2,094 matches
-
spiritum exhalabo). Pe dată Iuda a sărit în livadă și iute a început să culeagă merele. Dar între timp vine Ruben și-l găsește pe Iuda culegându-i merele. Atunci, amândoi se încaieră și adaugă și înjurături cu nemiluita. După înjurături ajung la bătaie și se rănesc unul pe altul. În cele din urmă, Iuda îl izbește cu o piatră în locul unde capul se întâlnește cu gâtul și pe loc îl omoară. Apoi a luat merele și i-a povestit lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
treisprezece și...? ― Fiindcă situația o impune... ― Bineee!!! - a răsunat glasul amenințător al securistului, clipă În care, scrâșnind, a trântit receptorul, Însoțind gestul de vorbe mestecate cu ură: „Lasă că vă arăt eu vouă, burghejilor!!!”... Directorul a zdrobit și el o Înjurătură Între dinți, Înjurătură care ținea loc de „La revedere”... ... Profesorul Hliboceanu, Împreună cu doctorul Vatră și cu doctorul Gruia, cu broboane de sudoare pe frunte, se luptau cu hemoragia ce invadase toracele accidentatului... ―Depărtător, pensă hemostatică, compresă... curgeau comenzile profesorului. Cei
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
situația o impune... ― Bineee!!! - a răsunat glasul amenințător al securistului, clipă În care, scrâșnind, a trântit receptorul, Însoțind gestul de vorbe mestecate cu ură: „Lasă că vă arăt eu vouă, burghejilor!!!”... Directorul a zdrobit și el o Înjurătură Între dinți, Înjurătură care ținea loc de „La revedere”... ... Profesorul Hliboceanu, Împreună cu doctorul Vatră și cu doctorul Gruia, cu broboane de sudoare pe frunte, se luptau cu hemoragia ce invadase toracele accidentatului... ―Depărtător, pensă hemostatică, compresă... curgeau comenzile profesorului. Cei doi medici executau
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ca să-mi ceară pământul la care i-a dat cu piciorul când a plecat de-acasă!... Un ciomag pe spinare-o să-i dau, nu pogoane și avere!... sfârși țăranul, trăgându-i fiului său, nu fără o anumită duioșie, o înjurătură de mamă. Stelian îl ascultă în tăcere, apoi observă că faptele erau deja consumate și că nu trebuia să-și mai facă atâta sânge rău degeaba. Dar acum, că băiatul tău s-a însurat și are și el un rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
litere mari. Hm, asta era, va să zică, bombăni prudent. A murit Stalin... Marele conducător... Da, a murit... Bine că s-a dus dracului!... Bine c-am scăpat de tartor!... vorbi fără grijă și fără nici o teamă poștașul și, trăgându-i o înjurătură de mamă răposatului, își tufli șapca înapoi pe cap și plecă grăbit. Afară, în uliță, oamenii aflaseră și ei de ce vuia tot satul și toată țara de dangăte de clopot. Cu toții ieșiseră pe la porți și vorbeau cu însuflețire, de parcă era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
sute de metri, rulând încet, cu motorul abia auzindu-se. I se păru chiar că șoferul îi face discret niște semne cu mâna. Nu mai era nici un dubiu; el era cel urmărit. Azvârlind țigara din mână, Nando îi trase o înjurătură și iuți cât putu pasul, abia reținându-se să nu o rupă de-a dreptul la fugă (ceea ce ar fi fost o prostie, fiindcă știa bine că n-ar fi avut unde fugi). Mașina de culoare neagră mări și ea viteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
purtau militarii sovietici la chipiu, lăsându-l s-o privească puțin. De un singur lucru nu trebuia să se îndoiască: că era liber și teafăr și că n-avea de gând să plece capul, ca alții... Și le trase o înjurătură zdravănă acestor "alții", care, cu nemernicia lor, s-ar fi făcut vinovați de complicitate cu regimul. Când își sfârși de fumat țigara, Fănel Trifu îi scutură din nou mâna și, urându-i mult noroc, o luă din loc grăbit, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pentru omul pus să îl gestioneze. Extrem de neliniștit și de agitat, Ghiță Marangoci, înțolit cu un halat alb ca de felcer, pe care-și prinsese de ochii lumii legitimația de serviciu, se foia bezmetic între tejghea și rafturi, izgonind cu înjurături grosolane pe femeile și pe copiii care, neștiind că este inventar, voiau sa intre în magazin peste el, și nu știa ce să mai facă și ce să mai dreagă, ca să nu iasă feștelit rău de tot din toată povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
strige să li se deschidă. Furios, gestionarul se năpusti la ușa prăvăliei, o deschise smucit și, scoțându-și capul cu părul vâlvoi și ochii bulbucați afară, se răsti la ele să se ducă dracului de-acolo și le trase câteva înjurături. Apoi trânti ușa la loc cu năduf și răsuci cheia de două ori în broască, iar cheia o băgă în buzunar. Domnu Stelică, cu lacrimi în ochi vă rog..., zise gestionarul cu o voce redevenită foarte umilă, nu mai treceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de sonor, că se zgâlțâiră geamurile. Adu-ncoace mai repede un pahar mare, de cristal, pentru tovarășul Ilici Vasile, n-auzi!!... De afară, din hol, nu răspunse și nu se arătă pentru moment nimeni și secretarul de partid, repetându-și înjurăturile, se ridică de pe scaun, ca s-o pornească în căutarea omului de serviciu. Între timp, răcorit, Ilici Vasile puse sticla pe jumătate golită înapoi pe masă și se șterse, ca un adevărat om din popor, cu mâneca costumului alb de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pusese trei bancnote de câte zece ruble într-un buzunar profund al șorțului ce îl purta și doar două rămăseseră în punga de piele atârnată la gât, sub cămașă. Când nerăbdarea și insistențele paznicilor au început să fie însoțite de înjurături și lovituri, ea a scos din buzunar cele trei bancnote. Au fost destul de cumsecade că s-au mulțumit cu o bancnotă fiecare și ne-au lăsat și nouă, una în afară de cele două ascunse la pieptul Ulitiei. După asta ne-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mica noastră vizuină suflul iernii siberiene. Minodora s-a lipit și mai strâns de mine. Trei militari cu puștile îndreptate spre oaspeții noștri au umplut, fără să știu cum și când, mica încăpere, însoțindu-și atitudinea războinică cu țipete și înjurături. Libertatea fugarilor a fost să fie scurtă. Tânărul a dat să se îndrepte spre gaura care fusese ușa și țevile a două puști s-au îndreptat și mai amenințătoare spre el. Iuliana, mama lui Vasili, s-a grăbit să îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a adresat direct mie întrebându-mă dacă eu eram numita "Vracika". L-am privit drept în ochi pe când prin cap îmi trecea gândul că voi fi desigur aspru pedepsită pentru vrăjitorie. Dar nici de data asta nu au urmat nici înjurături, nici lovituri, nici amenințări. Mi-au cerut să îi conduc în "laborator", adică în încăperea bordeiului nostru destinată plantelor și s-au oprit îndelung să miroase și să pipăie modestele și puțin numeroasele putinele cu pomezi și ulcele cu fierturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
în mine să se zvârcolească o chemare care aștepta din partea mea un răspuns. În ziua aceea am înțeles că nu mă voi mai despărți niciodată de vioară. Privirile lui Milică m-au încurajat mai mult decât toate premiile prietenilor și înjurăturile dușmanilor. Cel puțin o dată pe săptămână, timp de aproape un an pe arșiță, ploaie sau zăpadă am continuat dialogul cu Milică. Ni se spunea nebunii arcușului. Când mă apropiam cu vioara, lui Milică parcă-i era teamă că voi trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
i-a sărutat-o pentru a treia oară îmbunând-o. —Nu te considera dură, draga mea. Ai un suflet atât de nobil. M-ai impresionat prin felul tău de a fi din prima clipă. Alta mi-ar fi tras niște înjurături și niște palme atunci în parc de nu m-aș fi văzut. În schimb, tu 54 ți-ai stăpânit furia cu multă demnitate. Poate că și asta m-a făcut să te admir și să te iubesc. — Iarăși declarație de
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
discuta. Cecilia își ia repede poșeta de pe scaun și pleacă înfuriată pe ușă, alergând pe coridor. Matei după ea îi strigă: —Cecilia, stai nu pleca! Te rog, iartă-mă! Coborând repede scările, furioasă cum era, îi trage și Elenei o înjurătură că o determinase să încalțe sandalele cu tocul înalt ce o îngreunau acum la mers. Bănuind că Matei o va urmări cu mașina, Cecilia ieșind pe poarta spitalului, apucă pe o cărare care ducea în parcul copiilor. Acolo, se-așeză
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
decât că știi să citești?” Ei bine, asta da lovitură! „Indiscutabil, reiese că tare prost mai ești, luate-ar dracu’ cu totul!” Și am grăbit pasul, ținându-mă cu mâinile de cap și mârâind printre dinți furios și alte câteva înjurături de largă popularitate. Ei, drăcie! Asta-i de tot inadmisibil, dar, totuși, uite că este foarte adevărat. Așadar, aceasta îi era lui 114 Rareș Tiron mentalitatea, element descompus la el. Ce pot spune, prostie pură, și nimic altceva. Și, mai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
reușit să te corupă și să te întineze până într-atât? Ia zi! - Eu nu am idoli, am idei proprii!, îi răspunse el răspicat, iritat și veninos, scrâșnind din dinți și scrutând-o c-o privire cât o mie de înjurături, lucru care o făcu pe femeie să turbeze aproape și mai tare. - Minți, afurisitule, minți, întotdeauna m-ai mințit! Te cunosc și știu mult prea bine ce poamă-mi ești! Minți nepăsător și cu nerușinare! Zi-mi, ție chiar nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
complet sau, cel mult, de a o expedia sub titulatura derizorie de "ornament". Desigur, japonezii au tendința de a se dirija reciproc prin politețe. Limba nepunându-le la dispoziție mecanismele brutale ale imprecației, niponii și-au inventat un soi de înjurătură citită pe dos: limbajul hiperpoliticos, utilizat în circumstanțe comune, care nu dictează stringența unui atare arsenal. Dar, dincolo de factorii verbali, elementele non-verbale, precum salutul ceremonios, poziția membrelor în repaus sau zâmbetul "la comandă", joacă un rol capital în stabilirea, în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Când deodată, cu viteza fulgerului, Îi aplică englezului pe jumătate prăbușit o lovitură atât de năpraznică Încât, dacă Alatriste nu i-ar fi deviat spada cu a lui, l-ar fi țintuit pe tânăr de perete. Se Întoarse cu o Înjurătură, și de data asta Alatriste fu cel care trebui să recurgă la toate instinctele sale de spadasin și la Întreaga-i dibăcie de scrimer ca să pareze a doua Împunsătură, la nici două degete de inima lui, pe care italianul i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
nu se simțea discriminat, te asigur! Iar când se coceau cireșele, bunul meu îmi dădea voie să-i aduc pe toți copiii și mâncam până când simțeam că plesnim... După prima vacanță petrecută la bunici înjuram ungurește și țigănește, maaamă! Știi, înjurăturile țigănești sunt spurcate, cele ungurești sunt foarte lungi și eu folosind judicios cunoștințele obținute, făcusem o combinație, doamne, mama a rămas siderată..., apoi aveam un accent neaoș ardelenesc și dacă mă luai cu ceva prea repede știam să răspund senină
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
România a fost respins, marți, de plenul Camerei Deputaților cu 310 voturi pentru, opt voturi împotrivă și 17 abțineri. "Am fost la filmul ' Poziția copilului' și încă de la început am vrut să ies din sală. Erau folosite numai expresii triviale, înjurături. Noi ne chinuim să dăm o educație copiilor la școală și în film sunt numai obscenități, trivialități. Nu cumva acel film a fost premiat pentru că se dorește denigrarea poporului român. Noi venim să-i mai dăm artistului bani? Să ne
Proiectul de lege privind statutul artistului, respins de Cameră by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/70188_a_71513]
-
dobrogean fierbinte, într-o cameră coșcovită și crăpată în care mai găseai încă, îngrămădită prin colțuri sau căzută în dosul rafturilor de cărți, ca formă de guvernământ, regalitatea. Regalitatea cu pene, desigur. O altă parte e scrisă printre râgâielile sonore, înjurăturile variate, dar lipsite de imaginație, și fumul acid de usturoi care, în sunet de lăute și plânset de acordeon, se ridica, de pe spațiul verde din fața blocului, până la balcon. Și de acolo, în nevroză. În fine, o altă parte a fost
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
avea cu ce se mândri, fie că o mai ustura gândul la patria lăsată... Altădată, auzindu-l pe unul înjurând româ-neș-te, s-a apropiat plin de entuziasm, să-l ia în brațe, că nimic nu pare mai reconfortonant decât o înjurătură de acasă. Dar nici n-a apucat să-și ridice brațele spre el, să-i dea o replică, individul o și luase la sănătoasa... Speriați și de umbra lor românii nu se înghesuiau să comunice" (p. 134). Invidiați - într-un
Ruleta vieții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6887_a_8212]
-
gunoi amplasată în parcare" (realitatea.net); "ghena de gunoi care se revarsă în parcare" (clujeanul.ro). Termenul a căpătat, inevitabil, și utilizări metaforice sau metonimice: "Aruncăm limba română la ghenă!" (220.ro); "trăim într-o ghenă de gunoi" (razzvan.info); "înjurături cu miros de ghenă" (Cotidianul, 17.03.2008); există "Ghena Virtuală" (laleagane.ro) și chiar, în limbajul familiar-argotic, construcții în care sensul negativ este foarte general ("folosit pentru a descrie o situație nu tocmai roz: (...) ŤMă ajuți și pe mine
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]