1,318 matches
-
urmă de surîs condescendent pe buze. Maria nu-și mai continuă afirmația; se teme că, violent cum este, Mihai ar putea să deschidă ușa și s-o invite să iasă. Așa că, încrețindu-și colțul stîng al gurii într-un surîs îngăduitor, face un pas, ajunge în fața fotoliului, se așază dezinvolt, aruncînd piciorul stîng peste dreptul, dezgolind genunchiul ridicat, lăsîndu-l așa, absentă total la prezența lui Mihai. Își scoate o țigară, scoate și pe a doua oferindu-i-o lui Mihai, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de jos în ele. Parcă ți-am cerut scuze pentru ieșirea mea de dimineață murmură el. Da, le-am acceptat. Asta nu înseamnă că am epuizat subiectul. Ochii lui Mihai se ridică spre fată: o vede calmă, cu un surîs îngăduitor fluturîndu-i în colțul stîng al gurii. Pentru viitoarele-ți lucrări literare, Mihai! ridică Doina paharul, sorbind apoi. Ca să ai succes, n-o să trebuiască să fii nici prietenul lui Săteanu, și nici ginerele lui; trebuie talent, străduință... De la Ovidiu știm că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
voastră, am spus și am început să-mi umplu pipa. Te rog, iubitule, nu face asta, zise Antonia. — Ce să nu fac, pentru numele lui Dumnezeu?! — Nu fi așa de sec și de sarcastic. Și, te rog, dacă poți, fii îngăduitor cu Anderson. Nici nu știi cât se frământă din pricina sentimentelor tale față de el și cât se străduiește să-ți fie pe plac. L-ai putea face să sufere cu cel mai mic gest. — Nu sunt nici sec, nici sarcastic, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
scurt, drept și unsuros, îi înconjura fața palidă ca de ceară, cu trăsături evreiești, ca o perucă tunsă. Ochii înguști semănau cu două așchii negre. Mă întreb, zise ea, dacă vă dați seama câtă consternare le-a produs atitudinea dumneavoastră îngăduitoare. Din nou am fost surprins. — Greșiți, am spus și apoi am continuat: Oricum n-am nici o putere. Iar dacă am ales să mă port ca un om civilizat, e problema mea. Am privit-o cu aceeași insistență. Era totuși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
strig, dar am constatat că i-am uitat numele. 17 Iubito, îmi pare rău că am fost atât de beat ieri - și sper din tot sufletul că n-am pătat covorul chiar iremediabil. Și tu și Palmer ați fost foarte îngăduitori. Trebuie să mă lași pe mine să plătesc curățatul lui. Cred că totuși am să plec, deși nu știu unde. Așa că n-am să-ți mai dau de știre pentru un timp. Să nu-ți faci griji din pricina mea, mă simt foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
eu prin comportamentul meu a fost altceva, m-am apropiat totuși destul de mult de aceasta și cu timpul s-ar putea transforma cu adevărat în generozitate fără să băgăm de seamă. Nu crezi că am dreptate? Iartă-mă și fii îngăduitoare cu mine. M. Copila mea iubită, iartă-mă că am fost atât de beat ieri. Sper că nu te-am obosit peste măsură. Ar fi trebuit să plec mai repede. Îți scriu aceste câteva rânduri doar ca să-ți spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
elibereze linia și să plece mai departe. Ordinele date jandarmilor (prezentate anterior - să le interzică evreilor apa, hrana și aerul, au fost ale lui Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" , iar până ce nu a primit un alt ordin nu a devenit mai Îngăduitor și nu a permis nici o abatere de la dispoziții. Unul dintre jandarmi a declarat că În drum spre Roman XE "Roman" „am stat mult timp noaptea În stații și am fi avut tot timpul să dăm apă celor care sufereau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
era veșnic una de cățel neștiutor, cu limba atârnându-i afară, care, În combinație cu vidul din creier - aș insulta grav pernele dacă aș spune că avea puf de gâscă - Îmi permitea să manifest față de ea o atitudine de superioritate Îngăduitoare mai degrabă decât una de ură pentru că era mai Înaltă, mai suplă și mai blondă. Era evident că așteptase de multă vreme un prilej să se descarce. Fără să-și bage În seamă ceaiul, exclamă de Îndată ce ne așezarăm: — E așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
a zis: — Jigodia aia se ține după el, nu? — Adică, după Derek? am Întrebat eu. — Da’ de cine mama dracului crezi că vorbesc? Nu-și revenise complet după criza de furie de mai Înainte. Pe moment, am decis să fiu Îngăduitoare, dar am trecut-o la răboj. Da, asta face. Bănuiesc că, acum, după moartea Lindei, speră să-i ia locul. O supravegheam cu atentie pe Naomi, dar ea nici n-a tresărit la auzul numelui Lindei. — Dă-o-n mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
decedat al lui George și al Stellei. Rufus a murit la o vârstă fragedă, acasă, din cauza unei întâmplări nefericite. Cei care privesc cu îngăduință „temperamentul“ lui George, îi justifică crizele prin șocul prelungit provocat de moartea copilului. Alții, mai puțin îngăduitori, construiesc o poveste sinistră legată de această moarte. La vremea povestirii noastre, Alex are șaizeci și șase de ani, George, patruzeci și patru, Brian, patruzeci și unu, Tom, douăzeci, iar Adam, opt ani. Evenimentele din orașul nostru În după-amiaza răcoroasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
taine). George, însă, se conforma unui tip mai puțin obișnuit, pentru că-și făcea din violență un titlu de glorie. Ținea ca agresivitatea și furia să-i definească eul; și acest lucru îi făcea pe unii, direct interesați, să fie mai îngăduitori și mai iertători față de el. Așa cum spunea Brian, George „ieșea întotdeauna basma curată“. Unii, zâmbind, îi descriau purtarea drept „grosolănie à outrance“, alții remarcau (și aci exista un element de adevăr) că e de o violență prudentă; sau poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
a rămas cu un atașament față de biserică. A urmat o școală englezească, unde a cântat în cor. Niciodată nu a fost anticatolic; îi plăceau ritualurile, slujbele în latină, biserica. Pentru el, religia însemna istorie și istoria te învață să fii îngăduitor. Pe urmă, au început conflictele armate. Emma a urmărit măcelul care a avut loc în numele gratuitei, prematurei cauze a unei „Irlande Unite“. Cu negrăită amărăciune a văzut ridicându-se asasini din rândurile protestanților, la fel de barbari ca și inamicii lor. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bună și-o guriță de catalizator..., ăă..., de pelin. Țucsuiți și picurați, cu Dumnezeu, fraților și pentru ăi repauzați! Bogdaproste! Să fie primit! glăsuiește Poetul și apleacă paharul, umezind parcimonios asfaltul drumului: Timp pentru toți și vin pentru morți! Fiți îngăduitori cu morții, prieteni și morților o să le fie târșă de voi, rostește și Fratele. Aferim! Ce e drept e drept și ce-i drept nu-i păcat. Hai, bă, hai! Suficient! Gata cu de-astea! se reintroduce Mariusache după expeditivul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
covor și-și scoase țigara din gură. Atitudinea ei părea foarte pozitivă. ― Detectorul hotelului a afirmat că el nu-și cunoaște propria identitate. Brațul de plastic schiță un gest protector în direcția ei. În vocea gravă se ghicea o nuanță îngăduitoare: ― Fetița mea, nu punem la îndoială ce-a afirmat. Dar totodată, nu pot trece cu vederea faptul că mașinile sunt coruptibile. Eminentul domn Crang și eu însumi ― tonul accentuă această nuanță ― am demonstrat-o spre satisfacția multor persoane. Între care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
gașca, nu mai era nimic de zis, nimic de făcut. Valentina mai făcu un tur de piață - ca să se mai acomodeze cu șofatul. Aproape că o Întinsese pe o babă la trecerea de pietoni. — Așa te omori, Îi spuse bătrâna Îngăduitoare. Ești Încă o copilă, iar viața e prea frumoasă ca să-ți bați joc de ea. Vorbea astfel căci era bătrână și de acum scăpase. La paisprezece ani, viața nu are nimic frumos. Valentina claxonă pentru a-i da Miriei un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pare, zicea Elaine. Ea îi roagă, îi imploră să fie cuminți. Apoi, în secunda următoare, își pierde cumpătul. Îi înjură. Zice „la dracu“ și cuvintele cu „f“. Îi face în toate felurile. Asta m-a îngrijorat serios. Directorul e destul de îngăduitor cu înjurăturile. Dar strict vorbind, să pronunți insulte în fața copiilor e o ofensă gravă. Nu e ceva neobișnuit printre profesori - mai ales printre cei fără experineță - să înceapă să negocieze cu elevii nedisciplinați, iar apoi, când încercarea eșuează, să recurgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dificil, se pare, să te lași cuprins de încântare într-un parc anost din Londra. La începutul lui aprilie, serile erau atât de reci încât Sheba deseori abia își mai simțea buzele și mâinile. Și chiar și pe vreme mai îngăduitoare, frica de insecte sau de rahatul câinilor făcea completa relaxare imposibilă. Odată un bărbat s-a împleticit peste luminișul unde erau înghesuiți Sheba și Connolly. Sheba s-a panicat și a țipat, ceea ce l-a făcut și pe bărbat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
fiind așa de deprimată, am fost înclinată să văd invitația lui ca pe un semn: un mesaj de speranță. Bangs era cu cel puțin cincisprezece ani mai tânăr ca mine și era un prostănac. (Nici chiar judecățile mele cele mai îngăduitoare nu puteau ocoli această realitate.) Dar mă remarcase. Mă alesese pe mine pentru prânzul de sâmbătă. Și cine eram eu să aleg? Timp de câteva zile, mă tem că imaginația mi-a luat-o razna. M-am văzut lepădându-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
pe cap acuma? — Ei, revoluția... nu e chiar așa simplu domnule. Contextul istoric internațional e... Ei, e complicat cu politica asta internațională, poate că nu le știi nici dumneata chiar pe toate, zice profesorul, privindu-l peste ochelari și zîmbindu-i Îngăduitor. Tipul intră În recul. Freamătă, stînd incomod pe marginea banchetei și probabil că se gîndește la o altă abordare. O vreme trenul ne clatină și toată lumea fumează dusă pe gînduri. Dar se pare că nu am parte de liniște, discuția
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Simion liftnicul, viața cotidiană modestă și bîntuită de „tranziție“ dintr-un bloc la Bacău. Dacă exclud pasajele fantastico metafizice din ascensor (m-au convins mai puțin), dau peste personaje caragialești tratate cu umor, firește, dar, În același timp, transfigurate de Îngăduitoarea afecțiune a autorului. O duioșie ironică dînd parcă dreptate lui Steinhardt, care propunea sub pseudonim, Într-o revistă de exil, o interpretare anticonformistă, paradoxală, greu acceptabilă, scăldată În bunătate, a finalului din Scrisoarea pierdută. Caragiale blînd, Îți Închipui? Admirația - un
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
plecat, băiețelul s-a aruncat În brațele Christinei și a Întrebat-o: — Mami, tu ești o vită Încălțată? — Vai, Kiki, nu-i frumos să vorbești așa, cine ți-a spus aceste cuvinte oribile? Foarte urît, foarte urît!... mormăi Vic excesiv de Îngăduitor. — Marychka a făcut-o pe mama ei vită Încălțată... Ba nu, mama ei a făcut-o pe ea! — Haidem, să te spăl, zise Christina. CÎnd mai vine Bow-Bow la noi? Întrebă Kiki, sărind Într-un picior. Așa Îl poreclise pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
tovarășa Elena din simplul motiv că el se credea, atunci cînd era calm și avea o conduită corectă, tovarășul Nicolae Ceaușescu. CÎnd era nervos sau agitat, devenea Însă Distrugătorul Eldridge. — Bună dimineața, Pablo, răspunse Agneta. El acceptă cu un surîs Îngăduitor acest apelativ, convins fiind că adevăratul său nume mic era, pentru cei apropiați, Nicu. Însă personalul din clinică Îi spune Pablo dintr-un fel de lene intelectuală. Sau poate fiindcă se obișnuiseră astfel. Ca unul din cei mai experimentați pacienți
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nici n-ar fi avut ce. În acel moment Își regreta sincer demisia; cuvîntul „rezervist“ suna foarte neplăcut, mai ales atunci cînd Îl pronunța colonelul, pentru care cuvîntul „rezervist“ echivala cu „civil“, iar față de civili nutrise dintotdeauna un blînd și Îngăduitor dispreț. Deși cererea nu-i fusese Încă aprobată de comandamentul zonal, era clar că nu mai aveau nevoie de serviciile lui. Probabil că se și gîndiseră cu cine Îl vor Înlocui. Foarte probabil, acela era chiar căpitanul Jegg, care tocmai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai important consta În ideile sale originale, printre care și aceea că Întregul organism uman este alcătuit din neuroni deghizați În tot felul de celule. Abia după ce află că familia sa provenea din nordul Californiei, colonelul Pruritanal deveni ceva mai Îngăduitor cu el, fiindcă intenționa ca, după ce va ieși la pensie, să se stabilească la Harbin Hot Springs, o stațiune situată În apropiere de Middletown. Era tocmai locul În care doctorul Hemming fusese conceput; În urmă cu vreo treizeci de ani
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
materialismul dialectic și istoric răspunde la toate Întrebările despre om. — Mă rog, s-ar putea să ai dreptate. Totuși, nu mi-ai spus ce măsuri organizatorice urmează să Întreprindem În acest sens. — Tovarășe Maurer, Îl dojeni Pablo pe un ton Îngăduitor, originea dumitale mic-burgheză te Împiedică să ai o viziune de ansamblu. În calitate de prim-ministru, mă așteptam să știi că lucrurile nu se fac bătînd din palme. Dacă ești de altă părere, sau apreciezi că linia adoptată nu este În conformitate cu Învățătura
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]