creditorului, care se adaugă celor referitoare la plata taxei de timbru necesare încuviințării executării silite, în condițiile în care operatorii, respectiv persoanele fizice sau juridice autorizate să înregistreze avizele de înscriere și să efectueze căutări certificate în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, în sensul Legii nr. 297/2018, prestează aceste servicii contra cost (art.
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
297/2018). Prin urmare, dat fiind faptul că tarifele percepute pentru înscrierea într-un registru public, de asigurare a publicității, nu sunt în directă legătură cu caracterul juridic de executorialitate a înscrisului (cum, dimpotrivă, este cazul taxei judiciare de timbru pentru încuviințarea executării silite ori al altor cheltuieli de executare percepute anticipat de către executorul judecătoresc), reglementarea criticată este de natură să impună, sub aspectul costurilor, o sarcină disproporționată cu privire la creditor. ... 37. Astfel, Curtea reține că sarcina excesivă și disproporționată
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
a apelului, după stabilirea limitelor devoluțiunii prin criticile formulate prin memoriul de apel. Așadar, cauza se află în calea de atac a apelului, după ce a fost soluționată în primă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri de respingere a cererii de încuviințare a executării silite, în considerarea faptului că petentul nu a făcut dovada înscrierii facturilor emise de operatorii serviciilor de apă și de canalizare în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, astfel cum impun dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr.
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
prin Legea nr. 196/2020. ... 79. În acest stadiu procesual nu se poate considera că raportul juridic derulat între creditor și debitor în procedura executării silite este finalizat, nefiind pronunțată o decizie prin care să se constate definitiv că cererea de încuviințare a executării silite a titlurilor executorii reprezentate de o serie de facturi fiscale, emise în baza Convenției de facturare individuală nr. xxxx din 11 martie 2013, anexă la Contractul de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare nr.
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
alin. (3) din Legea nr. 297/2018, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 196/2020, și-au încetat efectele și nu mai pot constitui un eventual temei juridic pentru cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești având ca obiect cereri de încuviințare a executării silite a facturilor emise de operatorii serviciilor de apă și canalizare, care sunt titluri executorii, conform dispozițiilor art. 31 alin. (17) din Legea nr. 241/2006, republicată, nesoluționate definitiv la data publicării deciziei instanței de contencios constituțional în Monitorul
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
Curtea a mai reținut că, drept urmare a pronunțării Deciziei nr. 457 din 25 iunie 2020, hotărârile Guvernului prin care se instituie starea de alertă, pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, nu mai sunt supuse încuviințării Parlamentului, acest mecanism fiind în acord cu dispozițiile Legii fundamentale. ... 25. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate conform căreia dispozițiile Legii nr. 55/2020 permit Guvernului să limiteze exercitarea unor drepturi și libertăți fundamentale, prin adoptarea de hotărâri de instituire
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 3 din 19 martie 2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020, și Decretul Președintelui României nr. 240 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
nr. 240 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4 din 16 aprilie 2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020, constituie cauze de suspendare a prescripției răspunderii penale în condițiile art. 156
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
pe perioada stării de urgență. Ca atare, prin actul administrativ de aplicare a legii, Președintele României a identificat acele măsuri de primă urgență, care sunt adaptate situației concrete care a generat starea excepțională, confirmate ulterior de Parlament în procedura de încuviințare a instituirii/prelungirii stării de urgență. ... 74. Cum decretele prezidențiale nr. 195/2020 și nr. 240/2020 au fost încuviințate de Parlamentul României prin Hotărârea nr. 3 din 19 martie 2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind instituirea stării de urgență
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
generat starea excepțională, confirmate ulterior de Parlament în procedura de încuviințare a instituirii/prelungirii stării de urgență. ... 74. Cum decretele prezidențiale nr. 195/2020 și nr. 240/2020 au fost încuviințate de Parlamentul României prin Hotărârea nr. 3 din 19 martie 2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020, și, respectiv, Hotărârea nr. 4 din 16 aprilie 2020 pentru încuviințarea măsurii
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020, și, respectiv, Hotărârea nr. 4 din 16 aprilie 2020 pentru încuviințarea măsurii adoptate de Președintele României privind prelungirea stării de urgență pe întreg teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020, în conformitate cu art. 93 alin. (1) din Constituția României, dispozițiile instituite
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
HOTĂRÂRE nr. 78 din 21 noiembrie 2022 privind încuviințarea percheziției unui deputat EMITENT CAMERA DEPUTAȚILOR Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1122 din 21 noiembrie 2022 În temeiul dispozițiilor art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor
HOTĂRÂRE nr. 78 din 21 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261538]
-
comune prin decizia Biroului permanent. În asemenea situații, comisiile dezbat și adoptă un raport sau aviz comun. Articolul 78 (1) Orice comisie permanentă poate iniția o anchetă parlamentară, în limitele competențelor sale materiale, cu aprobarea Senatului. (2) Pentru a obține încuviințarea, comisia permanentă va prezenta o cerere scrisă, temeinic motivată, adoptată cu votul majorității membrilor săi, în care vor fi enunțate obiectivele și scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare și termenul de depunere a raportului. (3) Biroul permanent al Senatului va
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
art. 72 din Constituția României, republicată, senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Senatului, după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție. (5) În caz de
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/256670]
-
a acestor participanți în procesul penal determină excluderea procurorului de la posibilitatea propunerii administrării de probe cu înscrisuri în această procedură. Mai mult, în cadrul procedurii recunoașterii învinuirii, spre deosebire de judecata cauzei în procedura normală, procurorul nu poate solicita încuviințarea administrării niciunei noi probe. ... 37. Având în vedere aceste aspecte, Curtea reține că în cursul urmăririi penale inculpatul beneficiază de dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
întrun cuantum ce depășea posibilitățile autorului, motiv pentru care acesta a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar. Instanța a admis cererea și a eșalonat plata taxei judiciare de timbru în mai multe rate și a transmis hotărârea de încuviințare care constituie titlu executoriu organelor competente, potrivit textului de lege criticat. Autorul arată că valoarea unei rate era imposibil de achitat, astfel că acesta a făcut o declarație de renunțare la dreptul dedus judecății și a solicitat instanței să aplice
DECIZIA nr. 326 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262533]
-
3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „În cazul eșalonării sau amânării, instanța transmite hotărârea de încuviințare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligației de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părții din taxa datorată, la termenele stabilite. “ ... 11. În opinia autorului
DECIZIA nr. 326 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262533]
-
administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale, și poate îmbrăca mai multe forme, care pot fi și cumulate, respectiv: plata onorariului avocatului numit sau ales, plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit cu încuviințarea instanței, plata onorariului executorului judecătoresc, precum și scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită. La stabilirea ajutorului public judiciar sunt avute în vedere orice venituri
DECIZIA nr. 326 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262533]
-
referitoare la eșalonarea plăților și nu pot fi primite criticile privind imprevizibilitatea stabilirii cuantumului plăților lunare. ... 14. Curtea observă că, potrivit textului de lege supus controlului, instanța care acordă ajutor public judiciar sub forma eșalonării trebuie să transmită hotărârea de încuviințare organelor competente pentru urmărirea executării obligației de plată. În această situație autorul apreciază că se încalcă egalitatea în drepturi a justițiabililor de vreme ce o parte dintre aceștia pot alege să plătească sau nu taxa judiciară de timbru, pe când
DECIZIA nr. 326 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262533]
-
să plătească sau nu taxa judiciară de timbru, pe când altă parte, respectiv cei care au solicitat o formă de ajutor public judiciar, nu mai au această posibilitate întrucât au fost dați în debit în mod automat ca urmare a încuviințării cererii de ajutor public judiciar sub forma eșalonării. ... 15. Cu privire la această critică, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt
DECIZIA nr. 326 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262533]
-
potrivit art. 197 din Codul de procedură civilă. În această etapă s-a aflat și autorul excepției, care putea să nu solicite ajutor public judiciar, renunțând la continuarea procesului. Pe de altă parte, este vorba despre etapa ulterioară solicitării și încuviințării ajutorului public judiciar, etapă diferită a procesului în care se ajunge prin manifestarea de voință a reclamantului - autor al excepției - în sensul continuării acestuia. ... 17. Curtea reține că formularea cererii de ajutor public judiciar este echivalentă opțiunii de a timbra
DECIZIA nr. 326 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262533]
-
-l cu partea dreapta față a autovehiculului pe martorul S.I.N. care se deplasa pedestru pe acostamentul părții carosabile, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale, inculpatul părăsind apoi locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție și consumând alcool în prezența martorilor C.N.I. și P.S.N. la un bar din satul M. Din analiza probelor biologice recoltate ulterior, respectiv potrivit Buletinului de analiză toxicologică a alcoolemiei nr. 8-9/7.01.2019 emis de Serviciul de Medicină Legală
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
cu partea dreapta față a acestuia pe martorul S.I.N. în timp ce se deplasa pedestru pe acostamentul părții carosabile, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 16-18 zile de îngrijiri medicale, ulterior părăsind locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de părăsire a locului accidentului sau de modificare ori ștergere a urmelor acestuia, prevăzută de art. 338 alin. (1) din Codul penal, și a dispus condamnarea inculpatului pentru această infracțiune reținută prin
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]