1,702 matches
-
alerg să scap, unde să fug, sub ce văgăuni să mă ascund, ce speranță mai poate fi în sufletul acesta înfricoșat asemeni unui animal hăituit, din moment ce acest loc este ultimul în care mai poate ajunge cineva? Numai că cele mai înfricoșătoare momente par să nu fi venit încă pentru bietele suflete, de vreme ce umbre hidoase și alungite fără noimă se apropie de fiecare dintre noi, cei vinovați, împresurându-ne ca șerpii și aținându-ne calea. Cred că ar trebui să ia naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
sau prin foc de armă și, oricât ar fi de dur un astfel de răspuns, el te ajută. Așadar, jignirea care ți s-a făcut cu bună știința se spală, așa cum se spală murdăria la baie. Dar jignirea neintenționată e înfricoșătoare pentru că, răspunzându-i prin ceartă, injurie sau, pur și simplu, arătând că ești jignit, nu numai că nu o slăbești, ci, mai mult, îți aduci ție însuți o jignire și mai mare. O jignire nepremeditată este deosebită nu numai pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
că nu trebuie să mă gândesc la cocaină, că, gândindu-mă la ea și, îndeosebi, la putința de a o avea aici, în cameră, mă zgândăr și mai mult, mă chinui și mai îngrozitor. Închid ochii, cuprins de o tristețe înfricoșătoare, nemaiâncercată. Camera începe să se întoarcă și să se prăvălească pe un colț, încet și lin. Colțul cade tot mai jos, alunecă sub mine, se așează sub mine, se strecoară în spatele meu, apare deasupra mea, dar cade din nou fulgerător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
poate auzi, și când în întunericul din camera mea s-a pornit un vaier prelung; după câteva secunde, mi-am dat seama că eu însumi urlu și că propria mea mână îmi închide gura. 4 O singură întrebare, o întrebare înfricoșătoare, m-a terorizat în tot acest anotimp al cocainei. O întrebare cumplită, căci a răspunde la ea însemna fie a intra în impas, fie a păși pe calea celei mai îngrozitoare viziuni despre lume. Înfricoșător era că această viziune jignea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
că, în întunericul tensionat al sălii, vibrând de trăirile spectatorilor, vecinul lui Ivanov începe să tușească tare și răgușit. Ivanov stă alături, vecinul continuă să bubuie, iar acest zgomot îi pătrunde insolent în urechi; Ivanov simte că ceva de fiară, înfricoșător și tulbure se ridică în el, crește și-l copleșește. „Lua-v-ar dracu’ cu tușea dumneavoastră, spune Ivanov enervat, într-o șoaptă plină de otravă și de răutate“. Pronunță aceste cuvinte beat de forța cumplită a unei uri necunoscute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
doar pentru că au fost zguduite trăirile noastre cele mai umane - dragostea pentru eroul smerit și aflat în suferință -, dacă această animalizare a noastră a apărut din smintirea celor mai nobile sentimente, oare acest lucru nu dovedește clar alcătuirea tulbure și înfricoșătoare a sufletelor noastre? Ia să încerce teatrele să ne prezinte piese care cei răi nu numai că nu sunt pedepsiți și nu mor, ci, dimpotrivă, triumfă. Ia să ni se dea spectacole în care triumfă cei mai răi oameni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
timp, sângeros întreaga istorie a omenirii; și ne dăm seama că tocmai epocile pline de temperament care se remarcă prin zboruri în direcția Spiritului și a Dreptății, prin elanuri deosebit de puternice și traduse în acțiune, tocmai acele epoci par deosebit de înfricoșătoare pentru că în ele își dau întâlnire fărădelegi nemaivăzute și ticăloșii diavolești. Asemeni unui urs cu căpățâna însângerată și spartă care lovește o bârnă atârnată de o frânghie și care e lovit de această bârnă cu atât mai tare cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
continuu bârna și să-și crape complet capul sau să oprească balansul sufletului și să trăiască în rațiune rece, în neomenie, în absența totală a ființei lui, blestemul tot se va împlini. Pentru că acest blestem este chiar esența stranie și înfricoșătoare a sufletelor noastre. Iată ce gânduri îmi treceau prin minte în fiecare noapte, după ce se lăsa liniștea în casă, când doar lampa cea verde ardea pe birou. Ele erau tot atât de distrugătoare pentru voința mea de a trăi, pe cât de fatală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cameră?“ Stau pe divan și tremur în camera neîncălzită, în care de săptămâni de zile nu s-a făcut curat, iar buzele mele șoptesc cuvinte care nu așteaptă răspuns, pentru că, în același timp, îmi apar în minte imagini cețoase și înfricoșătoare, a căror contemplare îmi provoacă atâta tristețe, încât nu pot face altceva decât să-mi încleștez mâinile una de cealaltă. Rămân în această stare mult timp. Apoi, smulgându-mi o mână din cealaltă (le strânsesem atât de tare una de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
a drumului. Cred că e un loc prefe rat de tinerii îndrăgostiți. Nu, seara nu prea ai să vezi pe nimeni aici. De ce? Lacul are o reputație proastă. Cum așa? Pe cât de interesantă este legenda formării lui, pe atât de înfricoșătoare sunt poveștile care circulă pe seama unor întâmplări petrecute aici. Și cu toate acestea m-ai adus aici. Ție nu îți este frică? Nu, de ce mi-ar fi? ridică Ileana din umeri. Eu știu că sunt numai povești. Vai de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
au fugit în lume, pentru că nu erau în stare să adune destul aur ca să-și plătească datoria către boieroaică. Foarte frumoasă legenda, spuse Cristi după câteva clipe în care continuase să privească spre platoul din întuneric, dar unde-i partea înfricoșătoare a poveștii? Jos în vale se afla un sat. Acolo locuiau minerii robi care lucrau pentru Negru. Apele care s-au adunat i-au înecat. Oamenii n-au putut să se salveze pentru că uriașul îi ținea legați în lanțuri atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-ți povestesc ce știu despre prietenul dumitale Julián Carax. Pe furiș, cînd a crezut că nu-l puteam vedea, am băgat de seamă că Îi scăpa un surîs de hoțoman șiret. Isaac Își savura, În mod limpede, rolul de cerber Înfricoșător. Am zîmbit, la rîndu-mi, În sinea mea. Acum nu mai aveam nici cea mai mică Îndoială a cui era mutra drăcușorului de pe ciocănelul de la ușă. 10 Isaac Îmi aruncă pe umeri două velințe subțiri și Îmi Întinse o cană cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să fac văzduhul să tremure asemenea lor... eventual cu câte o bășină. Poetul se Îndreptă Înspre el, strângând din pumni și roșu la față. Celălalt se feri, simulând o expresie de groază caraghioasă. - Pentru numele lui Dumnezeu, priorule, ce față Înfricoșătoare! Aceeași pe care ți-am văzut-o la Campaldino. De aceea am Învins noi atunci: printre aretini nu era nici unul așa de fioros ca tine. Între timp, Dante ajunsese până la el. Îl măsură din cap până În picioare, oprindu-se asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
o lăsase jos. - Care va să zică, În cartea aceea a ta, Dumnezeu veghează asupra celor drepți, de pe tronul său. Ce se Întâmplă cu cei nedrepți? - Când a ajuns În cerul al treilea, Profetului i s-a deschis abisul păcatelor și a văzut Înfricoșătoarea pâlnie a perverșilor și cele șapte trepte ale pierzaniei lor. - Șapte? Deosebiți după vină? - Și pedepsiți, după crimă, cu o pedeapsă inversă. - O contra-suferință, un contrappassum. Și pe asta ați furat-o de la Aristotel, râse poetul ironic. Și cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Amory, suspina ea, cu fața ca o icoană a nefericirii, cu vocea superb modulată, cu mâinile gesticulând la fel de grăitor ca ale lui Sarah Bernhardt. Nervii Îmi sunt Întinși la maximum - la maximum. Trebuie să plecăm chiar mâine din locul ăsta Înfricoșător, să căutăm soare. Pătrunzătorii ochi verzi ai lui Amory se fixau, de sub claia de păr Încâlcit, asupra maică-sii. Nici la vârsta aceea nu-și făcea iluzii În ceea ce-o privea. — Amory. — O, da. — Vreau să faci o baie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mișc mâinile, iar el moare în fața mea?” Lumina devenise atât de intensă, pur și simplu îl orbea, că abia a zărit corlata de deasupra capului cum se învârtea cu viteza unui vârtej de vânt, care ridică frunzele într-un fuior înfricoșător ce se pierdea peste crestele copacilor cuprinși de tristeța unei toamne potrivnice. * * * Când a deschis ochii, l-a văzut pe țârcovnicul Predoiu Traian lângă patul de la sobă, cel îngust, de lângă fereastră. Corpul îi era învelit cu o pătură de lână
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
beției, setea; în locul odihnei, chinul; în locul râsului, tânguirea; în locul alăutei, plângerea; în locul îngrășării trupului, viermele cel neadormit; în locul jocurilor, a fi împreună cu demonii; în locul meșteșugirilor drăcești, întunericul cel mai dinafară și gheena focului și cele asemenea acestora. În ziua cea înfricoșătoare a Judecății fiecare va fi întrebat dacă a păzit și dreapta mărturisire a credinței, neîntinată de eresuri, precum a mărturisit-o la Sfântul Botez, când a zis: "Mă lepăd de satana și de toate lucrurile lui și de toți slujitorii
EFREM SIRUL DESPRE MÂNTUIRE de ION UNTARU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361326_a_362655]
-
spune Sfântul Isaac, necazurile sunt mai aspre și mai tari și izvorăsc din toate părțile 30. Lucrarea virtuții este grea și însoțită de necazuri, de aceea drumul vieții este considerat „drumul răstignirii”31, ale cărui căi sunt aspre și valuri înfricoșătoare. Pentru cei înaintați spiritual, „reaua pătimire” și suferințele duhovnicești devin o cale a crucii, a apostolatului, a muceniciei - spune Părintele Ioan Cristinel Teșu. Oricât ar încerca cineva să evite și să se ferească de aceste încercări, ele sunt absolut necesare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
sau cu treapta de- săvârșirii noastre duhovnicești. În general, există o simetrie între acestea. Cel mai greu încercați sunt cei mai împătimiți, mai robiți patimilor trupești și sufletești și cei mai înaintați în lucrarea virtuților. Cei învârtoșați trec prin „probe înfricoșătoare”, până se întorc la pocăință. Cei înaintați sunt și mai greu încercați, pentru a se arăta tăria lor în virtute. Întristările pe care Dumnezeu le îngăduie asupra noastră au mai multe nuanțe sau etape. Părinții duhovnicești vorbesc despre întristare, mânie
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
băieți mai mici. În schimb, Ionică, se considera un flăcău mai mare, nu mai putea umbla cu strigături cu copii mici. El se duse tocmai în centrul satului, unde-l așteptau alți băieți mai mari, care întemeiaseră o alta gașcă înfricoșătoare. Doar Eliza nu fu lăsată să iasă din casă. - Mamă, lasă-mă să mă duc și eu la urat!... Toți copiii au plecat, iar eu stau închisă în casă!... - Nici să nu te gândești!... Dacă mai încerci, iei bătaie!... Fata
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
trebuie să facă dreptate!” Sângele meu va intra printre muritori picătură cu picătură și din urmașul meu se va ridica salvatorul neamului strămoșesc! În încăpere se așterne tăcerea. Vuietul vântului se întețește, iar de afară răzbat urletele lupilor și țipătul înfricoșător al păsărilor de noapte. CONTELE DRACULA: ( cu blândețe) Întreaga lume din apus îmi va ponegri numele, iar locuitorii acestui pământ vor ajunge batjocura unor impostori! Un nepot sau strănepot de-al meu va avea menirea să restabilească ordinea în aceste
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
faci, neghiobule? Marș la luptă și ucide tâlharul! - Îl fac praf, Măria Ta, scrum îl fac! Se umflă, turbă și începu să arunce în jur jeturi de flăcări și raze ucigătoare. Pocnea, urla, sufla, trosnea, bubuia, într-o atmosferă apocaliptică, înfricoșătoare. În vremea asta, Mărțișor se plimba fălos pe lângă cuptoare, căpcăunii Cap Pătrat fugind speriați din calea lui. Norocel chihotea în cârca lui: - I-ai făcut praf, nenicule, zob i-ai făcut! Ce m-am distrat! - Auzi, tu? Dă-te jos
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
prinde. Despre aparițiile cu pricina semnalate în sfânta cetate, unii spuneau că aceștia au fost văzuți dimineața prin împrejurimile mormântului celui răstignit, dincolo de ziduri iar mai apoi și pe străzile Ierusalimului, însă aceste relatări care pentru unii păreau a fi înfricoșătoare, pe arhiereul Caiafa nu-l înspăimântaseră nicidecum, considerându-le doar niște zvonuri periculoase lansate de adepți sau dacă totuși erau adevărate atunci aparițiile acelor oamenii nu erau altceva decât niște malefice vrăjitorii cu morți, iar autorii trebuiau prinși și uciși
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]
-
o metaforă a vieții însăși în toată splendoarea sau hidoșenia ei, dar care exercită o vrajă irezistibilă asupra omului. Apa - element vital - ne este, în cele din urmă - mormânt. Trimiterea la termenul tsunami - existent în titlu poate fi și metafora înfricoșătoare a unui cataclism natural care ar înghiți tot ce îi iese în cale. A asemui versurile Rozei Lentini cu talazurile unui tsunami, tumultuoase, neliniștitoare, lacome, amenințătoare chiar, constituie un gest de reverență față de forța creatoare dar și distrugătoare a Cuvântului
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
pe Isus locuitorilor din orașul nostru, un oraș pierdut, de a fi autentici și reali și de a purta cu noi prezența lui Dumnezeu și în afara clădirii bisericii, dincolo de ziua de duminică, acolo unde se află cei rătăciți. Ce împuternicire înfricoșătoare și minunată avem. - Ai vizitat biserică românească Living Waters din Glendale, AZ, pe 28 decembrie 2008. Care au fost impresiile cu care ai plecat? - M-am bucurat cu adevărat să asist la serviciul divin de la biserica « Apele Vii ». Muzică a
DIN NOUA ZEELANDA IN ARIZONA. INTERVIU CU ELSA EASTON DESPRE COMPATIBILITATI SI DIFERENTE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361194_a_362523]