1,433 matches
-
se răcise ușor. După traversarea localității, comisarul s‑a răsucit pe scaun pentru a‑l putea privi pe Gabriel. I‑a analizat figura aproape un minut. Suporta privirea aproape fără să clipească. Avea umerii lăsați și părea trist. Trist și îngrijorat. Dar nu se citea teama pe fața lui. „Nu poate fi băiatul acesta autorul! Aș băga mâna în foc pentru el. Nu e vinovat. Cel puțin de treaba asta, nu. O avea el altele pe conștiință, dar nu pe asta
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
am avut la plecare discuția de mai sus. Sirena unei salvări SMURD sparse în mii de cioburi sporovăielile celor strânși în jurul lui Vlad, iar paramedicii l-au preluat în mare grabă. Am mers în spatele salvării până la Spitalul de Urgență. Acolo, îngrijorat de soarta colegului meu, am rămas în sala de așteptare de la Urgențe, interogând periodic asistentele medicale care se agitau primprejurul meu. Până la urmă a sosit, ca un trăsnet, diagnosticul lui Vlad : accident vascular cerebral. Nu unul foarte grav, slavă Domnului
AM FOST ȘI EU, LA RÂNDUL MEU, UITAT DE MOARTE ÎN TURNEU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348539_a_349868]
-
de practician de îndelungată profesie și se încumetaseră totuși să vină. Ei n-aveau la activul lor practica, dar aveau tinerețea, o valoare minimalizată la anii lor. După alte câteva luni frunțile lor se încruntau de nerăbdare. Fiecare se întreba îngrijorat: „Când voi reuși oare să întrețin un interviu în căutarea unui loc de muncă?” Florica buchisea ziarele la foaia de publicitate, mai ales în ediția de sfârșit de săptămână, luată de la administrația Căminului. - Uite ceva care ar putea să ne
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
cam permitea. Era nu numai socrul lui Snefru ci și tatăl acestuia. Poate că și frate, dar existau totuși unele limite și la ei. - Da’ ce Amon, iartă-ne, pățiși băi, Snefrică, tată, rosti marele preot, încercând să pară oarecum îngrijorat, de paloarea post combustie a bunului său ginerelui. - Bă, tatică, îmi dădu azi dimineață, muieri-mea, Hetepheres, nește zmochine și le mâncai! Da’ cum aseară beui neșe beri cu băieții, mă luară căcările de-mi sar ochii dăn cap! Du
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
altă voce. - Dacă ne auzi, te rog să nu te miști, domnule! Mai întâi să stabilim dacă ești rănit grav. Mă înțelegi? Închide și deschide ochii dacă m-ai înțeles! i se adresă un al treilea bărbat cu voce blândă, îngrijorat. Apoi vom încerca să vorbim... Ia să vedem: m-ai înțeles? Bietul om, cu ultima fărâmă de energie pe care simțea că o are, se forță și reuși să își miște pleoapele de mai multe ori. Spre mirarea tuturor, începu
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
știind cu toții că acesta se autoexilase vreme de șapte ani în insula Rhodos pe timpul domniei lui Octavian Augustus. Tiberius vorbea de altfel elina cu un accent aproape perfect, fiind totodată și un mare admirator al culturii elene. Arhiereul Caiafa simțea îngrijorat că povestea cu Iisus din Nazaret nu se terminase și nici nu avea să se termine prea curând. Chiar dacă lucrurile nu erau tocmai cum le gândise, își spuse că orice prevedere era binevenită, de aceea el era hotărât ca de
AL OPTULEA FRAGMENT.(CONTINUARE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349977_a_351306]
-
cu buzele pe gâtul ei cioturos. Ea simte un șarpe alunecând prin cioburi de sticlă. - Vreau să fim fericiți! Cum am fost înainte! El îi prinde trupul ca lemnu-n derivă. Ea înoată-n ape la margine de timp. - Să fiu îngrijorat? El o eliberează din brațe. Ea pășește în visul ei absolut. - Îmi pasă enorm de tine. El îi zburlește părul de pe gât. Ea se strânge în carapacea ei de broască țestoasă. - Ne simțim așa bine-mpreună. El îi atinge cu
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
mea Ana-Angela, decrețel de! Peste doar două săptă¬mâni și trei zile eu împli- neam... 15 ani, eram în clasa a VIII-a și urma să dau examen la liceu, „or’unde, șî la Brezoi, numa’ să răușăsc” - îmi spuneam îngrijorat în gând adeseori. În acea zi, întorcându-mă de la școală, am găsit-o pe maică-mea în pat, iar alături, înfășată, o mogâldeață de fetiță negri¬ciosă, su¬gând cu voluptate la pieptul ei. Mama Moașa, Găzăroaia, sora mai mare
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
din minți și voia să mă pună-n lanțuri, ca pe Kunta Kinte (era un serial atunci, cu un sclav, ce se revoltase și stăpânul îl pusese în lanțuri). Țin minte asta pentru că directorul școlii a venit la noi acasă, îngrijorat de poveștile vecinilor și de strigătele mele. Pentru prima dată mama și-a călcat pe inimă și, după zeci de ani, s-a dus la Direcția Taberelor, unde era director fostul ei prieten din tinerețe. Nu în serie cu ei
LA MALUL MĂRII NEGRE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366754_a_368083]
-
au încercat să o liniștească, dar Maria le-a zis: - Mă încearcă o teamă ciudată, presimt că se vor întâmpla lucruri rele, mai ales că am impresia că sunt iar însărcinată. Deși încerca să o liniștească, Mache era și el îngrijorat, deoarece își imagina ce greu trebuie să le fie celor două femei cu atâția copii, plus afacerea, în lipsa lui. Le zise: - Să sperăm că nu va ține mult.- Voi încerca să rămân pe aici, la intendență, pentru a fi mai
MOȘ MACHE CAP. V. SFÂRȘITUL LINIȘTII de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365627_a_366956]
-
să mân caii, au pus ei mâna pe hățuri și le-au dat bice. Caii, necunoscându-i, s-au opus să plece, săreau în sus cu amândouă picioarele de dinainte și nu mai făceau un pas. Era sâmbătă seara, tata, îngrijorat, îmi ieșise înainte și mă aștepta cu sufletul la gură. Cei doi ofițeri au vorbit ceva pe rusește, apoi mi-au făcut semn să trec eu la cârma lor. Unul din ei s-a aplecat peste carâmbul căruței și i-
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
că Zoltan Terner lucrează la o carte, însă, din păcate, începusem să devin puțin sceptic în privința apariției acesteia. Știam cât de ocupat este autorul, un foarte vrednic publicist, cu apariții aproape zilnice în diferite ziare și reviste, dar cu adevărat îngrijorat nu eram. Aveam convingerea că, la un moment dat, va veni și rândul cărții. În consecință, nu mică mi-a fost uimirea și bucuria când, la începutul acestui an, am primit nu una ci chiar două cărți scrise de Zoltan
REALISMUL INCREDIBIL AL EXISTENŢELOR DE SUB POD de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351890_a_353219]
-
numai din fier, betoane și plastic deosebit de rezistent, pentru a rezista patimilor dezlănțuite. Din diferite motive, materialele din care era construit barmanul, precum și ale unui rătăcit prin aceste locuri, erau cele obișnuite, deci mult mai fragile, însă nimeni nu părea îngrijorat de aceste mici amănunte. Bine, mai erau și sticlele, dar ele se aflau în dosul unui grilaj din titan rezistent la orice formă de agresiune. La terminarea meciului, hoarda ieși afară să se bucure din plin de victorie, iar în
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
furnici încă de pe vremea când nu funcționa canalul de televiziune Discovery și nu se știa deci, că furnicile nu sunt jegoase, nu fură curent și nu înfundă W.C.-urile aruncând în ele coji de cartofi, ceapă, tampoane igienice, sau avortoni. Îngrijorat de atâta fericire și aflat în pericol de suicid, mileniul luă o mică pauză și se prăbuși pe o bancă în parcul Cazino Royal aflat în curtea interioară a blocului unei asociații de locatari dintr-un vestit cartier muncitoresc, devenit
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
la nenorocitu’ ăla dă Lae, îl dau cu capu’ de toți pereții și ți-ai găsit nașu’ cu mine, că ăla spune tot, că nu-i tâmpit să moară de mâna mea, de dragul tău și a secretelor voastre prostești!! Destul de îngrijorat să nu moară ars de sete, mai ales că găsise, uimitor, o ieșire onorabilă, soțul oftă și recunoscu sincer (polițist-sincer = antimomie n.a. ): - Măi, fato, uite, voiam să-ți fac o surpriză de ziua ta, de asta țineam secret... Și ce
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
fântânii, deși apăruseră unele obiecții în privința locului însemnat de sacrificiul ritual din seara trecută: - Băăiiii, ăiii, pă, cum s-o facem bă, în ușa bucătăriei, cum mai iese nevastă-mea, spuse, surprinzător de logic, stăpânul acareturilor, având un aer sincer îngrijorat! - Păi, măi, neni, muț’ matali bucătăria, cî dacî, aicișa s-o arătat locu’, ci-nsamnî? Însamnî cî nu-i apî în altî parti, prișepi, cum vini chestea?! - Oameni buni, păi, dacă mut bucătăria, tre’ s-o mut în locul șopronului, pe ăsta
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
un rău cuiva. Deși ... ne obișnuisem cu ea. Pe de altă parte, avea o capacitate de a învăța fantastică. Iar de la Corina chiar avea ce învăța. Autonomia ei creștea neîncetat. O dată cu moartea Corinei, vrând nevrând, a devenit independentă. Sunt chiar îngrijorat, acum e singură, va trebui să ia decizii. Peste câteva luni eram în aceeași siditecă unde începuse totul. Ascultam “Dunărea albastră” și o așteptam pe Cristiana. Deodată aud în spatele meu un glas ușor cântat: - Dan, dansezi ? Referință Bibliografică: Dan, dansezi
DAN, DANSEZI? de DAN NOREA în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350593_a_351922]
-
ardeleni. Muntenii au cerut bani de la transilvăneni, pentru a publica în marile capitale europene memorii care să popularizeze cauza românilor. Avram Iancu a contribuit cu o sumă de bani la acest demers. După întrevederea cu revoluționarii munteni, Iancu devine din ce în ce mai îngrijorat de soarta națiunii române din munți. El cere comitetului de la Sibiu informații, de care nu dispunea în munți, privitor la situația inamicului și chiar a armatelor imperiale, care deși erau aliate, nu comunicau cu el. De asemenea, cere arme, pentru că
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
satira? Dreptaciul: Nu! Doar îți spun că ea este ochiul care plânge pentru a râde celălalt. Stângaciul: (Ironic). Intr-o societate perfectă spre care ne îndreptăm, satira ta nuși are rostul. Chiar este interzisă. Acolo eu sunt fiul comunității. Dreptaciul: (Îngrijorat). Dacă o fi cum zici, noi vom fi parte a comunității. În concluzie nu suntem noi. Suntem comunitate. Iar comunitatea se regăsește în noi. Rezumând la mine, pentru a nu generalize, și a nu te supăra, dacă comunitatea sunt eu
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
pe rând, mă rugau, ținând mâinile, ca îngerașii în rugăcine: „Nu pleca!” Nu cred că am mai simțit vreodată ce-am simțit atunci! Mi-am luat la revedere, promițând că voi reveni, dar am plâns până acasă. Taximetristul se uita, îngrijorat, în oglinda retrovizoare. “Nu e voie să plângă omul în mașina dumneavoastră? Dacă nu e, nicio problemă, cobor! ” “E voie, doamnă, plângeți cât vreți! Azi e voie orice! De dimineață un tânăr a zis că-mi dă 100 de euro
PERLELE ... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351438_a_352767]
-
pentru om? (tace) Aceasta trebuie să fie fericirea... Marea și adevărata fericire. (mică pauză) Ba e lumină suferitoare, durere și sărbătoare a cărnii, a substanței tale. Ba e țipăt dureros de dulce și de amar ! (se oprește, chipul îi devine îngrijorat) Dar dacă mi se dă ca să mi se ia? ( abia își trage sufletul) Mi se dă ca să fiu împăcat și liniștit? (zâmbește amar) Este ca și cum moartea m-ar lega la ochi, ca să mă poată lua. (după un timp. Expresia chipului
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
să se fi întâmplat? - Ursul, stăpânul meu, zace aici, aproape, încolțit de albine! - Ha, ha!!! Ia venit și lui rândul să-și râdă lighioanele din pădure de el, căci mult și-a mai bătut joc de noi! Iepurașul părea sincer îngrijorat: - Nu mai fi și tu atât de rău și neînduplecat! Puteam să o pățesc chiar eu, să stau acum în locul lui, de nu eram isteț să-mi dau seama de pericolul ce mă păștea! Ariciul deveni curios: - Dar tu cum
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
stradă e întuneric. stau ghemuită ca un copil în liniștea gata să explodeze în mine. refuz să mă ridic. nu e greu. un zvâcnet și ating iar verticala. mângâi strada pe care gheața acoperă primii mei pași... mă strigă tata, îngrijorat de căderea mea. îl liniștesc atunci când îmi aude râsul... de fapt plâng. mi-e dor de căderea de pe Vârful Omu, de pământul și mâinile mici pline de zgârieturi, de întoarcerea pe drumul unei copilării aproape de sfârșit... strada îmi simte plânsul
STRADA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351716_a_353045]
-
să fie apocaliptică. Dacă nu, nu există! Noroc cu Rasputin. Cum a prezis răspopitul sfârșitul lumii exact în ziua în care plec la Nisipuri cu nepoții! Tot sunt pe drum, așa că ce mai contează stația finală. Deschid televizorul și constat, îngrijorat, lipsa violului. Tradițional. Alo, Bucovina, nimic? Hai, Ardealul ce aștepți, bagă un breaking news cu Tokes & Co. Moldova, nicio comă alcoolică! Banatul, cum stăm cu accidentele de top? Dobrogea, niciun înec de referință? Maramureșul, o vizită a Demisului prin zonă
TABLETA DE WEEKEND (46): SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346605_a_347934]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > SPECTACOL DE HALLOWEEN Autor: Doru Ciutacu Publicat în: Ediția nr. 796 din 06 martie 2013 Toate Articolele Autorului ** SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU Buratino se învârtea dintr-un loc în altul, căutând îngrijorat parcă ceva sau pe cineva. Lângă el, două prințese îmbrăcate în rochițe ample, lucioase, cu părul lung, despletit, erau asemeni celor din basme. Una era blondă, cu ochii senini, albaștri, cealaltă brunetă, cu ochii verzi, umbriți de niște gene lungi
SPECTACOL DE HALLOWEEN de DORU CIUTACU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345597_a_346926]