391 matches
-
goale"190; sămânța de cânepă se seamănă când este "lună nouă", iar drumul până la fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după cules, cânepa se duce la baltă (așa numitele "toptile de cânepă" din Bucovina), iar după ce apa domolește "îndărătnicia" cânepii, este supusă "focului" purificator al soarelui, pentru a fi dată pe mâna "melițoiului" și a "meliței", scăpând-o de "puzderie" și pregătind-o pentru "radila" ce va scoate firul cel bun pentru tors.191 Firul de pe "ghemul vieții" conturează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și aceea este a noastră! „Rugăciunea nu înseamnă a vorbi către Dumnezeu, ci a-L asculta pe Dumnezeu vorbind către noi. înseamnă deschiderea noastră pentru a permite să se împlinească ceea ce El totdeauna ne propune, dar este oprit de îndărătnicia noastră.” Avem nevoie de încredere, de credință și de convingerea femeii cananeience. A ne ruga cu încredere înseamnă a ne răzima pe nemărginita iubire a lui Dumnezeu. înseamnă a avea certitudinea că Tatăl știe mai bine decât mărginita noastre minte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
timp de un an de zile, până la 1 octombrie 1900. Am onoarea a vă ruga să binevoiți a comunica cele de mai sus Depozitului de furage din Bucureșci, unde D-sa se află detașat în lipsă 33. Se pare ca îndărătnicia lui Petre Zlătescu de a nu plăti suma reclamata ca fiind datorie din taxele neachitate către Universitatea Nouă venea din faptul că luase niște lecții particulare cu profesorul Lemaire, căruia îi plătise o sumă de bani, ce ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
neștire, aci, în tina acestui oraș. [...]Suntem convinși că țara aceasta mândră nu este numai opera oamenilor de geniu, a oamenilor de știință, a filosofilor iscusiți ori a generalilor biruitori, ci ea este și opera mulțimei aceleia care muncește cu îndărătnicie, cu devotament, sprijinind edificiul statului 43. Legătura cu originile s-a păstrat însă și după deprovincializare, prin contacte directe sau corespondență cu localnicii, dar, ar spune unii, și prin sensibilitatea tipic moldovenească. Pe marginea acestei structuri psihice, Mihail Manoilescu distingea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nu sunt de fapt decât viclenii ale unei ființe reduse. Ion seduce pe Ana ca să silească pe viitorul socru să-i dea pământ, negîndindu-se totuși să treacă peste simpla făgăduială la constrângerea unui act dotal. Evident, socrul îl chinuie cu îndărătniciile lui. Purtarea lui Ion față de Ana e josnică, nu însă cu mult în afara concepției țărănești. În societatea rurală femeia reprezintă două brațe de lucru, o zestre și o producătoare de copii. O dată criza erotică trecută, ea încetează de a mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui de-a aduna sau cu ușurătatea de-a confunda. Poligraf de neobosită activitate, a voit să fie specialist în cele mai variate domenii, când n-a intenționat chiar să creeze în domenii în care materia i se refuza cu îndărătnicie. A avut intuiții fulgerătoare și opacități masive, s-a ridicat la accente de geniu și a căzut în platitudini ciudate, a scris cărți vii și a conceput tomuri moarte, fără apel, a dominat cu temperamentul inteligențe mai organizate și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
lui Zosin era aceea că "psihiatria pășește în veacul al XX-lea ca știință medicală bine constituită, așezată pe temelii nezdruncinabile..." și, mai departe, că "psihiatria a ieșit de mult din faza aceea nebuloasă în care se perseverează prea cu îndărătnicie a se crede că s-ar afla încă și că în multe privințe este poate ca știință pozitivă chiar mai afirmată decât multe altele necontestate sub acest raport cu mult înaintea ei". Lucrarea constituie, totodată, o bună punere la punct
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Zghihara, Frâncușa ori Crâmpoșia sunt câteva exemple în acest sens). În romanul Zodia Cancerului, pomenit anterior, părintele Nicoară, participant la ospățul dat de șătrarul Lăzărel Griga în cinstea lui Alecu Ruset și a oaspetelui acestuia, abatele de Marennes, refuză cu îndărătnicie să bea Cotnari vechi (și dulce), adică un vin „boieresc“, el turnându-și doar din „vinul acruț“ al gazdei, asemănător celui „din podgoria răzășească, pe care l-au băut moși și strămoși.“ Spre deosebire de Occident, Răsăritul european, care s-a bucurat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de 10 Mai 1940. Așa cum obișnuia să spună el, literatura era pentru Iorga "oglinda sufletului națiunii". De pe vremea sămănătorismului și pînă la sfîrșitul vieții sale, literatura devenise un cîmp de bătălie important pentru el, unul esențial, pe care milita cu îndărătnicie. Orice nu se încadra în "realismul său naționalist", formînd și modelînd sufletul național românesc pe linia sămănătorismului sau orice nou "curent nesănătos" (venind din afara sau din interiorul României) care ar fi putut interveni în procesul instructiv-educativ al naționalismului cultural și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
gura; că eu care te-am făcut mitropolit, eu te desmitropolesc” Îi zice părintelui Teofan. E hotărât „să popească și el pre mulți”. Sfârșitul lui Vodă Lăpușneanul e și el sub semnul cruzimii pe care a cultivat-o cu o Îndărătnicie ieșită din comun. „Acest fel fu sfârșitul lui Alexandru Lăpușneanul, care lăsă o pată de sânge În istoria Moldovei”, gratulat cu apelativul „nenorocitul domn”. Izvorul de inspirație al nuvelei este „Letopisețul țării Moldovei” de Grigore Ureche. Răspunsul dat de Lăpușneanul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ca să cumpere de mâncare pentru Întreaga familie, cu condiția ca Moromete s-o treacă și pe ea În calitate de proprietar al casei, dar bărbatul ei a tot amânat hotărârea, iar faptul a adâncit permanent conflictul dintre cei doi soți, dus cu Îndărătnicie până la despărțire. Plecând de la acest episod informativ despre familia Moromete, se poate trece la incipitul (expozitiunea) propriu zis, cel al Întoarcerii de la câmp a tuturor membrilor familiei, În urma terminării săpatului porumbului, constituit ca prim moment al a acțiunii, al subiectului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apăsată, se precizează Încetul cu Încetul, se canalizează. Ea se explică În momentul istoric În care șase decenii de-a rândul a trăit autorul, cu indignare față de ceea ce a fost nedrept, contra prejudecăților inerente, comode și conservatoare care păstrau cu Îndărătnicie ceea ce era absurd, ceea ce sfida logica, dreptatea, adevărul. Revoltatul devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție specifică poeziei lui Tudor Arghezi este prezentă În poezii ca: „Rugă de seară”, „Caligula”, „Testament”, „Plugule”, „Întoarcere În țărână”, „Inscripție pe o ușă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care crea o comunitate de credință transnațională, ce nu ținea cont nici de granițele etnice nici de cele lingvistice. Intelectualii români de la cumpăna secolului al XX-lea, apostoli ai ideii naționale și ai românismului, erau de-a dreptul exasperați de îndărătnicia țăranilor români de a trece în plan secund identitatea creștină în detrimentul celei naționale. L.-M. Murgescu (1999) relatează cazul unui revizor școlar, care în 1895 deplângea absența identității naționale la țăranii români: "Românii pe care dacă-i întrebăm ce sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Toate acestea îl îndrituiesc pe Heliade să proclame, în ciuda inevitabilelor impurități infiltrate în fondul etno-cultural, romanitatea esențială a românilor. După cum vom vedea în cele ce urmează, idealul purității și binomul pur-impur obsedează conștiința istorică românească. Cardinalitatea simbolică a purității, precum și îndărătnicia de a o abandona, sunt ilustrate de R.G. Melidon (1876), în manualul său de Istorie națională. Conștientizând puterea cvasi-magică a idealului de puritate, Melidon preferă să fie anacronic, în evidentă desincronie cu tendința epocii de derogare de la acest ideal, și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care sunt făcuți să rostească superlativele autohtone. De pildă, "un istoric german (Albrecht Wirth) spunea că poporul românesc este cel mai tenace neam de oameni de pe fața pământului", iar cărturarul ardelean (maghiar) Iosif Benkö este citat pentru a sublinia aceeași îndărătnicie hiperbolică a neamului românesc. Potrivit istoricului transilvănean, "ar fi mai ușor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate "iute și degrabă" pe Români dela vechile lor datini" (Lupaș. 1931, pp. 8, 12). Același I. Lupaș (1931) este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul rațional reprezentat de limba românească, "icoană vie a originii noastre" latine; 5. Factorul tradițional reprezentat de "comunitatea istorică de obiceiuri, datine și amintiri" (p. 12) în care românii au stăruit cu îndărătnicie herculeană; 6. Factorul juridic reprezentat nu de vreo lege scrisă care au fost toate aleputerilor stăpânitoare față de care românul s-a supus de nevoie ci de "legea cea vie [...] a obiceiului". Acest drept "obicinuelnic" ius-valachicum este factorul juridic alidentității istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]