1,508 matches
-
lui Ioan, cei zece regi „nu au luat încă împărăția” și se pregătesc să o primească direct din mâinile „Anticristului”. Acesta îi va învesti cu o oarecare putere, drept răsplată pentru sprijinul lor. Apocalipsa modifică atât psihologia personajelor, cât și înlănțuirea evenimentelor. Într‑o primă fază, Anticristul vine la putere, apoi găsește zece complici care îl ajută să‑și consolideze puterea; în fine, într‑o a treia fază, acești colaboratori fanatizați („nu caută decât să își consacre toată energia fiarei”) primesc
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lor și ultimele patru, sfârșitul care le așteaptă. Tema principală a cărții a XX‑a este, așadar, Judecata de Apoi. În jurul acestei teme gravitează o multitudine de laitmotive eshatologice, cum ar fi cele două învieri, millenium‑ul, a doua moarte, înlănțuirea diavolului etc. Augustin lucrează pe baza unui dosar de testimonia, potrivit următorului plan: Introducere (cap. 1-3): - despre Judecata divină (sens, legitimare); I. Mărturii noutestamentare despre Judecată (cap. 4-20) 1) Mt. 25,31‑41; 2) In. 5,22‑25.28‑29
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
veacului”, fie „totalitatea anilor acestui veac” (20, 7, 2), altfel spus întreaga perioadă cuprinsă între înălțarea lui Isus și sfârșitul lumii. În acest interval, a cărui întindere este nedeterminată, vor avea loc două evenimente: instaurarea împărăției sfinților pe pământ și înlănțuirea diavolului în adânc. În această privință, Augustin se întreabă mai întâi cine sunt acești sfinți și, apoi, cum anume trebuie să înțelegem ideea „șomajului” milenar al diavolului. Fidel vechii sale metode a triplei interpretări aplicate discursului rostit de Isus în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
20, 8, 2), îngăduindu‑i să acționeze exclusiv la nivelul „omului din afară”. Astfel putem defini Biserica‑Ciuitas Dei (Biserica ideală) ca pe un fel de „adunare generală” a „oamenilor lăuntrici”, desăvârșiți. Trebuie adăugat, la cele spuse până aici, că înlănțuirea diavolului nu constituie un eveniment bine delimitat, care ține de trecut, ci un întreg proces încă neîncheiat la care participă fiecare credincios prin faptele și hotărârile sale (20, 8, 2): Înlănțuirea diavolului (alligatio diaboli) nu se încheie în ziua în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
desăvârșiți. Trebuie adăugat, la cele spuse până aici, că înlănțuirea diavolului nu constituie un eveniment bine delimitat, care ține de trecut, ci un întreg proces încă neîncheiat la care participă fiecare credincios prin faptele și hotărârile sale (20, 8, 2): Înlănțuirea diavolului (alligatio diaboli) nu se încheie în ziua în care Biserica depășește granițele pământului Iudeii, către alte neamuri, ci se săvârșește de asemenea acum și se va săvârși până la sfârșitul veacului (usque ad terminum saeculi), când diavolul va fi eliberat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
parte, diavolul va înainta în lucrarea sa împotriva membrilor Bisericii, supunându‑i fără milă încercărilor de tot felul; pe de altă parte, sfinții vor continua să‑și lucreze virtutea și sfințenia în lume. Cu toate acestea, millenium‑ul, ca și înlănțuirea diavolului, ridică încă două probleme destul de delicate: una, legată de succesiunea etapelor scenariului eshatologic, cealaltă, de însăși durata millenium‑ului. Pentru a‑și putea dezvolta interpretarea alegorică, Augustin se vede nevoit să modifice cronologia propusă de Apocalipsă și să situeze
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
punct devine evidentă o altă aporie, extrem de supărătoare: cei trei ani și jumătate de persecuții trebuie priviți ca făcând parte din millenium sau trebuie considerați aparte? Din Apocalipsă se înțelege clar că durata împărăției sfinților va fi aceeași cu a înlănțuirii diavolului. Considerând cei trei ani și jumătate ca nefăcând parte din millenium, suntem obligați să admitem că sfinții nu vor domni împreună cu Isus (deoarece, după millenium se instalează domnia diavolului), fapt care frizează absurdul, căci - să ne reamintim observațiile făcute
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mod cu putință” (20, 13). Considerând, pe de altă parte, perioada dominată de Anticrist ca făcând parte din millenium, atunci ar trebui să admitem un alt paradox, și anume că durata domniei sfinților depășește cu trei ani și jumătate durata înlănțuirii diavolului (cele două perioade trebuie să coincidă totuși, potrivit Apocalipsei). Augustin alege a doua variantă, a cărei legitimitate o demonstrează printr‑o interpretare alegorică sau simbolică (20, 13): Atunci când se spune că preoții lui Cristos și ai lui Dumnezeu vor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
iar la sfârșitul acestor o mie de ani, diavolul va fi eliberat din temnița lui (Apoc. 20,6), nu trebuie să înțelegem că se încheie cei o mie de ani ai domniei sfinților, ci cei o mie de ani ai înlănțuirii și ai captivității diavolului, așa încât și sfinții, și diavolul trebuie să treacă acești o mie de ani, adică întregul anilor lor, fiecare cu parcursuri diferite și specifice: mai lung, cel al domniei sfinților, mai scurt, cel al înlănțuirii diavolului. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ani ai înlănțuirii și ai captivității diavolului, așa încât și sfinții, și diavolul trebuie să treacă acești o mie de ani, adică întregul anilor lor, fiecare cu parcursuri diferite și specifice: mai lung, cel al domniei sfinților, mai scurt, cel al înlănțuirii diavolului. Așadar, millenium‑ul se dedublează într‑o oarecare măsură, devine simbolul unic a două segmente de timp, calitativ diferite unul de celălalt. După trei ani și jumătate diavolul va fi învins și aruncat „în iezerul de foc”, alături de „fiară
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
trup și va avea loc la Judecata de Apoi. Această concepție se află la baza unor modificări fundamentale în registrul teologic. Dacă Biserica trăiește deja în millenium, cum se explică atunci existența păcatului? Potrivit Apocalipsei, instaurarea millenium‑ului coincide cu înlănțuirea diavolului. Augustin se vede nevoit să reinterpreteze în manieră proprie datele apocaliptice. El consideră că diavolul rămâne ascuns în timpul millenium‑ului în „adâncul” sufletelor păcătoase, și nu în vreun loc mitic. Cea de‑a treia caracteristică, psihologizarea, apare ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
histoire du salut chez les Pères de l’Église. La doctrine des âges du monde, Paris, 1964, îndeosebi pp. 81‑83. . În ceea ce privește originea credinței milenariste, sunt invocate de regulă capitolele 20 și 21 ale Apocalipsei. Capitolul 20 descrie scenariul următor: înlănțuirea diavolului pentru o perioadă de o mie de ani; învierea martirilor; domnia lor pe pământ împreună cu Isus, vreme de o mie de ani (este vorba de o „primă înviere”: „Fericiți și sfinți cei care au parte de prima înviere! A
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ureche - l-au îngropat cu multă jale în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul”. Mormântul este străjuit de un monument funerar care are „aspectul unui sarcofag, a cărui latură principală este decorată cu motive florale stilizate într-o înlănțuire ritmică, placa superioară este împodobită cu inscripția comemorativă dispusă marginal, iar în câmpul central se află un decor rezultat dintr-o savantă combinație de semipalmeti, frunze de stejar și flori” 4. Urmașii lui Ștefan cel Mare (Bogdan al III-lea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
considerat, În multe privințe, un indicator prețios al vieții individuale, sufletești, morale și spirituale a persoanei umane. Asupra acestui aspect vom reveni. Originea și sfârșitul reprezintă o delimitare ontologică a limitelor vieții. Între origine și sfârșit trebuie să existe o Înlănțuire logică, un sens Înțeles și acceptat de către om. Numai atunci, și numai În acest fel, viața poate fi acceptată și, o dată cu ea, și destinul. Suicidul este tocmai acest conflict sufletesc, moral și spiritual, dintre origine și sfârșit. Omul angoasat nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care stau la baza existenței persoanei umane și care determină Însăși viața acesteia, direcția și sensul ei. Fatalitatea trebuie Înțeleasă ca predestin, căci ea nu se poate concepe fără nici o notă de predestinare, susține V. Băncilă. Totul decurge dintr-o Înlănțuire continuă, În sensul că realitatea de astăzi este cauza celei de mâine sau, altfel spus, predestinarea celei care-i va urma. Rezultă de aici, În mod firesc, faptul că destinul ar fi punctul final către care se Îndreaptă orice realitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
genealogia ideii de lectură edificatoare, și nu doar europeană și laică. Așa cum lectura tratatului despre tath³gatagarbha (sămânța de Buddha prezentă În adâncul fiecăruia) conduce imediat la realizarea cunoașterii de tip buddha 3. Calendarul lui Zerlendi se prefigurează acum cu consistența Înlănțuirii sutrelor lui Patañjali: la 1 iulie 1907 Începe primele experiențe (56). Le va descrie abia Începând cu 10 ianuarie 1908. La 25 iulie realizează eroarea lipsei de concentrare a minții asupra unui singur obiect. La Începutul lunii septembrie 1907 „a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dragostea, teama, resemnarea prin meditație, condiția poetului. Permanenta luptă a spiritului cu trupul culminează în poezia Umbră și semn, unde corpul împietrit, ca mort, ascunde liniștea interioară ce așteaptă fiorul declanșator de energii. În imaginarea trupului se mizează pe o înlănțuire de simboluri: „Prin dimineața aceasta, rece, aspră, / Trupul pare o navă abandonată, / Păsări bezmetice se odihnesc pe umeri, / Ca pe catarge dintr-o mare moartă.” S. nu este un glas al revoltei, este un sceptic care alege „vocea de catifea
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
o culpabilitate a omului, a istoriei, a lumii, un complot al indiferenței generale? Cine este vinovat de eșecul unui individ care făcuse un act de eroism? Există un capitol în Intrusul în care protagonistul încearcă să-și explice această tristă înlănțuire pe deasupra voinței și înțelegerii oamenilor. E un fel de parabolă a posibilităților de existență. Ca un nou Candide (un Candide al epocii industriale), Călin Surupăceanu reface în fantezie istoria societății omenești și în această utopică derulare vrea să afle care
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
demers logic, riguros, fiecare verigă fiind determinată de cea anterioară și determinând-o pe următoarea. Metoda presupune o antrenare a elevilor atât la însușirea unor algoritmi, cât și la elaborarea unora noi. Elaborarea algoritmului se face cu ajutorul elevilor, printr-o înlănțuire a raționamentelor, iar însușirea acestuia se realizează prin exerciții complete de fixare a celor învățate. Și pentru a mări eficiența învățării algoritmilor, dar și pentru a crea un climat plăcut de învățare, în fixarea algoritmilor am utilizat jocul didactic și
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
algoritmilor. Algoritmii reprezintă, la rândul lor, suite de operații executate într-o ordine aproximativ constantă, prin parcurgerea cărora se ajunge la rezolvarea unei serii întregi de probleme de același tip. Pe plan didactic, algoritmizarea ar însemna găsirea de către profesor a înlănțuirii necesare a operațiilor fiecărei activități de învățat, ce se pretează unei astfel de ordonări. Algoritmizarea didactică presupune forma sau succesiunea aproximativ fixă a operațiilor executate de elev și prestabilirea lor de către profesor. Elevul își însușește, pe calea algoritmizării, cunoștințele sau
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
algoritmilor. Algoritmii reprezintă, la rândul lor, suite de operații executate într-o ordine aproximativ constantă, prin parcurgerea cărora se ajunge la rezolvarea unei serii întregi de probleme de același tip. Pe plan didactic, algoritmizarea ar însemna găsirea de către profesor a înlănțuirii necesare a operațiilor fiecărei activități de învățat, ce se pretează unei astfel de ordonări. Algoritmizarea didactică presupune forma sau succesiunea aproximativ fixă a operațiilor executate de elev și prestabilirea lor de către profesor. Elevul își însușește, pe calea algoritmizării, cunoștințele sau
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
disciplinei ca obiect de învățământ și în demers interdisciplinar; flexibilitatea conținutului, reflectată în libertatea de acțiune a profesorului în procesul de predare, de formare și consolidare a sistemului de noțiuni fundamentale, de asigurare a accesibilității cunoștințelor. “*” Tipuri și structurarea lecțiilor: înlănțuirea etapelor diferitelor tipuri de lecție; asigurarea unui conținut optim cantitativ accesibil elevilor și sincronizarea ritmului lecției cu ritmurile de învățare ale elevilor; îmbinarea activității frontale cu învățarea individuală și pe grupe. “*” Apecte metodologice: elaborarea strategiilor didactice în funcție de obiective, conținuturi și
Instrumente de monitorizare a studenţilor/profesorilor debutanti in perioada de mentorat didactic. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Petrea Crina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1164]
-
utilizată la paragrafele formate din titluri ale documentului, acest lucru realizându-se prin fixarea spațiului liber din față paragrafului în zona Before, sau după paragraf în zona After. Efectul acțiunii se poate urmări în zona de vizualizare. 2.5. Controlul înlănțuirii paragrafelor Parametrii de înlănțuire sunt controlați de fișa Line and Page Breaks a comenzii Paragraph din meniul Format, În urma execuției comenzii apare o fereastră de dialog cu următoarele opțiuni: Widow/Orphan control - marcarea boxei produce controlul văduvelor și a orfanilor
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
din titluri ale documentului, acest lucru realizându-se prin fixarea spațiului liber din față paragrafului în zona Before, sau după paragraf în zona After. Efectul acțiunii se poate urmări în zona de vizualizare. 2.5. Controlul înlănțuirii paragrafelor Parametrii de înlănțuire sunt controlați de fișa Line and Page Breaks a comenzii Paragraph din meniul Format, În urma execuției comenzii apare o fereastră de dialog cu următoarele opțiuni: Widow/Orphan control - marcarea boxei produce controlul văduvelor și a orfanilor. Prin văduvă se înțelege
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]
-
sunt două noțiuni importante: stilul de bază este stilul față de care se notează specificul stilului definit. Se poate considera că un stil este creat pe baza unui stil deja existent la care se modifică sau se adaugă valori ale atributelor. înlănțuirea stilurilor constă în posibilitatea de a defini, pentru un stil nou creat de paragraf, stilul paragrafului următor. În acest mod se reduce numărul de atribuiri manuale de stiluri, crescând viteza de formatare pe măsură ce se introduce text. 4.1.Definirea unui
Microsoft Word. Lecţii de editare by ARIADNA - CRISTINA MAXIMIUC () [Corola-publishinghouse/Science/386_a_574]