5,249 matches
-
principiul legalității, ale art. 16 alin. (2), potrivit cărora „Nimeni nu e mai presus de lege“, ale art. 21 alin. (1) și (2), privind accesul liber la justiție și exercitarea acestui drept, ale art. 124 alin. (1) și (3), privind înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (1)-(4), privind instanțele judecătorești, ale art. 142 alin. (1), privind rolul Curții Constituționale, și ale art. 147 alin. (1) și (4), privind efectele deciziilor Curții Constituționale. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.
DECIZIA nr. 888 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254205]
-
dezvoltarea capacității de înregistrare audio/audio- video a declarațiilor pe parcursul procesului penal. Astfel, prin cooptarea MAI în procesul de digitalizare a sistemului judiciar se va realiza o creștere a nivelului de adresabilitate către cetățeni, cu implicații pozitive în asigurarea celerității înfăptuirii actului de justiție. Totodată, structurile MAI exercită responsabilități în prelevarea/ridicarea, de către polițiști-criminaliști, a mijloacelor de probă cu ocazia cercetării la fața locului , analizarea acestora de către Institutul Național de Criminalistică, precum și conservarea lor pe tot parcursul actului de
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
parcursul actului de justiție (în camere de corpuri delicte). Punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică , precum și utilizarea celorlalte metode speciale de cercetare (investigatori sub acoperire, informatori, colaboratori) reprezintă un instrument important prin care Poliția Română contribuie la înfăptuirea actului de justiție și combaterea unor fenomene grave, precum corupția și criminalitatea organizată. Înfăptuirea justiției este susținută și de elementele de punere în executare a măsurilor dispuse în cursul procesului penal de către magistrați și de protecție a celor ce
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
instanțele de judecată, Ministerul Justiției are un rol esențial în guvernanța sistemului judiciar. Prin acest obiectiv se urmărește asigurarea resurselor și capacităților necesare îndeplinirii misiunii Ministerului Justiției de a contribui la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public. Astfel, dezvoltarea capacității de management strategic, consolidarea capabilităților de guvernanță IT, asigurarea resurselor umane necesare implementării proiectului ”Cartierul pentru Justiție” sau îmbunătățirea funcției de control a ministerului se numără printre obiectivele specifice urmărite a fi realizate
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
situațiilor care restrâng considerabil accesul la justiție. De asemenea, apreciem că este necesară adoptarea unei politici publice articulate privind asistența judiciară care să includă mecanisme de monitorizare a impactului acesteia la nivelul justițiabililor, în special al grupurilor vulnerabile. Asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public implică în mod esențial o infrastructură adecvată care să faciliteaze accesul la justiție. Luând în considerare situația critică a unor sedii de instanță/parchete, depreciate fizic, necorespunzătoare din punct de vedere al spațiilor, al asigurării fluxurilor de
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
constitui o piedică în încercarea de a se adresa justiției ; Principiul echității: părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil; Principiul cooperării: cooperarea loială dintre instituțiile cu atribuții în administrarea sistemului judiciar și înfăptuirea justiției; Principiul asigurării stabilității cadrului normativ și instituțional; Principiul asigurării transparenței actului de justiție. Indicatori de performanță Pentru a putea determina gradul de realizare a Strategiei și a Planului de acțiuni, au fost stabiliți indicatori de realizare, indicatori de rezultat
STRATEGIA DE DEZVOLTARE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253606]
-
171 din 23 mai 2001, fiind de natură să relativizeze răspunderea celui îndreptățit să examineze și să interpreteze probele cauzei, părerea sau credința subiectivă a acestuia neasigurând, în mod obiectiv, aflarea adevărului. Apreciază că, pentru a respecta viziunea constituțională asupra înfăptuirii justiției, este mai potrivită formularea art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, fiind necesară modificarea art. 103 alin. (2) teza a doua din același cod, în sensul înlăturării conceptului de „convingere“ a instanței și limitării posibilității pronunțării unei
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității și principiul securității juridice, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. Totodată, susțin că textele de lege criticate sunt în contradicție și cu prevederile art. 2-4 din Codul de procedură penală. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, analizând critici similare celor formulate în prezenta cauză, a pronunțat Decizia
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
legale referitoare la loialitatea administrării probelor și aprecierea lor ca un tot unitar. Așa fiind, câtă vreme convingerea magistratului respectă principiul constituțional al independenței judecătorului care se supune numai legii, atunci ea nu poate fi privită ca un impediment în înfăptuirea actului de justiție, ci, dimpotrivă, ca o garanție a lui. Că aceasta a fost viziunea legiuitorului stă dovadă însuși dreptul judecătorului dintr-un complet de judecată de a formula, potrivit propriei convingeri, o opinie separată - a se vedea în acest
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
al României, Partea I, nr. 387 din 16 iulie 2001, că posibilitatea organului de urmărire penală ori a instanței de judecată să aprecieze fiecare probă potrivit intimei convingeri și conducându-se după conștiința sa este neconstituțională, deoarece prevederile referitoare la înfăptuirea justiției impun judecătorilor să se supună „numai legii“. Prin urmare, reglementarea cenzurată anterior de Curtea Constituțională permitea judecătorului să se conducă după conștiința sa, care, spre deosebire de convingere (aceasta implicând certitudine, siguranță), presupune un sentiment intuitiv pe care ființa
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
existență, deci o cunoaștere reflexivă în legătură cu situațiile și lucrurile din jurul său. Or, o astfel de convingere bazată pe o cunoaștere reflexivă se caracterizează prin variabilitate, fiind, practic, o determinantă personală a judecătorului, fapt incompatibil cu actul de înfăptuire a justiției, pentru că, din momentul în care probele administrate resping posibilitatea condamnării unei persoane, judecătorul nu poate soluționa cauza după propria conștiință. Asemenea situații se traduc prin regula in dubio pro reo, care a apărut în sistemele adversariale. ... 17
DECIZIA nr. 697 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250572]
-
internaționale privind drepturile omului, art. 22 referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și Protocolul nr. 12 la Convenție. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 87 din 23
DECIZIA nr. 524 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250479]
-
art. 4 alin. (9)-(15) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2013 încalcă principiile fundamentale privind statul de drept, legalitatea, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, înfăptuirea justiției și rolul Ministerului Public, întrucât există o suspiciune rezonabilă cu privire la lipsa de imparțialitate a inspectorilor antifraudă detașați din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cadrul parchetelor, în condițiile în care inspectorii antifraudă efectuează, din dispoziția procurorului
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției și ale art. 131 privind rolul Ministerului Public, precum și a prevederilor art. 6 paragraful 3 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 503 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250451]
-
judecătorești, fără vreo verificare minimă prealabilă, se aduce această formă de justiție la același nivel cu justiția statală, consacrată prin Constituție. ... 15. Analizând aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, arbitrajul constituie o excepție de la principiul potrivit căruia înfăptuirea justiției se realizează prin instanțele judecătorești și reprezintă acel mecanism juridic eficient, menit să asigure o judecată imparțială, mai rapidă și mai puțin formală, confidențială, finalizată prin hotărâri susceptibile de executare silită. Arbitrajul se organizează și se desfășoară potrivit convenției
DECIZIA nr. 735 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251101]
-
circumscripția sa, competența revenind doar Înaltei Curți de Casație și Justiție, din această perspectivă textul de lege criticat fiind contrar dispozițiilor constituționale potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, care asigură garanțiile liberului acces la justiție și înfăptuirea justiției. ... 11. Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în opinia sa formulată în Dosarele Curții nr. 133D/2019 și nr. 577D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii critică normele procesual penale ale art. 71 din perspectiva imposibilității strămutării unei cauze de la un tribunal sau de la o judecătorie aflată în circumscripția unei curți de apel la
DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251059]
-
că, deși are aceeași natură juridică și aceeași finalitate, prin sfera extinsă a cazurilor în care poate fi exercitată, calea extraordinară de atac similară din materie civilă oferă un standard de protecție a dreptului de acces la justiție și la înfăptuirea dreptății superior celui din procesul penal, deși consecințele unei hotărâri penale nelegale sunt mult mai dramatice decât cele ale unei hotărâri civile nelegale. În ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, susține
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
chestiuni judecate în mod definitiv. Constatarea neconstituționalității unui text de lege pentru considerente ce țin de încălcarea accesului la justiție, a actelor internaționale la care România este parte, a dreptului la un proces echitabil și pentru considerente ce țin de înfăptuirea justiției ar presupune să se constate fie că părților nu li se recunoaște un grad de jurisdicție în condițiile impuse de tratatele internaționale, fie că pentru persoane aflate în aceeași situație se prevăd condiții diferite de declarare și examinare a
DECIZIA nr. 553 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266403]
-
excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, Curtea observă că aceste dispoziții au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu prevederile constituționale cuprinse în art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiției, iar prin Decizia nr. 619 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, a statuat conformitatea acestor reglementări cu prevederile constituționale invocate. Cu acest prilej, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266439]
-
la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției, ale art. 131 referitor la rolul Ministerului Public și ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și dispozițiilor art. 6 alin. (1) privind dreptul la informare cu privire la acuzare și ale art. 7 alin.
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat - art. 85 alin. (10
DECIZIA nr. 109 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272010]
-
încălcarea art. 124 din Constituție, prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, precitată, paragraful 29, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completelor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii. ... 24. Cu privire la dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, constatând, de asemenea, constituționalitatea acestora. La paragraful 27 al deciziei
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
principiul respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 14 privind egalitatea în fața tribunalelor și a curților de justiție din Pactul
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 135 privind economia, art. 136 alin. (5) privind proprietatea privată și art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. Se mai invocă și art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]