2,964 matches
-
o singură clipă doar, întocmai ca un fum repede bătut de vânt. Aici, într-adevăr, este doar mâna zeului, care, atunci când ne aflăm în fața unor lucruri hotărâtoare, pe care le socotim cu adevărat vrednice de importanță, ne frânge cu totul îndrăzneala, tăvălindu-ne mândria în țărână... Astfel, zăpăcit fiind de cursul acestei întâmplări, cu o voce aproape neomenească, în care își adună toată mâhnirea lui, urlă cu putere: Ai învins, Galileene!(Cuvinte atribuite lui Iulian Apostatul. ) Ei bine, după acest episod
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cursuri nu mai e nicăieri. E reținută și zgârcită la vorbe. Toți profesorii o notează excelent, doar conducătorul științific nu-și mai recunoștea studenta de care se îndrăgostise în taină. Pasiunea care electriza aerul din jurul ei, vraja cuvintelor, strălucirea ochilor, îndrăzneala ideilor, toate astea nu mai erau nicăieri. În fața lui s-a prezentat azi o femeie foarte bine îmbrăcată, cu o siluetă perfectă, o femeie care avea cunoștințe temeinice, dar care nu mai era Aide. După desființarea C.A.P-ului
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
țigăncile care slujeau la conac. Seară de seară boierul se urcă pe o scară și se holbează la piranda lui. Țiganii fac un haz nebun pe seama boierului, un om blajin, sub papucul nevestei. Se pârjolește boierul de dorul pirandei, dar îndrăznelile lui nu merg mai departe de expedițiile de pe scară. Țiganii se hotărăsc să i-o facă boierului. Îl pândesc până acesta se cațără pe scară, așteaptă până acesta intră în extaz și împing scara în pârâu. Acesta se învârtește în
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mari din preajmă, până În vârful acestuia. Numai că, spunea părintele Severin, rău a făcut că nu a zis la nimeni preotul acela (un preot-călugăr taciturn, o fire retrasă). Într-o seară, noul grădinar, descoperind trandafirul acela agățător și speriat de Îndrăzneala lui, de faptul că se urcase atât de sus, a tăiat floarea, considerând-o un lucru peste firesc, ceva necurat. Un geamăt adânc, se zice, s-ar fi auzit atunci și o tânguire prelungă s-ar fi desprins mai apoi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ce nu își avea rostul, schimbasem cursul evenimentelor într-o manieră neașteptată și necuvenită; sau poate că nu eu eram cel care greșise; sau, și mai rău, întreaga poveste era despre distrugerea mea fără vreun motiv anume, iar eu avusesem îndrăzneala de a nu mă supune. Oricum ar fi fost, eram hotărât să scap. Dacă fusesem un personaj într-o lume inventată, atunci puteam să-mi imaginez oricând un fragment de evadare din textul altui autor. Am început să scriu pe
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
holul cu pași rari, își montă amortizorul și așteptă să audă zgomotul mașinii de scris. Emoțiile erau din ce în ce mai puternice, dar nu le dădu importanță. Deschise ușa brusc și văzu capul omului aplecat asupra foii de hârtie. Scria repede și cu îndrăzneală, părând a nu se gândi nici la sintaxă, nici la punctuație. Lăsa cuvintele să curgă de la sine într-un flux care nu-i mai aparținea, ci venea dintr-o inspirație exterioară, fără să aibă vreo regulă, căci nimic nu mai
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
în spital, poate și născuse. S-ar cuveni, își zise în sine, să se ducă să o vadă. Își ceru scuze grăbite prietenilor de pahar și părăsi restaurantul, cum era de așteptat, bine aburit. Efectul alcoolului îi spori curajul și îndrăzneala de a deschide larg ușile spitalului și să întrebe în dreapta și în stânga, cu un glas care depășea cadrul și decența, unde este maternitatea? Culoarele i se păreau adevărate labirinturi și nu îndeajuns de luminate. În cele din urmă, ajunse în fața
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cataclism care mi-ar fi fost dat ca să renasc într-un univers cald și luminos. Înainte de a mă culca, am spus de mai multe ori: „Moarte, moarte...“ Nu deschisesem gura. Dar sunetul vocii mă sperie. De altfel, îmi pierdusem vechea îndrăzneală. Era asemenea muștelor care invadează casele, când începe toamna, asemenea muștelor descărnate și fără viață, care se sperie de bâzâitul propriilor aripi. Rămân un timp pe peretele despărțitor, strânse unele în altele, apoi, când înțeleg că sunt vii, se aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
creații memorabile?! Hm... Vorbind despre o carte a Mirunei Runcan, un bun critic de teatru moldav, face o afirmație nefondată, fiindcă nu cunoaște bine realitatea anilor ’60-70. Astfel, aflăm din trimestrialul În care a apărut cronica respectivă, că „ promo torii Îndrăznelii artistice, susținătorii noutății, ar fi regizorii Mihai Raicu, Toni Gheorghiu, G. Dem Loghin ” . Toni Gheorghiu a fost Într-adevăr, un mare și temerar creator, numai că...era scenograf, nu regizor. Iar ceilalți doi citați nu au excelat niciodată prin „Îndrăzneală
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Îndrăznelii artistice, susținătorii noutății, ar fi regizorii Mihai Raicu, Toni Gheorghiu, G. Dem Loghin ” . Toni Gheorghiu a fost Într-adevăr, un mare și temerar creator, numai că...era scenograf, nu regizor. Iar ceilalți doi citați nu au excelat niciodată prin „Îndrăzneală”, slavă Domnului, ajungînd În teatru pe căi discutabile, și obținînd oneros, funcții administrative. Văd Într-un cotidian central un articol intitulat Actorii brăileni protestează. Îl citesc și eu, curios și aflu că, fiind În conflict cu noul director artistic al
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
nu se vor mai machia timp de o oră... Și-n același timp, constatarea ne mai limpezește un aspect : regizorul acela care l-a făcut, pentru prima oară alb, pe eroul shakespearean, acum realizăm, nici n-a dovedit prea multă Îndrăzneală artistică... Viața teatrală În și după comunism (coordonator, Liviu Malița). Mă gîndeam, Înainte de-a lectura volumul, că n-am ce consemna, referitor al secțiunea sa secundă : după ’89, se zice, cenzura rămîne doar de natură economică. Și totuși... Maria
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Și cu acest fel de a fi care, la urma urmei, se cheamă orgoliu, am pierdut extrem de mult în viață. Închiderea unei uși în nas, mie-mi provoca întotdeauna un sentiment de retragere și de dezgust, nu ca altor bărbați, îndrăzneală și un nou elan. Întrebarea era dacă Iozefina dăduse răspunsul ei, mai mult adolescentin, în mod intenționat, ca să mă provoace și mai tare sau ca să fie sigură de sentimentele mele, de iubirea mea. Să nu uităm că, după atâtea înfrângeri
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nimic pentru că ar fi inutil să încerc să explic, că nimic rău nu există atâta timp cât acel ceva nu este catalogat ca fiind așa (adică rău). De aceea, pentru mine acest cuvânt ,,nebun” nu înseamnă decât libertate de a alege, curaj, îndrăzneală și limite depășite. {i Einstein și mulți alții ca el, care au schimbat lumea au fost considerați nebuni la început. Ce pot să mai spun? Nimic! Ar fi inutil să încerc să explic detaliat despre acest lucru, dar sunt fericită
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
o invitație subînțeleasă. Fudul nevoie mare, simțindu-se strălucitor grație proaspetei ceruiri, Fauvé a tras adânc aer și benzină prin supapele de admisie și a turat jucăuș motorul. Degeaba: grațioasa apariție nu i-a acordat nici măcar un clipit din semnalizatoare. Îndrăzneala lui a mers atunci mai departe: a claxonat scurt, coborându-și ușor geamul din stânga față. Alfina s-a făcut din nou că plouă, fluturându-și absentă ștergătoarele peste parbriz. Mânios, el a pornit girofarul și a tușit scurt din sirenă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Goma", pentru că ar fi făcut zid în jurul lui Mircea Eliade și ar fi blocat funcționarea spiritului critic în legătură cu acest subiect, "declarat de ei tabu". Afirmația este cu totul falsă (din punctul de vedere al celor care cunosc dosarul problemei), iar îndrăzneala de a-i da lecții de spirit critic Monicăi Lovinescu reprezintă o insolență. Cu toate acestea articolul (reproducere a unei intervenții în cadrul unui colocviu) prezintă interes tocmai prin faptul că intrigă și poate provoca o dispută edificatoare. La rubrica sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
cu burta puțin împinsă în afară, înaltă, tensionată, un monument de fermitate. Apoi adăugă: — Îți sunt grozav de recunoscătoare pentru atitudinea ta rațională. Am rămas cu ochii țintă la fața ei frumoasă, concentrată și răvășită, pe care se citea o îndrăzneală amestecată cu un fel de compasiune jenată. Gura ei mare și mobilă se mișca de parcă ar fi mestecat în ascuns vorbele blânde pe care mi le-ar fi putut spune. Aveam un sentiment de nedumerire și amărăciune, sentimentul că lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
în orice clipă să se declare o manifestare clară de fericire. Dumnezeu știe ce descifra ea în privirea mea. În acel schimb de priviri ea nu-și putea reprima, acum că-și învinsese emoțiile, etalarea pentru o clipă, cu toată îndrăzneala, a unui sentiment de libertate, de curând dobândită. Îmi spusese odată că nu poate trăi fără libertate. Nu e de mirare că o pierdusem pe Georgie. M-am dus să aduc șampania. Când m-am întors cu sticla și paharele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
va face vreodată evaluarea lui Froehlich. — Te rog, Anton. Teoria are totuși efecte și asupra practicii. Păi tocmai asta ziceam și eu. De-a lungul orelor prelungite din camera 202, Dora Îmi Încetinise reacțiile psihologice cu degetele sale pricepute și Îndrăzneala sa de expertă, dezvăluind o bogăție a emoțiilor, care nu credeam să existe. Calm În sinea mea, mi-am dat seama că am la fel de multe fațete, ca un curcubeu. În funcție de lumină, de atmosferă, sau, pur și simplu, de cadru, apare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
au oftat prelung. În ceea ce mă privește, tema nu mi se părea deloc grea. Am desenat-o pe prietena mea, Greta, Învăluită discret ca o patriciană romană, cu brățări sclipitoare și șerpi În loc de cosițe. C-o mână Își ridica cu Îndrăzneală toga; cu cealaltă, mai prudent, Își acoperea sexul. Stând cu un picior Înanitea celuilalt, părea că e pe punctul de a dansa. Majoritatea băieților au desenat atleți care Își arătau mușchii, ca pe niște pachete de carne solidă, pe când ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Dora este o secvență tăiată irelevantă pentru adevărata dramă. Cherchez l’homme, domnilor. Ne putem baza doar pe el! Aoleu, am turuit ca o morișcă. A trecut ceva timp de când nu m-am mai purtat atât de autoritar, cu atâta Îndrăzneală suverană. Cea mai mică impulsionare a vocii interioare Îmi provoca cele mai fantastice digresiuni, una mai inteligentă decât alta, și eu am exprimat fiecare detaliu cu o grijă studiată atât de meticulos Încât părea să de deschidă ca o floare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de conștiință îmi dădea lăbăgeala! Sentimentul de vinovăție, spaimele - ce mai, îmi intrase teroarea-n oase! Exista oare în lumea lor ceva lipsit de primejdii, neîmbibat de microbi, neînsoțit de vreun pericol? Of, unde le era voioșia, unde le erau îndrăzneala și curajul? Cine naiba le-a inoculat părinților mei sentimentul ăsta al groazei de viață? Taică-meu, acum pensionar, are un singur subiect pe care e-n stare să-l rumege: autostrada New Jersey. „N-aș merge pe chestia aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
parte, atunci când Alice executa ceea ce la difuzoare se anunța a fi „piesa ei de rezistență“ - învârtirea unui baston cu capetele înfășurate în cârpe muiate în benzină și apoi aprinse - cu toate aplauzele solemne ale fanilor din liceul Weequahic, ce răsplăteau îndrăzneala și capacitatea de concentrare a fetei, cu tot răpăitul grav bum-bum-bum al tobei noastre mari și cu toate temerile și țipetele înfricoșate ce răsunau atunci când sânii ei adorabili păreau gata-gata să ia foc - cu toată admirația și îngrijorarea etalate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
terorii cu care m-am ales din trecutul meu ridicol! Tiranul ăsta, supraeul meu, ar trebui strunit, ticălosul ăsta ar trebui spânzurat de bocancii lui de front, să crape naibii! Cine dârdâise pe stradă, eu sau fata? Eu! Cine arătase îndrăzneală, cutezanță, curaj, eu sau fata? Fata! Fata asta dată naibii. — Uite ce, mi-a zis ea ștergându-și lacrimile cu fața de pernă, uite ce, mai devreme te-am mințit, dacă vrei să știi, dacă vrei să așterni treaba asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
fata cedă compasiunii. Deși era apă peste tot În jurul ei, nu putea ajunge repede și ușor la ea. Trebui să-și răsucească două făclii și să iasă din gaură, printre saci, fără să le stingă. Deschise ușa adăpostului cu multă Îndrăzneală, pentru că acuma era pregătită să descopere orice, dar noaptea era Întunecoasă și nu era nimeni În jur. Adună o mână de zăpadă, se Întoarse În magazie și Închise ușa după ea. Curentul iscat de Închiderea ușii Îi stinse făclia. Tânăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
caută spre-ai lui Mihai, întîlnindu-i, obligîndu-i să suporte o privire lungă, amenințătoare. Am să te fac să regreți amarnic! spune ea încet, cu convingere. Cîteva clipe, Mihai se simte pierdut, reîntors la condiția de adolescent timid, certat pentru o îndrăzneală și-i gata să se reverse într-un șuvoi de scuze penibile, dar un gînd rău îl taie în două, zicîndu-i că tocmai complexele lui l-au adus aici, în picioare, pierdut, cînd, foarte bine, putea să fie în brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]