499 matches
-
lui a fost pecetluită. Nu mă va părăsi niciodată. Când uită ai casei să-i dea de mâncare, caută prin alte părți un os sau dezgroapă o rezervă, reproș nu-mi face niciodată. Dacă îl iau la drum, oricât de înfometat, părăsește mâncarea. De sunt supărat, așteaptă să-mi treacă. Așadar, fidelitatea lui pentru mine e un imperativ categoric, nu un sentiment interesat. Cât despre Gonzalv... subcaninitatea lui este evidentă. - Își iubește copiii totuși! - Fiindcă îi consideră ai lui, sentiment egoist
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ar putea muri întorcînd-o, ar răsuci-o chiar în clipa aceea. A doua zi se trezi la ora șapte, se duse la școală pe jos pentru a economisi banii de bilete și la prînz mîncă o plăcintă ieftină. Asta îl înfometă, dar în două-trei zile i se păru că e suficient, apoi îi pieri pofta de mîncare și bău doar o ceașcă de lapte. Zi de zi, stomacul i se mulțumea cu tot mai puțin. Avea mintea încleștată, și exteriorul întărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
real, într-un dans de transparențe și opacități, în jurul firului redus la cea mai extatică stea..." Floarea de oțel era acum complet deschisă, lăsând să zvâcnească în centrul ei creierul, turtit de propria lui greutate, al lui Fra Ar-mando. Mulțimile înfometate de miracol îl priveau cu jind, ca pe-o pâine pufoasă, și așteptau poate să le fie împărțit tuturor, ca toți să se sature, și să mai rămână încă multe coșuri cu firimituri. Undeva, în primele rânduri, o femeie costelivă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Bratti va fi atacat atât de lentile cât și de florile cântătoare. - Nu se poate. Astea nu atacă niciodată împreună, clătină violent din cap Vartil. - Se pare că explozia aia gigantică le-a distrus câteva pâlcuri de copaci negri. Sunt înfometate... - Și de unde știi tu toate astea? îl întrebă Arrus. Xtyn se întoarse spre el, îl privi lung și ieși din camera sa mică, săpată în stânca peșterii. Ajuns la intrarea largă, pe unde mișunau cu treabă zeci de semeni de-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
naiba! doar smârcuri și nisip fierbinte, oase de cai morți și câini adulmecând gunoaiele! Oare într-adevăr O întâlnisem? Niciodată! Am văzut-O numai pe ascuns, printr-un orificiu, printr-o lucarnă nenorocită de la alcovul meu. Eram asemenea unui câine înfometat adulmecând gunoaiele, căruia i se face frică și fuge să se ascundă, când vede pe cineva aducând coșul, dar apoi se întoarce să aleagă, dintre resturi proaspete de mâncare, bunătățile care-i plac. Eram chiar acel câine. Lucarna se închisese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
e în declin. Are probleme grave la stomac și dureri de ficat. Însă nu se plânge niciodată. Se ocupă zi și noapte de repetiții. Mănâncă neregulat și nu are noțiunea timpului. Adesea, amână ora mesei și, fără să vrea, îi înfometează pe actori. Îi face pe oamenii de la cantină să aștepte. A devenit pentru el un obicei să anunțe pauza de prânz abia la ora patru după-amiaza. Ea nu-și poate explica sentimentele. Se simte jignită, dar totuși așteaptă întoarcerea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
începuseră să-i tremure și-i venea să plângă, el care fusese crescut de la șase ani în școala de ieniceri de la Brusa și nu-și mai aducea aminte cine i-a fost mamă. Nimic despre tată, nimic despre satul natal. Înfometat de dimineață până seara, pus să-și pârască tovarășii de dormitor pentru o lingură de pilaf, bătut ca un câine rău, legat de panoul țintă ca să tragă camarazii de instrucție în el, fără ca nici unul să știe că gloanțele erau oarbe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
eibine, nu suport telefoanele astea! Fusese adorabil de copilăroasă când mă avertizase c-o să mă sune întruna - dar, surpriză, vorbise serios! Sunt la birou, unde părinții nevoiași ai unui copil psihopat îmi explică de zor că odrasla lor e sistematic înfometată de personalul unui spital orășenesc. Au preferat să ne înainteze nouă reclamația, și nu celor de la Departamentul Spitale, fiindcă un strălucit avocat din Bronx le-a spus că fiul lor e, de bună seamă, victima unei discriminări. Din discuția telefonică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și se gălbejise și se trăsese la față de n-ar mai fi avut mult până să-l bage-n spital, și chiar i-a spus Roșioarei că pasămite d-aia îi hrănește ea copiii din rațiile concentraților, ca să i-l înfometeze ea pe al ei? Se certau uneori de n-ar mai fi avut mult până să se ia de păr. Fi-ți-ar curvele ale dracului, Mirelo, vă iubeați mai mult decât v-or fi iubit vreodată bărbații voștri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
plimbam eu așa, prin regatul meu, cu cavalerii mei, într-o zi ploioasă, pe o cărare plină de noroi, zăresc o mogâldeață... Murdară, desculță, lățoasă... și care mă roagă să o iau la castel, că îi e frig și e înfometată, și mie, ca rege mi se face milă că sunt un rege cu milă față de supușii săi!... o salt pe cal și o duc la castel... he, he, și-acolo regele intră să facă baie, totul e pregătit și eu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
înțeles într-o clipită ce trebuia să fac : să transform chiar atunci acea vibrație pe care o primeam în adâncul ființei în cuvinte omenești, să rezonez cu ea. Am pornit astfel demersul anevoios al eliberării șamanului din mine, slăbit și înfometat după atâția ani de prizonierat, dar totuși acolo, regenerat chiar în acea clipă de fluidul prin care angalok-ul îl hrănea, peste legile lumii, arătându-mi drumul, nebunesc, imposibil și totuși singurul posibil pentru mine. Îmi dădeam seama că la cea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
un pahar cu vin, adresându-se fetei. „De ce nu mâncați, domnișoară...? Sunt extrem de gustoase...!” - aprecie el privind pe furiș la farfuria fetei. „Silueta...” - fu de părere Lakner. Fără a rosti cuvinte de prisos, Tony Pavone așeză farfuria fetei În dreptul „Marelui Înfometat”, făcând mențiunea: „Decât s’o ia patronul...” Atena se prefăcu indiferentă la formidabila poftă de mâncare a lui Polipeanu, În timp ce Lakner o asalta pur și simplu, Încercând să-i smulgă o promisiune pentru a doua zi. Atunci Însă, când Polipeanu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
procurate cu sacrificii fiincă În comerțul inventat de comuniști nu puteai cumpăra nimic! Totuși de cât nimic...Tony Pavone era oarecum mulțumit, unii gardieni se milostiveau, oferindu-i unele produse din pachetul lui probabil de teama de a nu-l Înfometa exagerat și să nu mai aibă caralii pe cine ancheta...! Pe măsură ce timpul se scurgea, Tony Pavone rămânea impasibil, pierzând În totalitate noțiunea zilelor, ne mai având importanță dacă-i luni ori duminecă, dacă afară e primăvară ori iarnă ori dacă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mai mult, unii pensionari se așezau de cu seara la ușa magazinului să fie printre primii, poate vor apuca să cumpere ceva indiferent ce se vinde, numai carne să fie. De multe ori magazinul respectiv nu primea nimic, populația fiind Înfometată sistematic! Tony Pavone, socotind politizarea făcută celor de care depindea Însăși existența lui și să fie cât mai convingătoare, se gândi să facă acestora o neașteptată surpriză. Se sfătui cu doi muncitori din formația lui de lucru care de fapt
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
limpede pe care o presupune o stare de continuă înfometare, omul a ieșit, a avut timp, din când în când, să scuture presiunea acestei stări și să găsească în el resortul paralel de a gândi, de a ști că este înfometat și de a face ceva pentru a restrânge forța irezistibilă a acestei stări continue, de a restrânge foamea prin mijloace - pe care a avut răgazul să le conceapă - care împiedică foamea să-și exercite în mod continuu agresivitatea. Căci, dacă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
energie bazate pe încrederea în propriile forțe vor fi antrenate acele însușiri prin care excelează americanii - invenția, inovația și marketingul. Dar ei nu sunt singuri. Mulți inventatori trudesc în multe colțuri ale lumii, exponenți ai acestei rase istorice. O lume înfometată de energie așteaptă noul val de inovații care să pătrundă în viitorul extrem. Va fi nevoie de un nou leadership îndrăzneț - în industrie și guvernare - dacă vom fi nevoiți să soluționăm criza energiei care se prefigurează. CAPITOLUL TREI DESCOPERIREA SECRETULUI
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
linie În pantă; eram atât de extenuați și obosiți Încât dacă se defectă linia dintr-un motiv oarecare, când ne așezăm jos, adormeam imediat. Își poate Închipui oricine că În halul În care ne aflam cei din „brigadă de tineret”, Înfometați, măi slăbiți că la Aiud, cu mâinile și picioarele crăpate și Însângerate, cu obrazul tumefiat și cu picioarele umflate, nu-i mai așteptăm pe americani, ci mulți dintre noi ne doream moartea”... Cand nu te așteptai soseau și acolo vești
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
magie, traducând chiar În latină un misterios Liber M, și cunoaște astfel toate secretele macro și microcosmosului. De două secole e deja la modă tot ce e oriental, În special dacă nu se Înțelege ce Înseamnă.” „Mereu fac așa. Ești Înfometat, frustrat, asuprit? Cere cupa misterului! Ține...” Și-mi făcea sul o hârtiuță. „E din cel bun.” „Vezi că vrei să te prostești și tu”. „Ba eu știu că e chimie și atât. Nu există mister. Sar peste cal chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
timp ce-și îndeasă mâncarea rapid în gură, aude cum ceilalți, aflați în încăpere, vorbesc despre el. Conversația se poartă pe un ton scăzut, aproape șoptit, și ar putea chiar auzi ce se discută, dacă n-ar fi atât de înfometat. Matahala, îmbrăcată într-o kurta curată, stă față în față cu o femeie, care pare exact opusul lui. El este impunător, solid, iar ea mai mult oase decât piele. Fața ei pare făcută doar din maxilare și globi oculari, brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
am voie să mănânc mărul în pauză, din cauza asta tati nu s-a făcut bine. M-am săturat de prostiile tale, izbucnesc eu, când vei înțelege că nu există nici o legătură între stomacul tău și picioarele lui, poți să te înfometezi până mori, dar asta nu va schimba cu nimic lucrurile, apoi trântesc ușa lăsându-i singuri și plec la bucătărie, bine că îmi mai rămăseseră în congelator câteva șnițele din viața noastră anterioară, încep să le prăjesc, apoi adun ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
credincios și hărțuitor, urmându-ne cu pașii lui când mlăștinoși, când prăfuiți. Ce miracole s-au petrecut aici în vremurile pomenite de Tanah, întreb eu, iar el zice, locul acesta este înțesat, mai ales în jurul Iordanului, mulți profeți bântuiau ținutul înfometați de miracole, aici a urcat Eliahu scara către cer, aici a curățat Ilie apa blestemată, aici Naaman, căpitanul oștilor regelui Mesopotamiei, și-a spălat trupul de șapte ori și s-a vindecat de lepră, ca să nu mai spunem despre miracolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
armata, Compania și pe el însuși. Știa că la momentul potrivit, vor înceta cu glumele și-și vor dovedi eficacitatea. ― Căcănarii ăștia de coloni. (Spunkmeyer se uita în farfuria în care apărea hrana. După trei săptămâni de somn profund, era înfometat, dar nu uitase comentariile culinare proprii fiecărui soldat.) Ce-i chestia asta? ― Ouă, tâmpitule, răspunse Ferro. ― Știu cum arată un ou, handicapate. Eu vorbesc de șmecheria asta turtită, gălbejită și prost prăjită pe-o parte. ― Turte de porumb, parcă. (Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pentru ca să caute, să găsească suspecți, vinovați de propria-le nenorocire. Dar nu fac un efort mărunt (pentru alții!): să-i caute pe vinovați dinaintea lor, deasupra lor (În piramida cu pricina), și să-i arate pe cei care-i umilesc, Înfometează, țin, mențin În genunchi, În patru labe... Nu, ei Îi caută pe „vinovați”, după Înțeleptul obicei al robului din tată-n fiu, printre cei de-alături... Aceștia sunt suspecții, sunt „străinii” (o nuanță: «nu-i de-al nostru»; «nu simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a răspândi zvonuri alarmiste, calomnii la adresa Națiunilor Unite"164. În același mod se discuta și despre adversarii politici. Iuliu Maniu și Brătianu "au organizat sabotajul, au lansat calomnii și minciuni la adresa guvernului și a conducătorilor populari, au încurajat specula ca să înfometeze poporul și să dezorganizeze reconstrucția țării"165. Se utilizează frecvent sofismul autorității și al ambiguității: "Comuniștii, spune Marx în Manifestul Comunist, "lucrează pretutindeni pentru unirea și înțelegerea partidelor democratice". Înțelegerea și unirea partidelor democratice pentru a salva țara de lepădăturile
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
urcat o doamnă, pe la 45 de ani, și fata ei. Acesteia din urmă nu i-am dat mare atenție, cum încercam să privesc peisajul (procedeu care are virtuți calmante). Animalele de lângă mine au simțit însă prada și s-au repezit înfometate la ea, căci fata, pe la 10 ani, era puțin handicapată, își ținea capul într-o parte etc. Distracția grupului a luat o altă încărcătură, el fiind fericit să primească materie primă. La intrarea în Ploiești am aflat cu ce club
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]