5,366 matches
-
și Cultural și care cuprinde o capelă închinată Sfântului Nicolae și mai multe cabinete medicale pentru desfășurarea activităților sanitare. Revenind, în rândurile următoare, la a vorbi despre Părintele Nicolae Bordașiu, vom observa faptul că, oarecum, ca răsplată, parcă, pentru suferințele îndurate în închisoare, Sfinția Sa îl întâlnește pe Părintele Profesor Constantin Galeriu - acest duhovnic, părinte și paroh al întregii țări - la Biserica „Sfântul Silvestru“ din București. Cu Părintele Constantin Galeriu am avut o activitate deosebit de fructuoasă în parohia «Sfântul Silvestru». Era un
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
Ce ai?... De fapt, cu ce te deranjează pe tine?... Văzând că Vadim nu-i răspunde, izbucni iritat: - Și ce-ai vrea măi, omule, să fac ?! Să stau ca prostul și să aștept până la o viitoare reîncarnare, doar-doar, se va îndura și viața asta de mine? Ei, uite că nu vreau, ce spui de asta? Fața lui smeadă se înroșise brusc. Vadim îl privi îndelung, apoi se ridică în picioare. - Nu știu dacă mai pot să înțeleg... - și vocea-i suna
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
aibă un loc al ei, unde să poată sta liniștită, nu să ajungă cine știe pe unde... Nici măcar nu știu dacă există pe undeva, adăposturi pentru cei rămași fără acoperiș deasupra capului, că pentru câini, știu că s-au mai îndurat câte unii și le-au făcut adăposturi... Asta-i situația... nu am avut încotro. Cine îmi putea împrumuta suma datorată și-apoi să mă și păsuiască până când aveam să o strâng ca să o pot returna... cine știe când, din... ca
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
V. FERIȚI-VĂ DE URS, de Deogratia Artangel , publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Când se plimbă prin pădure Are omul ce să-ndure, Deși priveliștea-i frumoasă... Coasta-i mare și e deasă. Dar să faceți gălăgie Ca ursul de voi să știe! Mai strigați din când în când Pentru a-l informa mergând. Cu o bâtă la-ndemână Loviți arborii c-o
DEOGRATIA ARTANGEL [Corola-blog/BlogPost/380323_a_381652]
-
în treaba lui... Să se ducă dracului! De este la hrănitoare Preocupat de a sa mâncare, Clipele să aranjați, Nu cumva să-l deranjați! Dacă are pui cu el, ... Citește mai mult Când se plimbă prin pădureAre omul ce să-ndure,Deși priveliștea-i frumoasă...Coasta-i mare și e deasă.Dar să faceți gălăgieCa ursul de voi să știe!Mai strigați din când în cândPentru a-l informa mergând.Cu o bâtă la-ndemânăLoviți arborii c-o mână,Cu cealată v-
DEOGRATIA ARTANGEL [Corola-blog/BlogPost/380323_a_381652]
-
fără patimă, lucid, responsabil. În mod special am fost impresionat,spune ing. Octav Bjoza,fost deținut politic și președintele Asociației Foștilor Detinuți Politici din România, de câteva poezii,scrise special pentru noi, unde sunt sugerate suferințele pe care le-au îndurat zecile de mii de nevinovați,închiși pentru vini imaginare, cuvinte simple rostite în anii sumbri ’50 . Versul ” Deținuții flămânzi,înghețați,zdrențăroși/îngroziți,niște stafii” rezumă întreg oceanul nostru de suferință și întins pe distanța unor lungi ani. Apariția cărții și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94152_a_95444]
-
lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând cu iluzii prin piei, cu țărână prin dinți, cu păienjeni la porți Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colind ochii mei trecători, trupul meu de pământ Văd bine, Doamne,luna sub nori melcii urcând peste case, florile nerodind, apa fântânilor seci, vremea
BUN RĂMAS de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/378101_a_379430]
-
Popescu, redactor al revistei eCreator sosită de la Caransebeș special pentru a fi alături de noi a vorbit puțin dar elocvent: „Ca dânsul poate au mai fost mulți. Și toți, dragă prietine, când te gandești bine, au fost niște apostoli, care au îndurat sărăcie și batjocura, care au trecut printr-un vifor de nemulțămiri și vorbe rele, și care totuși au izbutit sa-și îndeplineasca, cu bine, menirea...“ Mihail Sadoveanu, „Domnul Trandafir“ Scriitorul și jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu animat de dragostea pentru literatură
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
alunge orice bezne Și fericiți să fim peste măsură. Oricare țel îl vom atinge lesne, Când ești aici cu-ntreaga ta făptură, Din creștet pân’ la mijloc, pân’ la glezne. GAMBIT E-atât de viu imboldul de-a învinge, Că îndurăm durere și suplicii Și facem numeroase sacrificii, Ca soarta crudă s-o putem convinge. Din viață nu gustăm numai delicii, Iar lacrima pe față se prelinge, Speranța din priviri când se mai stinge, Nu mai aprindem foc de artificii. Rămâne
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
Hans ajunse cu mare viteză la țărm, se izbi de dig, se sparse, și începu să ia apă. Bărbatul sări în apă, urcă pe dig, iar Hans le ajută cele două femei să ajungă și ele pe dig. Domnul se îndură de ei și nu pățiră nimic, decât traseră o mare sperietură. Văzuseră cât de mare este puterea dumnezeiască, când omul se află pe mare! A doua zi, Hans își văzu de treburile lui, ducându-se la lucru, în port, cum
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând, cu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți, cu păienjeni la porți... Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, ... Citește mai mult Cu umbră mă-nsoțesc, Doamne, cu fumulaproape nu mai știu cine suntvăd bine, mâinile musca pământ,văd bine, unghiile sapă tărâmulde cețuri și vânt.Văd bine
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Ochii mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n pășunipentru turme de cerbiși nebuni fumegând,cu iluzii prin piei,cu țărâna prin dinți,cu păienjeni la porți...Câte nopțivei mai sta, câte zile mai poțisă mă-nduri în trecut? Câte ore am timp,câte clipe din ceas?Bun rămas,... IX. CĂ UN VERB ÎNTR-UN SCHIT, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015. Lame subțiri taie umbre felii Scrâșnet de roți, vechi
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând cu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți, cu păienjeni la porți Câte nopți vei mai sta, câte zile mai poți să mă-nduri în trecut? Câte ore am timp, câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colind ochii mei trecători, trupul meu de pământ Văd bine, Doamne,luna sub nori melcii ... Citește mai mult Cu umbră mă-nsoțesc, Doamne, cu fumulaproape
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
târg,ochii mei parcă știu, parcă plângpașii lumii de ieri, valea asta de golînvelită-n pășunipentru turme de cerbiși nebuni fumegândcu iluzii prin piei, cu țărâna prin dinți,cu păienjeni la porțiCâte nopți vei mai sta, câte zile mai poțisă mă-nduri în trecut? Câte ore am timp,câte clipe din ceas? Bun rămas, eu mă duc să colindochii mei trecători, trupul meu de pământVăd bine, Doamne,luna sub norimelcii ... XXI. CĂ IARBĂ, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1584 din
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
porcarii de femeie ... XXXII. NU E TOAMNĂ, EȘTI TU, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1546 din 26 martie 2015. Ca si cum te-ai trezi într-un ochi, undeva unde nu mai ai timp să cutezi altceva decât somn să înduri și cenușă de flori, Unde nu mai ai timp nici să vii, nici să mori Ca si cum, peste ani, ai alege să fii doar un abur desculț printre fiice și fii, rătăcind în cetăți cu prăpastii căprui, să te vezi în
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ce face să dăruiască pentru a primi dragoste necondiționată. Omul a rupt acest lanț al evoluției pentru că a așezat înainte de toate interesul său. Un interes care devorează războaie, molime și tot felul de dureri care distrug și sunt greu de îndurat. Apoi a început să curgă o apă prin această vale imperturbabila și diafana pentru că nu era tulburata de priviri. Au început să crească pomi, iarbă... și pentru toate astea încă ... Citește mai mult PRIMARULEp. 1La început a fost o vale
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
ce face să dăruiască pentru a primi dragoste necondiționată. Omul a rupt acest lanț al evoluției pentru că a așezat înainte de toate interesul său. Un interes care devorează războaie, molime și tot felul de dureri care distrug și sunt greu de îndurat.Apoi a început să curgă o apă prin această vale imperturbabila și diafana pentru că nu era tulburata de priviri. Au început să crească pomi, iarbă... și pentru toate astea încă ... XII. RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.13, de Eugen Lupu, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378137_a_379466]
-
VITEAZULUI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Trezește, Doamne, țara să vadă cine-o minte și-o duce la ruină cu gând de răzbunare. De ajutor și sprijin, acum, nevoie are. Îndură-Te de dânsa și n-o lăsa, Părinte! E-atât de derutată, că nu știe ce-o doare. Iar dac-ar ști nu poate s-o spună în cuvinte, că lacrima durerii atât e de fierbinte încât arde-orice țipăt ce-
RUGĂ PENTRU VENIREA VITEAZULUI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378306_a_379635]
-
dacă, purtători ai baghetei magice fiind, i-am putea dezlega limba, graiul din piatra nemuritoare. Și prea frumoasă, ca basmul basmelor (mereu purtat în străfunduri de memoria ancestrală), ar fi POVESTEA pe care, abia acum, Carpatul, Piatra Craiului s-ar îndura a ne-o murmura. Ne-ar ruga, cu voce șoptită, abia perceptibilă, să nu o mai comparăm pe Leni Pințea-Homeag, nici cu Sarah Bernhardt, nici cu Maria Fillotti, Marioara Voiculescu, Lucia Sturdza Bulandra, Maria Callas ori Katina Paxinou -, cu nimeni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
mai puternică o am pentru generația pașoptistă. O forță de creație politică, un devotament pentru interesul național, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat națiunii române. Eșecul revoluției din 1848 nu i-a descurajat pe pașoptiști. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta și, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câștigat independența. Doar două decenii, adică exact cât i-a trebuit clasei politice postdecembriste să prăbușească România în haos și mizerie. Cum
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
aminte că frații în veci vor fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine cu „Deșteaptă-te române!”. Ne-am bucurat de această Zi așa cum Eminescu știa să se bucure de viață, dar și ca nimeni altul să îndure calvarurile ei. Maria TOACĂ Fotografii de Vasile Zahariciuc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
viu.” (17) Ce este absența ființei iubite? Este o lipsă temporară a unei întrupări, dureroase dar nu definitive, pentru că iubirea își are propria prezență impregnată într- un prezent sufletesc continuu. “Absența e-o prezență mult mai cruntă, Mai greu de îndurat decât prezența.” ( Absența) Spunea poetul Edgar Lee Masters din Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte: “Nu plânge, Maurice, eu nu sunt aici sub acest pin. Balsamul din aerul primăverii susură prin iarba dulce, Stelele scânteiază, privighetoarea cheamă, Doar
NIRVANA- EUGEN DORCESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377116_a_378445]
-
facă febră undeva mai jos sau undeva mai sus, să nu ziceți că nu v-am spus! noi suntem de vină că părăsim școala boala noastră-i banul și banul ne e boala mai rămâne pâinea dar nimeni nu se-ndură ... Citește mai mult eu sunt ăla micu' neluat în seamăînvârt un titirez și sunt sătul de zeamăinventez piane și desenez viorinoaptea vă trimit în somn scrisori;nici ăia și nici ăștia nu mi-au făcut nimicaeu știu să dorm pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
două ore o să facă febrăundeva mai jos sau undeva mai sus,să nu ziceți că nu v-am spus!noi suntem de vină că părăsim școalaboala noastră-i banul și banul ne e boalamai rămâne pâinea dar nimeni nu se-ndură... XXIII. ACESTA E UN HERING, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 1758 din 24 octombrie 2015. acesta e un hering, acesta-i un caras dar n-o să știi vreodată din care ți s-a tras: de la un țipțer sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
și pălăria neagră, cu boruri. Rămase doar în cămașa albă, de in curat. Era Nicolas! - Tu, Nicolas! De ce ai venit aici?! De ce n-ai fugit cât mai departe de ținutul ăsta?! - Scumpul meu Lucas! Cum puteam să te las, să înduri singur martirajul, și să nu fiu eu părtaș la suferințele tale pentru Hristos! Iată, înainte să aprindeți rugul, rog juriul să mă condamne și pe mine la același rug! Vreau, Lucas, să mă jertfesc pentru Evanghelie, pentru Isus, odată cu tine
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]