638 matches
-
ce vă pasă? Săptămâna trecută l-am prins pe un șef de atelier, unu' Căldăraș, că se ocupă în timpul serviciului cu tot felul de oglinzi din alea cu ramă pirogravată. Și nu numai el! Avea vreo zece inși care se îndeletniceau de zor cu treaba asta pentru că domnul Căldăraș avea comenzi ferme de afară... Tot cartierul are oglinzi cu ramă pirogravată. Îs frumoase și alea, nu zic, și mie-mi plac, dar pe făptași i-au sancționat pe trei luni cu
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
cărți cu legături scumpe, în somptuoasa singurătate a odăilor cu oglinzi adânci, unde lâncezește o risipă de flori rare; ...ar fi făcut fala clubului cel mai închis; ...rufele și le spăla la Londra; ...văzuse multe cutreierând mări și țări; ...se îndeletnicise cu cercetări oculte îndrăznețe; ...privirea i se pierdea aiurea în depărtările unei lumi de vis; ...iscălea sir iar pecetea de ceară prezenta un sfinx cu inscripția Remember; ...îl găsisem frumos pentru că în el vedeam retrăind o icoană din trecut, vedeam
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
țară, ori am luat calea străinătății. La ceasuri de taină, când Încercăm să răspundem la astfel de Întrebări, ezităm ori amânăm răspunsul, semn al neputinței. Cei care au plecat mai demult dintre noi, nu prea știau carte și nu se Îndeletniceau cu scrisul istoriilor. Treaba lor era alta, să muncească de-a lungul Întregului an, vara la câmp și iarna prin gospodărie, ori la pădure. Doar câte un rapsod se mai Învrednicea să transmită pentru viitor frânturi din povești de demult
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Topliței. Despre acest sat, mă Întreb adesea dacă a fost dintru Început Întemeiat de fugarii veniți de prin alte locuri care sau statornicit aici doar de câteva veacuri, sau au fost aici de la Începuturi! Dacă Înaintașii noștri nu s-au Îndeletnicit cu scrisul, ci au mânuit doar coasa, securea și sapa și au stat aplecați pe coarnele plugului pentru a scoate recolte dintr-un pământ atât de sterp, dar au Înfruntat vitregiile vremurilor, rămânând aici, am socotit că ne revine nouă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
are povestea lui. Desigur, În urma noastră rămân faptele, dar și peste acestea se așterne uitarea. Generației În blugi de acum trebuie să-i rămână și mărturii scrise despre cei care au populat cândva aceste locuri, chiar dacă tot mai puțini se Îndeletnicesc cu cititul cărților. Iată de ce m-am decis să scriu o carte despre Gălăuțașul și gălăuțenii de altădată. Nu pot să nu mulțumesc pe această cale lui badea Emil Țăranu, ceterașul de odinioară al satului, feciorul lui Vasile al lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ascund lenea făcînd pe bolnavii; veți găsi astfel că numărul celor care, prin munca lor, se îngrijesc să îndestuleze trebuințele neamului omenesc, e mult mai mic decât vă închipuiți. Acum, faceți socoteala cât de puțini dintre cei care muncesc se îndeletnicesc cu lucruri de folos, de vreme ce azi măsurăm totul în bani, iar o mulțime de meșteșuguri stau cu totul și cu totul în slujba luxului și a desfrîului! Dacă însă toți lucrătorii care se îndeletnicesc acum cu meseriile lor ar fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
puțini dintre cei care muncesc se îndeletnicesc cu lucruri de folos, de vreme ce azi măsurăm totul în bani, iar o mulțime de meșteșuguri stau cu totul și cu totul în slujba luxului și a desfrîului! Dacă însă toți lucrătorii care se îndeletnicesc acum cu meseriile lor ar fi împărțiți între cele câteva meșteșuguri pe care le cer nevoile adevărate ale firii omenești, belșugul de lucruri trebuincioase ar fi așa de mare și ele ar fi deci atât de ieftine, încât lucrătorul n-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
le cer nevoile adevărate ale firii omenești, belșugul de lucruri trebuincioase ar fi așa de mare și ele ar fi deci atât de ieftine, încât lucrătorul n-ar mai putea trăi de pe urma muncii lui. Dar dacă cei care acum se îndeletnicesc cu meserii nefolositoare socotind și ceata trîndavă a celor ce nu fac nimic, dintre care unul singur înghite din rodul muncii altora cât doi lucrători ar fi cu toții întrebuințați la munci folositoare, vă dați seama că oamenii aceștia ar avea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
moarte Socrate?, Aram M. Frenkian găsește răspunsul în cauze interne, adică în conflictul iscat în epoca posthomeriană, a anilor 400 a. H., între generația nouă de intelectuali, acaparată de gîndirea sofistă, și „cetățenii maturi, partizani ai tradițiilor solide”. Primii se îndeletniceau cu spectacole de cuvinte și de idei, provocînd animație printre tineretul amator de noutăți și de picanterii. Tradiționaliștii țineau la valorile îndătinate, la unitatea elenă, care s-a dovedit puternică și solidară în timpul războaielor cu perșii și inspirînd grecilor încredere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al plasei Blahnița din județul Mehedinți și ulterior căpitan de panduri "volintiri" din oastea lui Magheru de la Câmpul lui Troian, împricinatul afirma printre altele că "de la iunie 15 și până la 30 iulie/27 iulie - 11 august st.n., m-am îndeletnicit în operația de a lîsa sânge în plasă-mi la mai mult de 800 oameni atacați de holeră, singur cu mâna mea, căci dohtorul ocrugului și el pătimea... Am alergat zi și noapte și cu stăruința mea am avut norocire
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu pregetau să le vină acestora în ajutor, oferindu-le la prețuri exorbitante perdele provenite din propriile lor magazine. Filantropia imobiliară este într-adevăr pentru ei doar o ocupație de agrement. În mod obișnuit acești prinți ai timpului nostru se îndeletniceau cu vânzarea stămburilor și a catifelelor. Jonas se extaziase în fața avantajelor apartamentului și trecuse repede peste neajunsuri. "Fie cum vrei", îi spusese el proprietarului când venise vorba de plata caloriferului. În privința perdelelor, era de aceeași părere cu Louise, care găsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Gioconda - o nouă dovadă că omul este un altar de surâsuri. Cultura și credința sunt firele care ne mai țin încă agățați de noi înșine. În absența culturii, dialogul devine un schimb de imprecații. Omul este singura viețuitoare care se îndeletnicea cândva cu cititul cărților. Cultura are nevoie de aripi, nu de granițe. Actualii oameni de cultură încep să fie considerați niște relicve ale speciei. Carantina marilor spirite este biblioteca. Sau închisoarea. Omul contemporan este din ce în ce mai convins că divertismentul și pornografia
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Canaan, au venit la mine. 32. Oamenii aceștia sunt păstori, căci cresc vite; ei și-au adus oile și boii, și tot ce este al lor." 33. Și, cînd vă va chema Faraon și vă va întreba: "Cu ce vă îndeletniciți?" 34. voi să răspundeți: "Robii tăi au crescut vite, din tinerețea noastră pînă acum, atît noi cît și părinții noștri." În felul acesta, veți locui în ținutul Gosen, căci toți păstorii sunt o urîciune pentru Egipteni." $47 1. Iosif s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
cu oile și boii, și cu tot avutul lor și sunt în ținutul Gosen." 2. A luat pe cinci din frații lui, și i-a adus înaintea lui Faraon. 3. Faraon a întrebat pe frații lui Iosif: "Cu ce vă îndeletniciți?" Ei au răspuns lui Faraon: "Robii tăi sunt păstori, cum erau și părinții noștri." 4. Și au mai zis lui Faraon: "Noi am venit ca să locuim o vreme aici în țară, pentru că nu mai este pășune pentru oile robilor tăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
plac celei dintâi dorinți: ba se îmbată în sunetul flautului, ba apoi bea doar apă, punîndu-se la regim, ba face gimnastică, ba trândăvește și nu se sinchisește de nimic, ba uneori se ocupă, chipurile, cu filozofia. Adesea însă, el se îndeletnicește cu politica și, luîndu-și avânt, spune și face ce se nimerește... Viața sa nu știe de ordine și de necesitate, ci, numind un atare trai plăcut, slobod și fericit, așa viețuiește, de la început și până la capăt." Acest trai hedonic, edenic
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Iahuben, plictisindu-l steaua, se uită prin gard și-l zări pe bătrânul Agbongbotile. Începuse să se descurce câte puțin în graiul băștinaș, iar vederea bătrânului rob negru îi făcu plăcere: avea cu cine schimba o vorbă atâta timp cât Auta se îndeletnicea cu steaua aceea a lui. Îi făcu semn și-l strigă pe Agbongbotile și acesta se apropie de gard. Dar ochii îi căzură pe Auta, și bătrânul văzând încotro se uita acela tăcu, deși deschisese gura să spună ceva. Iahuben
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
alăturați, dar nu erau decât patru străini, fără cel care l-a adus. Cei patru ședeau în niște jilțuri albastre, înalte, n-aveau hainele argintii cu care umblaseră pe-afară, nici globurile sticloase cu săgeată în creștet, și fiecare se îndeletnicea cu câte ceva deosebit. Unul avea în față, pe un fel de masă, câteva sticle și țevi, pline cu felurite ciudățenii: într-unele clocotea ceva, în altele Auta văzu aburi galbeni sau portocalii, în câteva se loveau de pereții de sticlă
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
apropia de sfârșit. De la înălțimea la care se afla minunata lor luntre, călătorii vedeau pământul ca pe o lună mult mai mare și așteptau întoarcerea între arborii și râurile lui. Toți călătorii erau neliniștiți, fiecare în felul lui. Auta se îndeletnicea mare parte din vreme cu învățătura, în restul vremii cu dorul de a se vedea pe pământ. Ajunse mai înțelept și mai învățat decât toții învățații pământului, dar nici învățătura, nici deprinderile noi nu-i putură lua neliniștea de a
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
miazănoapte se înșirau de-a lungul lui Hapi satele neamului negru luo, neam liniștit de pescari și vânători sau crescători de vite. Auta cunoștea acest neam pe care-l iubea și pentru că mulți oameni luo, în rarele lor răgazuri, se îndeletniceau cu făurirea din bronz sau din lut topit în smalț a unor ciudate și foarte frumoase închipuiri de oameni și duhuri, sau chiar de animale. La altceva se gândea însă Mai-Baka. El credea că alți zei, poate zeii răi ai
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
pe unele, le-am cercetat... Sunt unele urme. - Ruine de temple, de palate? făcu Auta. - Nu! zise Hor și râse. Ruine n-am văzut. Dar anumite urme găsite în piatra lor, unele semne palide... În sfârșit, învățații noștri care se îndeletnicesc cu asta au privit toate urmele laolaltă și au aflat adevărul pe care vi l-am spus. Vezi, Auta, de ce nu e bine să umble cu asemenea puteri cine nu are stăpânire de sine și nu s-a dezvățat să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Mării dintre Pământuri, la marginea unui oraș din țărișoara Uț, pe un maidan, zăcea un om lepros care de multe luni se tânguia și-și blestema zeul căruia altădată i se închinase smerit. Omul acesta nu era filozof, nu se îndeletnicea cu înțelepciunea: își închipuise un zeu, lăudat ieri, pe care azi îl blestema. Odinioară bogat și sănătos, de când se îmbolnăvise și se făcuse sărac era nevoit să blesteme pe cineva și să caute cuiva pică. Ținta cea mai liniștită părea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se vărsa și ieșea de sub el"? Nu-ți amintește decolarea unei rachete cosmice? Fără îndoială că acel Daniil habar n-avea ce ascunde legenda auzită. A folosit-o mecanic numai pentru că îi convenea în meseria lui de profet care se îndeletnicea cu metafizica... Și apoi altceva: când toată Biblia susținea cu smerenie îndărătnică și naivă că pământul ba e așezat pe stâlpi, ba se reazemă pe niște balene, când alți ignoranți străvechi îi dădeau planetei noastre drept scaun un crocodil și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
încercând să ofere explicații științifice, iar pe de altă parte, există tendința scientizării divinației prin diferite împrumuturi. Ambele situații se pot traduce prin descoperirea limitelor cunoașterii științifice și printr-un deficit simbolic și de credibilitate (valabil pentru cei ce se îndeletnicesc cu arta prezicerii). De aici rezultă compilații și amestecuri sincretiste între diferite tipuri de cunoaștere, religii și sisteme de credințe, confuzii impardonabile, goana după diplome, distincții și recunoaștere formală. Cazul Teissier din Franța este unul ilustrativ în acest sens. Despre
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
zei. Să nu uităm însă că această cunoaștere cu totul și cu totul specială presupunea îndeplinirea unor exigențe. Este vorba de dezvoltarea unui sistem de cunoștințe proprii (pe lângă o bună cunoaștere a naturii, a socialului și umanului, cel care se îndeletnicea cu citirea semnelor subscria sau chiar construia o serie de idei de natură filosofică despre adevăr, cunoaștere, libertate, moarte, destin etc.). Pe de altă parte, acest lucru presupunea deținerea unor tehnici specifice de divinație și, poate cel mai important lucru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
simbolul. Acesta se poate înfățișa în diverse chipuri, iar mintea umană încearcă să-l descifreze interpretându-l. De aici multitudinea de semnificații atribuite aceluiași simbol. El se sprijină în special pe tradiție, pe experiență și pe trăirea celui ce se îndeletnicește cu această preocupare. Din această perspectivă, divinația se prezintă ca "o inducție ipotetică sau conjuncturală întemeiată pe fapte cunoscute prin observație. Este interpretarea semnelor exterioare care ascund gândirea divină"58. În această categorie intră acele procedee care se sprijină în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]