433 matches
-
bătrân pe cine caută.” (M. Sadoveanu) Enunțuri interogative retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâșiată?” (Al. Russo), „Și într-adevăr dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: așa voiesc să fiu eu și nu altfel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caută.” (M. Sadoveanu) Enunțuri interogative retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâșiată?” (Al. Russo), „Și într-adevăr dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: așa voiesc să fiu eu și nu altfel, oare s-ar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Enunțuri interogative retorice Sunt enunțuri sintactice care se caracterizează printr-o contradicție între prezența unei intonații ascendente, interogative, sau a unor elemente interogative în planul expresiei și caracterul asertiv al planului semantic: „Nu ești îndestul de smerită, îndestul de chinuită, îndestul de sfâșiată?” (Al. Russo), „Și într-adevăr dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el n-ar zice oarecum prin ea: așa voiesc să fiu eu și nu altfel, oare s-ar fi născut atâtea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
încît nu simțim presiunea nici uneia. Însă trebuie să ne menținem în această poziție de echilibru. Fie că ne preocupă prea mult muzica, că facem eforturi, adesea prost răsplătite, pentru a o înțelege, fie că, chiar asistînd la concert, nu uităm îndestul neplăcerile și grijile pe care am fi vrut să le lăsăm în grupul din care venim, exterior față de societatea muzicienilor, pierdem acest sentiment de libertate. Este aceeași muzică pe care ați ascultat-o altă dată, dar ea nu mai produce
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
proba sunt toate foile românești ale timpului, cu rol decisiv în defrișarea terenului și în promovarea mișcării intelectuale. „Poate socotesc [evgheniștii] că literatura noastră n-are nimică vrednic de însemnat? Se înșală - spune M. Kogălniceanu -; deși puțin, dar tot are îndestul ca să răsplătească pre acel ce și-ar jărtfi o parte a vremei sale întru cultivarea ei. Și chiar de n ar avea încă nimică bun, tot ar trebui s-o ocrotească ca să producă macar în viitor. Geniul se află în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
se Întâmplă În jur, sau e acea stare specific românească, poate genetică, numită după apariția acestui personaj, moromețianism, tradusă prin lipsa de inițiativă imediată, sau amânată la nesfârșit, datorită unei comodități revoltătoare. Ca țăran pus În fața faptului concret, nu cântărește Îndestul că mica proprietate țărănească este amenințată din toate părțile cu destrămarea. În condițiile sociale din primul volum, un țăran mijlocaș trăiește iluzia că se poate menține În starea aceea oferită de suprafața de pământ obținută la reforma agrară, drept răsplată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu ușurință, mai ales cele ce decurgeau din conflictele interne dintre instincte și tendințe învrăjbite. Dacă ar fi fost cu totul preocupați de conflictul interior, nici nu s-ar fi potrivit desigur ca modele pentru ceilalți, ci ar fi avut îndestul de lucru cu ei înșiși. Este o grea sarcină, deseori irezolvabilă, să aflăm legătura psihică dintre polemica sa puternică și ceea ce s-a petrecut în sufletul profetului. 16. Ironia Forma ironică poate aparține mijloacelor satirei. Ea se înfățișează atunci ca
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ascuns. Despre cărți și despre rolul pe care l-au jucat în viața noastră din acea epocă, ar trebui să vorbesc mai pe larg. La început, a fost un regim de veritabilă „revoluție culturală“, de care nimeni nu-și amintește îndestul astăzi. Aplicarea regimului socialist fusese însoțită de un asalt împotriva culturii burgheze, de confiscarea, de punerea la index și de epurarea scriitorilor români și străini. Sute de mii de cărți au fost adunate din bibliotecile personale și publice, din librării
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
noastră, Eminescu susține adoptarea unor măsuri protecționiste, prin care statul să apere forța de muncă autohtonă, stăvilind invazia elementelor alogene și exploatarea peste măsură a singurei pături productive de la noi: Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adjectivale, o pondere însemnată o înregistrează categoria demonstrativelor (aceasta, celălalt, acel, același ș.a.) și a relativelor (care, cărei, cine, ce ș.a.). De cele mai multe ori, un paragraf înregistrează mai multe tipuri de pro-forme: Dar dacă dreptul nostru istoric și împrejurările sunt îndestul de puternice față cu Bulgaria și cu alte puteri, lucrul nu stă tot astfel față cu chiar populația Dobrogei. În privirea acesteia maxima jus posterius derogat priori e'n vigoare. Locuitorii Dobrogei sunt adevărații proprietari ai ei și dreptul nostru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de o lumină stranie și nemaivăzută. Călugării coborâră într-un șir treptele chiliilor, unul deschise ușa bisericii... în aceea clipă clopotul tăcu și în biserică era întuneric des. Candelele pe mormântul lui Vodă se stinseră de sine, deși avuse untdelemn îndestul. A doua zi portretul voevodului Moldovei era atât de mohorât și de stins, încât pentru păstrarea memoriei lui un călugăr ce nu știa zugrăvia, au făcut copia ce există astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
două gazete. Un alt aspect, evidențiat de figura 8, vizează ponderea pe care o înregistrează clasa semantică emoțional negativ în Timpul (aproape 15 procente), reflecție a limbajului critic la adresa guvernului liberal: "Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
experiment, introducând între științele și pe cele experimentale: "După ce am enunțat principiile fundamentale ale științei latinilor, în măsura în care pot fi găsite în limbaj, matematică și optică, doresc să dezvolt acum principiile științei experimentale, deoarece fără experiență nimic nu poate fi cunoscut îndestul"144. Pornind de la aceste concepte privind știința experimentală putem să considerăm că începuturile modernității se află în acest mod de a privi cunoaștere și prin atitudinea, condamnată de către biserică, a lui Roger Bacon, începe să se dezvolte un altfel de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
grija evenimentelor? Putem lăsa la voia Întâmplării ceea ce a fost visul nostru de veacuri, ceea ce a fost idealul către care ne-am Îndreptat pașii? - era Întrebarea. Nu! - era răspunsul unui exponent al epocii. Unirea s-a Întâmplat, dar nu e Îndestul, ea trebuie Întărită. Orașele, districtele, provinciile s-au unit; mai trebuie unite sufletele, cugetele, inimile, iată ce avem de făcut!” O cultură În luptă cu imperiile și metropolele occidentale, culminând cu independența (În 1877) se Încheia acum (În 1918) negreșit
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
disident și omul popular al Iașilor, este și el învins în alegerile de la Comună. Pretutindeni conservatorii bătrâni merg mână în mână cu guvernul. Când guvernul junimist a socotit că relațiile dintre conservatori și liberalii din fosta opoziție s-au răcit îndestul și că fostul bloc e de fapt desființat, dizolvă Parlamentul. Aceasta în luna lui septembrie. În ziua de 8 septembrie, Camerele sunt dizolvate. Miniștrii și mulți dintre deputați vin în frac la Cameră. Decretul de dizolvare este foarte scurt, iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a plim bat prin numeroase administrații și ministere: primar al Capitalei, ministru de Finanțe, de Justiție, de Externe, de Interne și guvernator al Băncii Naționale. În alte țări mai coapte, oamenii sunt numiți în capul departamentelor numai după ce au învățat îndestul mai dinainte și au dobândit reputația specialității. La noi, politicianii sunt aduși la ministere pentru ca să învețe. Să învețe adică de la secretarii generali, de la șefii de servicii și de la șefii de birouri. Blajină țară! Dar Ion Câmpineanu, care n-a avut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
că d-voastre îi veți da toată atențiunea ce merită, căci a sosit timpul să dăm educațiunii naționale o direcțiune bună și sănătoasă. Legea pentru îmbunătățirea soartei clerului de mir așteaptă și ea o grabnică soluțiune și nu o pot îndestul recomanda d-voastre pentru ca să poată deveni perfectă în sesiunea actuală. Unul din întâiele acte ale domniilor-voastre va fi întrunirea cu membrii Sfântului Sinod pentru a păși la alegerea Mitropolitului Primat al țării, în locul repausatului întru fericire și mult regretatului Părinte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
echității, regulând, pe baze mutual avantagioase, cu guvernul român, o cestiune fără soluțiunea căreia ar fi imposibil de a se stabili, între Rusia și România, bunele raporturi necesare la consolidarea păcii în Orient. Alteța-Sa crede că aceste considerațiuni arată îndestul că Rusia nu cere mai mult decât dă. Principele Gorceakoff mai vrea să amintească că, în realitate, toate drepturile și privilegiele României i-au fost asigurate prin sângele rus. Nu s-a încheiat nici un tratat între Rusia și Turcia, de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
numele său lumesc Dimitrie Lupu. Mentorul: Alex Ștefănescu, așa cum se știe, este mult mai "vizibil" în destinul meu. A.B.Ce rol au prieteniile literare în viața ta? Prietenia literară este, pentru mine, o istorie literară pe viu. Nu am îndestui prieteni pe cît aș vrea, în lumea literară. Toți cei care scriu sunt prietenii mei potențiali. Am senzația că am ratat mari prietenii literare. De ce nu am putut fi prieten cu Mircea Dinescu, Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu... Cum am putut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
este comunistul, el este "piatra de încercare pentru capacitatea scriitorului de a cuprinde și pătrunde esențialul din spiritul epocii, este vorba de cheia de boltă a literaturii noi, realist-socialiste, și dacă aici am realizat puțin, înseamnă că n-am realizat îndestul principalul". În continuare, sînt date cîteva sfaturi fundamentale pentru rețetarul la care trebuie să apeleze scriitorul vremurilor noi: Or acest principal, ca varietate de personaje vii, este criteriul validității literaturii în ceea ce privește conținutul ei nou în literatura noastră. Noul există în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de altminteri. odată (odinioară), o dată (une fois), numai el nu mai pot; de geaba, de vreme ce, de prisos, în deosebi, în deșert, de ce, pentru ce. B) încât, numai decât, pentrucă, deoarece, deocamdată, deodată, deopotrivă, nicidecum, dimpotrivă, deopotrivă, împotrivă, niciodată. laolaltă; îndeobște, îndestul, îndeajuns, întruna, parcă; fiecare, orișicare, celălalt, orișicare, orice, orișicând. Desigur; deloc. S-a amânat discuția, Iunie 1926. [AMINTIRI. CHEILE BICAZULUI] 30 Iunie 1926. Mi-am adus aminte de lucruri pe care le-am văzut toamna trecută, când am fost la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bucureștiul literar? Ce le apropie? Te-ai simțit vreodată provincial în raport cu colegii bucureșteni? Văd că tot în jurul chestiunii centru-margine ne învârtim, iată, și la a treia (era să spun "strigare") întrebare. Știi și tu că într-o întrebare este implicat îndestul întrebătorul, înainte de a fi provocat întrebatul. Dar fie. Oradea e mai aproape, kilometric vorbind, de alte două mari capitale europene, Budapesta și Viena. Și la ce-i folosește? Tot o provincie românească este, vrem, nu vrem. Oradea literară de astăzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vierilor era un vătav, care colabora cu autoritățile orașului (șoltuzii și pârgarii). În podgoria Hușilor a fost și un însemnat număr de pândari de la vii. Ispravnicul ținutului Fălciu arăta că, în această podgorie „se află pe la viile boierești și neguțitorești îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului. Acești oameni - se preciza în raport - odinioară s-au aflat viețuitori ca și alți locuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei, spre înlesnire viețuirii lor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fără învoirea proprietății, să așază acolo ca să scape de îndatoririle zilelor pontului”. Ispravnicul ținutului, care avea misiunea de a-i aduce pe fugari, raporta la 8 iunie 1850, că „în podgoria târgului Huși să află, pe la viile boierești și neguțitorești, îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei spre înlesnire
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de „boieresc”): „i-au chemat astăzi înaintea mea [...], întru toată obrăznicia și sumeția au venit, încât las că au rămas neînduplecați, dar, totodată, ca niște bontușncici s-au atins și chiar de cinste mea - arată arendașul - cu feluri de cuvinte îndestul de atacarisitoare și cu sumeții”. La 27 noiembrie, căminarul Gh. Săulescu semnala Isprăvniciei Fălciu starea de profundă nemulțumire a răzeșilor din Spârcoceni, care putea genera revolta: „de un duh de revoltă, de nesupunere și de anarhie, se înfățoșează astăzi [...] între
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]