1,064 matches
-
greutate de 155,20 grame. Tezaurul reprezintă o dovadă prețioasă privind legăturile comerciale ale populației autohtone cu lumea romană de la răsărit de Carpați, într-o perioadă în care civilizația geto-dacă ajunsese la apogeu. Mormântul de la Tarnița (reproducere după revista ,,Carpica’’) Îngroparea tezaurelor monetare din Moldova din ultima decadă a sec. al II-lea e.n. trebuie pusă pe seama sarmaților care se așezaseră în această perioadă pe teritoriul Moldovei. Acest lucru este dovedit și de prezența unui mormânt sarmatic descoperit în punctul "Dealul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păstrat. Cu toate acestea, multe necropole ale acestei populații din sec. II-III d. Chr. nu conțin urne realizate special pentru aceasta, ceea ce a dus la constatarea că fenomenul religios, deși respectat, a îngăduit folosirea mai multor tipuri de recipiente pentru îngroparea și păstrarea rămășițelor arderii sau chiar renunțarea la ele, în condițiile în care avem suficiente dovezi ale mormintelor de incinerație în gropi simple sau folosirea doar a unor părți din vase, pentru depunerea rămășițelor de la ritul și ritualurile incinerării cadavrelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
soldații aveau doar două șanse de a se întoarce acasă: sub scut sau pe scut. Dacă, pentru cei de sub scut, viața încă li se mai părea ademenitoare, pentru cei de pe scut, totul se terminase fiindcă erau cărați pe scut pentru îngropare. Noi chiar dacă vom fi sub scut, (scut american, puah!), nu cred că ne va fi foarte bine, pentru că rușii care sunt de cealaltă parte a scutului, sunt atât de imprevizibili încât chiar ideea de siguranță eventuală, imprimată de scut, se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
asemenea ție, îți vine să vomiți direct pe statul acesta al hoților cu statut legal? Vă amintiți cred că data de 16 martie 2011, odată cu Noul Cod al Muncii, are toate șansele de a rămâne în istorie ca moment al îngropării definitive al acestei idei la origine atât de generoase. Nu avem decât să-i cântăm în liniște statului social, „Veșnica lui pomenire", fiindcă nu e departe vremea când, pe la 58 de ani, patronul îți va da un șut undeva, taman
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu mai există, dar pentru Dumnezeu se păstrează, căci Lui îi este dată paza elementelor. Noi nu ne temem, cum spuneți voi, să nu suferim vreo stricăciune la înmormântare, ci ne folosim de un obicei vechi și bun, acela al îngropării. Întreaga natură, spre mângâierea noastră, arată învierea viitoare. Soarele apune și răsare. Stele dispar și reapar. Florile se usucă, dar renasc. Arborii, chiar cei bătrâni, înfrunzesc din nou. Semințele, dacă nu sunt stricate, dau rod. Așa e și cu corpul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
apoi de secretar general al PCUS (1982-1984), și-a creat discipoli tineri de nădejde, principalii fiind Mihail Gorbaciov și Eduard Șevernadze. În fața involuției economice, a reușit să-i convingă și pe bătrânii bolșevici că sistemul trebuie salvat fie și prin îngroparea, aparentă, a hegemoniei partidului comunist, conform doctrinei celor patru stadii. Exemplul grăitor este al al lui Alexandr Iakovlev, devenit mâna dreaptă a lui Gorbaciov. Perestroika n-ar fi fost posibilă fără acordul bătrânilor din Comitetul Central, al KGB și al
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
hessed, milă, generozitate. Mai târziu, în ebraica rabinică, acest termen va fi integrat conceptului de ghemilut hassadim, care-i îndeamnă pe membrii comunității la fapte de simplă generozitate umană: îmbărbătarea celui îndoliat, vizitarea bolnavilor, asigurarea unei zestre pentru mireasa săracă, îngroparea mortului. Cartea lui Rut anticipează această dezvoltare rabinică și îndeamnă pe fiecare să face asemenea gesturi. Așadar Dumnezeu nu a renunțat la actele Lui de milă și generozitate autentică, ci doar a încredințat realizarea acestora oamenilor, ca Rut și Booz
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
în Cymbeline, Julieta va bea o licoare dată de călugăr și va cădea într-o stare letargică având toate aparențele morții. Un paradox straniu va face însă ca în timpul acestei false morți „jucate” de tânăra fată, în timpul așa-zisei sale îngropări și al închiderii trupului „neînsuflețit” în cavoul Capuleților, să aibă loc adevărata întâlnire a Julietei cu moartea. Pentru că acum ea privește în față chipul lui Gorgo, înfricoșătorul chip al adevăratei morți pe care nu se temuse să o înfrunte, căci
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
îndoială, numeroase elemente ale discursului artaudian despre teatru devin mai limpezi prin raportarea lor la această tentativă de restaurare a forțelor eidolon-ului și ale colossos-ului, adică a materiei ca deschidere spre invizibil. Michel Serres susținea că vinovate de prăbușirea și îngroparea statuilor sunt cuvintele, triumful logos-ului. Ei bine, demersul lui Artaud pare să țintească tocmai dezgroparea statuilor, repunerea pe soclu a idolilor din străvechile culturi magice, în încercarea de a face din teatru acel loc privilegiat unde, opusă unei culturi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
numai aici își poate împlini actorul adevărata sa vocație de „mim funebru”, numai aici poate el „să-i redea unui mort viața și să-l facă să moară din nou”, așa cum se întâmpla în Roma Antică în timpul „marii parade de dinaintea îngropării unui cadavru”. Această „înviere” și această „a doua moarte” - desigur, nu identice, dar destul de asemănătoare cu cele ale lui shite din piesele no - nu vor fi niciodată absolut sigure. Ele vor lăsa întotdeauna loc dubiului, întrebărilor: e vis sau e
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
corp statuar, înveșmântat, învăluit, acoperit. Iar somptuozitatea acestui corp-statuie trimite neîndoielnic la ideea de moarte. Genet își dorește costume de ceremonie și pentru personajele din Paravanele - o spune în Scrisori către Roger Blin -, costume cerute de gravitatea paradei ce precede îngroparea cadavrului, moartea lui definitivă; va trebui ca acestea să fie „cu totul ieșite din comun, de-a dreptul bizare și deci total nepotrivite pe trupul unui om viu”. Sunt veșminte care, așa cum făcea și supramarioneta lui Craig, îi interzic actorului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prea multe În legătură cu istoria socială a gnosticismului tîrziu. Este, cu toate acestea, probabil ca scrierile gnostice să fi circulat printre cenobiții asceți din primele mînăstiri creștine, fondate În Egipt, de către Pahomie, În a doua jumătate a secolului al III-lea. Îngroparea misteriosului vas de lut de la Nag Hammadi, a cărui descoperire, În 1945, a deschis un capitol nou (și nici pe departe Încheiat) În studierea gnosticismului, s-ar putea explica prin enciclica energicului Patriarh al Alexandriei, Atanasie (mort la 373), prin
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
primi sau de a da în schimb. El exprimă o pulsiune de dominare ce ar putea merge până la a-l înjosi pe celălalt, a-l supune trup și suflet, a-l poseda total. A dormi, somn Somnul simbolizează, în vis, îngroparea potențialităților, neexploatarea sau nerecunoașterea resurselor. Indică în plus absența conștientizării. Este simbolul iluziei în care evoluează cel ce visează. Trezirea și toate formele sale derivate (ceas deșteptător, revelion) simbolizează ieșirea din iluzie și deci accesul la lumină și la adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
nu se armonizează cu fluiditatea apei. Prin urmare, la nivel inconștient, piscina simbolizează absența libertății și constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului freudian (pulsiunile refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe cel ce visează să caute înăuntrul său
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
a conferit puterea de decizie doar Comisiei (CEC, 2001, p. 43). În general, înființarea unei noi agenții este un demers întâmpinat cu oarecare reținere. O nouă „construcție” însărcinată cu responsabilitatea rezolvării unei probleme este, de cele mai multe ori, interpretată ca o „îngropare a problemei” și nu ca un mod de rezolvare a acesteia. Din aceste motive, refuzul Comisiei de a renunța la puterea pe care o deține în domeniul reglementării nu reprezintă o noutate. Cu toate că delegarea competențelor decizionale este de natură să
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
foarte puține dintre ele și-au găsit loc în bibliotecile europene trebuie pus în legătură cu cinstirea pe care o primeau din partea anumitor comunități 1. Cu toate acestea, nu trebuie exclusă posibilitatea unui număr mai mare de manuscrise, întrucât obiceiul iudaic de îngropare a manuscriselor greșite sau uzate nu a fost adoptat și de către samariteni. E. Robertson a arătat în lucrarea sa Catalogue of Samaritan MSS cât de îngrijit erau pregătite manuscrisele biblice samaritene 2. Pieile erau obținute de la animale care fuseseră aduse
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
țarină, de gospodari și de animale, sau era "înmormântat" sub brazda plugului, pentru rodnicia pământului (în Bucovina, Basarabia, Moldova, Transilvania).88 Moartea și învierea soarelui, ca reprezentare mitică solstițială etimologic, solstițiul semnificând "oprire", "odihnă a soarelui" , au fost simbolizate prin "îngroparea" sau prin "scalda" lui Moș Crăciun, începutul de an fiind patronat de o divinitate mitică, renăscută sau purificată. Răscumpărarea vârstei originare are loc în urma ritualului de abolire a timpului profan și de propovăduire a timpului sacru. Cele două scheme mitologice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scalda" lui Moș Crăciun, începutul de an fiind patronat de o divinitate mitică, renăscută sau purificată. Răscumpărarea vârstei originare are loc în urma ritualului de abolire a timpului profan și de propovăduire a timpului sacru. Cele două scheme mitologice "scalda" și "îngroparea" Crăciunului fac posibilă refacerea legăturilor primordiale, cu Centrul Universului. Scalda Crăciunului, în fântâna mitică a Apelor primordiale, regenerează fața Lumii, prin punerea în comuniune cu forțele creației. 89 "Îngroparea" ritualică a Crăciunului este, de fapt, sacrificiul simbolic pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de propovăduire a timpului sacru. Cele două scheme mitologice "scalda" și "îngroparea" Crăciunului fac posibilă refacerea legăturilor primordiale, cu Centrul Universului. Scalda Crăciunului, în fântâna mitică a Apelor primordiale, regenerează fața Lumii, prin punerea în comuniune cu forțele creației. 89 "Îngroparea" ritualică a Crăciunului este, de fapt, sacrificiul simbolic pentru a se putea împărtăși din binecuvântările Apelor primordiale. Scenariul mitic al "îngropării" constă într-un adevărat ceremonial al înmormântării: un flăcău, sau un buștean, învelit ca un mort, e prohodit de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Scalda Crăciunului, în fântâna mitică a Apelor primordiale, regenerează fața Lumii, prin punerea în comuniune cu forțele creației. 89 "Îngroparea" ritualică a Crăciunului este, de fapt, sacrificiul simbolic pentru a se putea împărtăși din binecuvântările Apelor primordiale. Scenariul mitic al "îngropării" constă într-un adevărat ceremonial al înmormântării: un flăcău, sau un buștean, învelit ca un mort, e prohodit de un "preot" din ceată, în timp ce este bocit de ceilalți colindători; după ce este însoțit pe ultimul drum, "mortul" este aruncat în apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Timp și renașterea unei noi lumi, în urma sacrificiului mitic, reclădește temelia originară a universului tradițional. Perioada celor 12 zile, ca reprezentare mitică a Noului An, este învestită ca timp sacru, prin ritualul simbolic al unui sacrificiu dătător de viață. După îngroparea Crăciunului, cortegiul ritual al măștilor de Anul Nou alungă spiritele malefice și înnoiesc pământul prin "jocul" vieții și al morții. În cadrul scenariului ritualic de Anul Nou , la sfârșitul jocului, "capra" (în Moldova și Bucovina), "turca" (în Transilvania) sau "brezaia" (în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de la noi cu bine; / Meri pă apa Sâmbetii / Și-napoi nu mai veni; C-a veni altu` Crăciun / Ș-a fi ca tine mai bun."116 "Îngropatul" reprezintă, de fapt, comuniunea existențială cu Apele Primordiale; dacă în centrul țării apare "îngroparea în produc, mai spre sud, în Dobrogea, acolo unde se întâlnesc toate apele, primenirea timpului vechi are loc prin "scalda" lui Crăciun: Dar în pârâu cine se scaldă? / Scaldă-s` bătrânul Crăciun. / Se scălda și se-mbăia, / În veșmânt alb
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sare. Cînd dulgherul bate primul cui la o casă nouă, dacă sar scîntei, casa aceea va arde. Dacă tatăl sau mama rătează întîia dată părul copilului, cînd se va căsători îi va arde casa. Casă nouă visînd e groapă de îngropare. Castravete Castraveții să nu-i pui în pămînt miercuri ori vineri, că ies amari. Vinerea și miercurea să nu rupi castraveți din acei care au ieșit întîi, că se amărăsc. Cînd tai castravetele, ia-i vîrful de unde-i floarea și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai întrebuințează pînă după înmormîntare, fiind rău de moarte și pentru alții. Cînd se încălzește apă pentru scăldatul unui mort, să nu se împingă tăciunii de foc sub vas, că ci e semn de facerea focului și pentru alți morți. îngroparea mortului să nu se facă lunea, căci e rău de moarte. După ce s-a scos mortul din casă, se închid după el pe loc ușile și ferestrele, crezîndu-se că la din contra, ar intra moartea iarăși în acea casă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tras clopotele, stă încă pe pămînt, și mortul aude toate cîte vorbesc în casă. în locul unde a murit cineva, în trei nopți se pune o strachină cu apă, ca să beie sufletul mortului care vine acolo pînă la trei zile după îngropare. Sufletul omului umblă șase săptămîni prin toate locurile pe unde a umblat el cît a trăit și apoi se duce la locul unde e ursat*. Omul, după ce moare, îngerul îi poartă sufletul prin toate locurile pe unde a umblat cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]