405 matches
-
imediat, pe cînd cel adus de virtute este Îndepărtat. De aceea, „păcatul” te Îmbată, te copleșește, te prinde În mrejele lui. În schimb, pentru a obține succesul virtuții trebuie să te supui insomniilor conștiinței, trebuie să te Înarmezi cu răbdarea „Înfrânării”. Cu toate acestea, deși succesul adus de păcat este atrăgător, el este În realitate Înșelător, deoarece singură virtutea este creatoare de curățenie sufletească, de pace interioară, de demnitate personală. * „Virtutea și ambiția nu stau Împreună.” (Michel Montaigne) Desigur, este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
chiar pedeapsa), deși pe moment este supărătoare pentru noi, ne obligă totuși să realizăm un proces de interiorizare mentală, prin care se obțin, treptat, clarificări morale și chiar un sentiment al răspunderii proprii, care va impune pentru viitor acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare a unor dorințe care ne-ar putea compromite. „Pedeapsa fără judecată se Îndură mai ușor.” (A. Camus) Bineînțeles că suportăm greu o discuție cu privire la motivele și consecințele greșelii pe care am comis-o la un moment
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Între datorie și egoism. Educația Însă este aceea care vă Învață să faceți alegerea” (G. Mazzini). * „Nimeni nu e liber, dacă-i sclavul corpului.” (L.A. Seneca) Sentimentul libertății nu se poate constitui decît prin conștiința necesității de a realiza unele Înfrînări. * „Unde e multă libertate, acolo vom găsi și mult adevăr.” (Vasile Conta) Pentru că „adevărul” nu poate ieși la lumină, decît din confruntarea liberă/necenzurată de opinii, de idei: „Libertatea e bunul care ne Îngăduie să ne bucurăm de celelalte bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dacă le cîntărești prea mult”. Așadar, „Dacă vei fi stăpîn pe ziua de azi vei depinde mai puțin de ziua de mîine” (L.A. Seneca). * „CÎnd se mînie, omul se află În afara trupului său.” (P. Syrus) Evident În afara trupului spiritual, unde „Înfrînarea” se luptă mereu cu „incitarea”. * „Cel care n-a știut niciodată să se limiteze, n-a știut niciodată să admire.” (J. Renard) SÎntem aici În fața unui punct de vedere intelectual cu privire la „sentimentul admirației”, care este considerat un atribut al profunzimii
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o mamă de cei bolnavi, iar pe cei sănătoși îi păzește întregi. Locurile pustii le populează cu oameni, care neîncetat laudă pe Dumnezeu. Psalmii, chiar și din inimile de piatră storc lacrimi. Căci, psalmii sunt măreția bărbăției, exactitatea dreptății, însemnătatea înfrânării, desăvârșirea judecății, chipul în care trebuie să rabde necazurile și tot ce se poate spune despre lucrurile cele bune. în Psaltire, se poate găsi teologia cea mai înaltă, prezicerea venirii în trup a Mântuitorului, anunțarea judecății celei veșnice, nădejdea învierii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pentru că ar însemna să ne îmbrăcăm sufletul doar cu o haină exterioară. Postul adevărat înseamnă abținerea de la toate relele, de la toate păcatele și fărădelegile, înfrângerea tuturor poftelor păcătoase prin care supărăm bunătatea lui Dumnezeu. Sf. Vasile cel Mare ne recomandă „înfrânarea limbii, lepădarea mândriei, îndepărtarea de pofte, clevetiri, minciuni și jurăminte mincinoase”, pentru a putea împlini voia lui Dumnezeu și a posti cu adevărat. Indiferent cine suntem, toți cât trăim pe pământ, simțim și cugetăm, avem în noi puterea de a
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
adevăr, sfintele rugăciuni din biserică îl aduc lesne pe om la cunoașterea de sine, îi storc lacrimi de umilință, îi potolesc patimile, îi revarsă în suflet pace și bucurie, sădesc în el iubire reciprocă, duh de unire, blândețe, smerenie, înțelepciune, înfrânare, credință, nădejde și iubire. Nimic altceva nu-l poate crește într-o asemenea măsură pe om pentru cer, pentru Dumnezeu, așa cum o face rugăciunea în biserică. Biserica este locul unde învățăm dreapta credință, este cel mai bun pedagog pentru mântuirea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fericirii și a vieții tale întregi, prin curăția gândurilor, prin cuviința în vorbe și în fapte. Prin lucrarea binelui și numai a binelui. Prin milă și jertfă, prin statornicia în credință, prin bunătate și dragoste, prin post și rugăciune, prin înfrânarea poftelor, prin dragostea lucrătoare, ascultând și urmând poruncile lui Dumnezeu și luptând fără încetare împotriva păcatului. Omul vremii noastre e mândru de știința și tehnica sa, beneficiază de confortul pe care acestea i le oferă în schimbul unui destin mai înalt
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
patima este afecțiunea irațională sau ura fără judecată a ceva din cele mai înainte: „înțeles pătimaș este gândul compus din patimă și din înțeles. Să despărțim patima de înțeles și rămâne gândul simplu. Și o despărțim prin iubire duhovnicească și înfrânare, dacă vrem.” „Iubirea lui Dumnezeu primește în noi o putere curățitoare față de raporturile noastre cu lucrurile și cu celelalte persoane, pentru că Dumnezeu nu poate fi închis de nimeni în granițe strâmte ca să slujească numai unei singure persoane, ci El se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cu alte părți ale trupului sau ale sufletului. Și totuși, devotamentul față de ea - atunci cînd reprezintă o adevărată preocupare umană, și nu un simplu joc intelectual frivol - se naște din pasiune și se păstrează în virtutea aceleiași pasiuni. Dar acea puternică înfrînare a sufletului ce-1 caracterizează pe politicianul pasionat, deosebindu-1 de diletantul politic aflat în "agitație sterilă", e cu putință numai prin deprinderea distanțării, a detașării în toate sensurile cuvîntului. "Forța" unei "personalități" politice derivă în primul rînd din aceste calități
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ce trăiesc în viața consacrată, indiferent de forma aleasă, de modul de împărtășire a vieții în comunitate și de implicarea externă, elementul fundamental, caracteristic, este renunțarea la căsătorie pentru împărăția cerurilor. Aceasta comportă alegerea unei vieți caste, care tinde spre înfrânarea desăvârșită prin feciorie. În măsura în care nu pierdem din vedere prima și cea mai importantă poruncă pe care o găsim pe prima pagină a cuvântului lui Dumnezeu din Scriptură, ne putem da seama că avem de-a face cu un paradox ce
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
accentuează că, în cadrul articolului din care am redat aceste afirmații, susține doar o formă de "egalitarianism nonintrinsec", una "compatibilă cu cerințele metodologice ale realismului", eliberată de apelul la principii, concepții sau idealuri morale controversate și justificată doar ca "mecanism de înfrânare a dezacordului [din cadrul societății] și de a asigura ordinea civilă și valorile ce rezultă din ea, precum pacea și securitatea" (Ibidem, p. 681). Alte afirmații cu un puternic iz moralist sunt afirmațiile lui Bernard Williams de genul următoarelor: "drepturile fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
a unui domn. Eroul nu este numai un om de voință și un fin diplomat ci și un voievod român, pus adică în niște condițiuni politice tragice, în care e nevoie de simulație și mai ales de răbdare și de înfrînare a mândriei. Vlai-cu-vodă este, prin mama sa vitregă Clara, vasalul regelui Ludovic. Domnul ar rupe jugul, dar sora și cumnatul său sunt ostateci la crai. Jucând umilința, el izbutește să recapete rudele zălogite, cu riscul, inerent oricărei dibăcii, de a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
avea parte de Împărăția lui Dumnezeu. Unii curteni care erau de față l-au înștiințat pe împărat spunându-i: «Am fost și am ascultat predica unui frate religios care a predicat mult împotriva noastră, a celor care nu trăim în înfrânare, și spune că vom merge cu toții în iad». Împăratul le-a răspuns: «Acești clerici și religioși predică cu cuvintele, dar în fapte se comportă altfel. Să-l punem la încercare pe acesta, care predică astfel, să vedem dacă pune în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
astfel de relații întâlnim Minnesang-ul" (op. cit., vol. II, p. 78). În consecință, "[...] abia relația dintre bărbatul situat inferior din punct de vedere social, dar dependent de femeia situată superior din punct de vedere social, îl constrânge pe acela la înfrânare, la renunțare, la controlul exercitat asupra pornirilor instinctuale și astfel la transformarea sa. Nu este întâmplător faptul că în această situație umană ceea ce definim ca lirică evoluează ca un fenomen social, și nu doar individual și își face apariția tot
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
împotriva poftei pântecelui și pentru a da mai multă tărie vorbelor sale, citează din Sfântul Apostol Pavel ,,Grija de trup n-o faceți spre poftă” (Romani 13, 14). Tot Cassian spune că pentru păstrarea curățeniei duhului trupului nu e suficientă înfrânarea de la mâncare, ci sunt necesare și celelalte virtuți sufletești deoarece sunt mult mai greu de cucerit. Dacă lăcomia pântecelui nu este biruită, atunci nici celelalte virtuți sufletești nu pot fi dobândite. Monahul, în nevoința sa, trebuie să se opună lipsei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
post sufletesc“ mărturisirile Avvei Paesius care spunea că „soarele nu l-a văzut niciodată mâncând” și ale lui Ioan care, de asemenea, spunea că nici pe el „soarele nu l-a văzut niciodată mâncând” (cap. 27). Cassian încheie învățătura despre înfrânare de la lăcomia diavolească și dăruirea către dragostea Domnului cu următoarea poruncă a Părintelui Macarie: ,,Monahul așa trebuie să-și orânduiască posturile, ca și când ar avea să trăiască în timp o sută de ani și așa să-și pună frâu pornirilor sufletești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să nu aibă gânduri necurate; 6) să nu fie amăgit în timpul somnului de vedeniile înșelătoare ale femeilor (cap. 7). În aceste pagini se face diferența dintre adevărata castitate, caracterizată prin liniște deplină și continuă, de continență sau începuturile ostenitoare ale înfrânării. Victoria personală împotriva desfrânării nu se datorează numai eforturilor noastre personale, ci și puterii sau ajutorului dumnezeiesc, ilustrându-se cu adevărul din versetul: De n-ar păzi Dumnezeu cetatea, zadarnic ar osteni străjerul” (cap. 15-16 ). Convorbirea a XIII-a (19
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
toate Convorbirile sale, Cassian face permanent distincția dintre mijloace și scop și conduce privirea monahului de pe pământ la cer, de la sensul literar al Bibliei la sensul său spiritual, de la rugăciunea plină de imagini, la rugăciunea lipsită de imagini, de la înfrânarea ascetică la castitatea plină de har. În Convorbirea duhovnicească a XI-a numită Despre desăvârșire dezvoltă teologia sa a iubirii mai mult decât în Convorbirea duhovnicească a III-a deoarece, amândouă schițează maturizarea motivației monahale începând de la frica de pedeapsă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
părinților prezentând ,,învățătura statornică a bătrânilor” (Așezăminte mănăstirești 12,14) și ,,credința adevărată a celor mai vechi părinți”(Așezăminte mănăstirești 12,19) iar discipolii săi erau priviți ca păstrători ai teologiei tradiționale). Cassian vorbește despre eforturile umane duse pentru bătălia înfrânării atât de necesară pentru parcurgerea drumului către desăvârșire. Efortul ascetic oferit lui Dumnezeu, Îi pot da Acestuia prilejul de a conferi harul necesar omului spre ajutor. Cassian susține optimist providența continuă capabilă să sprijine efortul uman și să depășească rezistența
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spune Columba Stewart, ,,trupul e o ancoră în condiția umană supusă necesităților fizice și mortalității (sensul istoric - literar), precum și vehiculul monahului angajat în progresul duhovnicesc (sensul duhovnicesc)”. Cassian stabilește o demarcație între dispoziția sexuală și manifestările ei naturale și etapele înfrânării și castității. El insistă asupra urmăririi virtuților prin disciplină ascetică și cunoașterea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Viața virtuoasă creștină se opune, în scrierile lui Cassian, eticii filosofice necreștine, iar înfrânarea sexuală a filosofilor nu trebuie confundată niciodată cu darul dumnezeiesc
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
demarcație între dispoziția sexuală și manifestările ei naturale și etapele înfrânării și castității. El insistă asupra urmăririi virtuților prin disciplină ascetică și cunoașterea duhovnicească a Sfintei Scripturi. Viața virtuoasă creștină se opune, în scrierile lui Cassian, eticii filosofice necreștine, iar înfrânarea sexuală a filosofilor nu trebuie confundată niciodată cu darul dumnezeiesc al castității. Aceasta din urmă face posibilă contemplația și adevărata cunoaștere. Celibatul pentru tagma filosofilor era o realizare umană doar de suprafață fără semnificația teologică durabilă asigurată numai de harul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
care mănâncă. Mai mult, lua parte la mese, dorind ca între mâncările trupești să împărtășească, totodată, bogății sufletești. Că dacă mânca totuși undeva, mânca puțin și, mai ales, mâncăruri comune. Din această cauză, socotesc ca cel mai mare gen de înfrânare să fii între plăcerile omenești și să păstrezi măsura cumpătării. Dar, ca să ne referim la bunele podoabe ale minții lui cu un cuvânt de laudă, putem spune că era un creștin integru, legat total, cu statornicie de rânduielile strămoșești; și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de clasă - va întări și mai mult alianța clasei muncitoare în lupta pentru demascarea și izolarea chiaburimii. Învățăturile Partidului și experiența căpătată în lupta împotriva dușmanului de clasă la sate ne-au arătat nenumăratele metode folosite de chiaburi în scopul înfrânării mersului înainte al sectorului socialist la sate. I.În campaniile trecute chiaburimea a dus acțiuni organizate, cât și acțiuni izolate, individuale, de sabotaj și diversiune. Astfel, s-au înregistrat cazuri când în unele comune au izbucnit incendii în același timp
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de logica organon cu aspectul alethic al judecății, nu anulează aspectul propriu-zis formal al judecății (sintetice a priori), ci îl distinge în unitatea acesteia pentru a-l întări în sensul funcției sale de a participa la o sinteză corespunzătoare; 4) înfrânarea cognitivă reprezintă aspectul pragmatic cel mai semnificativ; ce avem de făcut în cunoaștere? Să ne abținem de la a construi sinteze de concepte (în absența obiectelor date sensibil), să nu aplicăm conceptele direct la lucruri (lucruri în sine), ci la reprezentările
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]