396 matches
-
rabd imaginea unei posibile și eventuale despărțiri de Maitreyi. Ni s-a părut la amândoi că auzim pași în dreptul ferestrei și am tăcut, stingând lampa. Dar apoi pașii s-au îndreptat spre verandă și am auzit ciocănituri în ușa coridorului. Înmărmuriserăm amândoi de spaimă. Ciocăniturile au încetat câteva minute, ca să revină la fereastra mea, oblonită. Am înțeles atunci că c Khokha, întors probabil târziu de la un cinematograf de cartier, și m-am prefăcut că întîrzii să-i deschid, ca să-i dau
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Simte cu aceeași tărie că nu o mai vede pe doamna T.: Ladima este prima persoană căreia Fred îi destăinuiește chinurile prin care trece iubind-o pe doamna T., simțind o pornire inexplicabilă pentru confesiune: În seara în care privește înmărmurit spre geamul femeii iubite, sufletul i se limpezește când îl vede pe Ladima, cel căruia-i poate mărturisi trăirea lăuntrică "ca o voluptate grea, cu gust de pelin și doctorie". Îi era de ajuns să-l aibă aproape, să privescă
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
furișat în casă, tremurând, fără să știu exact ce am să fac în continuare. M-am apropiat de ceas, în vârful picioarelor, am deschis ușița de jos și am reașezat greutatea în dreptul lui 1950. Am acționat ca un automat. Eram înmărmurit de spaimă. Următorul lucru de care îmi amintesc este vocea cuiva, care țipa la mine. O voce cunoscută. Când m-am uitat, l-am văzut pe tata. - Ticălos mic ce ești, - striga el - cred că ți-am spus foarte clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85131_a_85918]
-
de o pauză grea, apăsătoare ca și vina ce urma a fi mărturisită... trebuie să știi că... Mihăiță nu este copilul tău! Ina rămase locului, reuși să spună doar un singur cuvânt: - Aiurezi! Olga continuă: - Când tu ai născut..., Ina înmărmuri de la primele ei cuvinte, glasul Olgăi venind parcă din alte lumi. Când tu ai născut, repetă ea... ca să mă răzbun pentru toate îndurările mele, profitând de învălmășeala momentului, ți-am schimbat băiatul cu al unei țigănci care născuse doar cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să se odihnească, bodogăni Pravilă, că are destulă vreme mâine să se tot supere și să se amărască! Copacii din parcul conacului închideau ca un zid negru zarea din curte spre Ruginoasa. De-abia în uliță Leonte Bumbu văzu și înmărmuri cu mâna la falcă: ― Aoleu, mamă, mamă! La răsărit, pe cer, atârna o uriașă perdea de flăcări. Cu toate că satul se afla la peste trei kilometri, vâlvătaia părea atât de aproape, ca și când ar fi fost la marginea Amarei. Cerul era curat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cum îți permiți să te amesteci dumneata în... ― Mă numesc Titu Herdelea și sunt... ― Nu vreau să știu nimic! continuă Tănăsescu cu pumnii strânși. Imediat să părăsești primăria, altfel te arestez și te pun între baionete!... Imediat!... Imediat! Prefectul Baloleanu înmărmuri. Energia maiorului cu țăranii nu-i displăcea, deoarece îl scutea pe dânsul de-a fi energic și de-a se încărca cu eventuale răspunderi. Orice ar interveni ulterior, el se poate spăla pe mâini. Dar incidentul cu un ziarist bucureștean
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pare să nu înțeleagă încotro bat vorbele lui, naratorul îi oferă un inel micuț, pe care Mary îl încearcă și care rămâne ca prin minune înțepenit pe degetul ei. Însă degeaba. La Newhaven, Mary se îndepărtează, în vreme ce tânărul îndrăgostit rămâne înmărmurit pe chei. Abia acum iubitul părăsit descoperă, plin de mâhnire, că fata avea deja un inel pe deget... În nuvela Flirtage a lui Jean Malic, mai curând amuzantă decât romantică, naratorul, pe nume Jean de la Ville d'Avray, întâlnește în timpul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
inspirație pentru o scenă din filmul Entrée des artistes al lui Marc Allégret. Ascunsă după o perdea de catifea roșie, Dominique privește cum tatăl său, grav ca un pontif, îl întâmpină pe Louis Jouvet, îl copleșește cu laude, apoi rămâne înmărmurit la auzul "veștii celei bune". În ciuda admirației pe care și-o mărturisea pentru marele actor, refuzul său a fost unul categoric și definitiv. Tatăl lui Dominique nu putea concepe ca fiica lui să se lanseze într-o carieră atât de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o mai gustăm niciodată. Mina: Dar ce-or să creadă ei... Ilie: Renunță la ei... renunță de dragul acestei ape... (Mina acceptă) E ultima ta renunțare, Mina. (se aruncă de pe parapet; intră Vera și Ștefan; se uită peste parapet, se întorc înmărmuriți spre centrul scenei) Ștefan: E înfiorător! Vera: Groaznic! Cum nu și-au dat seama că nu e nici un strop de apă! Regulamentul de bloc Iași, februarie -10 martie 1985 Radu Beligan: Costică, piesa asta nu-i scrisă de tine...!, e
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Toți oamenii sînt slabi... Octav: Oh, tăticule, întotdeauna ai spus banalități cu cel mai ridicol aer episcopal...! Tu îi arăți omului o cutie de chibrituri și-i spui aceasta este o cutie de chibrituri! și te aștepți ca omul să înmărmurească de revelație... Sigur că sînt slab... Știu că sînt slab... dar tocmai de asta sînt și puternic. Costache: Da... de acord... Octav: (Monei) Vezi, întotdeauna cînd tatăl meu pierde o partidă, îți oferă, generos, o remiză. Mona: Octav, nu te
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tensionate de neliniște: "Cum rupe calul din iarbă./ Prin ierburi cum trece copita./ Mă paște neliniștea!" În volumul "Legile pământului" (1973) aduce istoria așa cum o cunoaștem din cronici: " Printre felii de argint/ Iată eu mă trec citind/ cu un ochi înmărmurind/ la ce-a fost călătorind." La Marin Tarangul formula este folclorică, când vorbește despre descălecatul țării, dar când invocă "Rugăciunea lui Brâncoveanu" și odihna ciobanului revine la versificația cultă, fără să ne mai convingă. Poetul rămâne undeva în exterior, contemplând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
frică și că suntem siliți să facem concesiuni, pentru care nimeni nu ne va mulțumi, pentru că se vor crede datorate... Și una, și alta ar dăuna prestigiului noii Constituții. Noi vrem ca din ziua proclamării ei, când poporul va fi înmărmurit de lovitura de stat petrecută, când oamenii vor fi încă în spaimă și în nedumerire, în acel moment să recunoască toți că suntem atât de tari, atât de invulnerabili, atât de puternici încât nu ținem seama în nici un caz de
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
englez de excepție, a fost capabil să-și pună hipomania cronică în slujba unor fapte mărețe: Nimeni nu poate citi mormanul de corespondență pe care Marlbourough a scris-o, a dictat-o sau a semnat-o personal fără să fie înmărmurit de energia mintală și fizică a acestuia... După 12 sau 14 ore în timpul lungilor campanii de recunoaștere, adesea sub focul tunurilor, după inspecții nesfârșite ale trupelor în tabere și garnizoane, după calcule nesfârșite referitoare la necesarul de mâncare și dotări
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
intrat în procesiune din cor în biserică. Apoi, așezându-se unii în fața celorlalți, au deschis ușile bisericii și, după ce l-au lăsat să intre pe fratele Giordano, l-au primit cu aclamații și bucurie cântând responsoriul Hic est fratrum amator. Înmărmurit de acest nou mod de primire, fratele Giordano le făcea semne să tacă, dar ei au dus la bun sfârșit ceea ce începuseră cu bucurie. Mirat și surprins de acest fapt, și-a amintit că aducea cu el relicvele fericitului Francisc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în altă parte; iar aproape, drept deasupra lor, în greementul unde tocmai legaseră o vergă, cîțiva mateloți, surprinși de fulger, se înghesuiau unii într-alții și atârnau ca un roi de viespi încremenite pe-o creangă, într-o livadă. Alții, înmărmuriți în diferite poziții, aidoma scheletelor de la Herculanum - în picioare, șezînd sau alergînd - parcă prinseseră rădăcini în punte, dar toți priveau în sus. Ă Da, da, băieți! strigă Ahab. Uitați-vă la flacăra albă. Uitați-vă bine la ea, căci ea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aceeași făină (era să spun tărîță)! E o carte pe care-o citește acum, cu sufletul la gură, toată Europa. Autorul și titlul: Peter Collet, Trupuri străine. Exhaustiv ghid al celor mai varii comportamente ale diverșilor europeni, cu discrepanțe care înmărmuresc și amuză. Doar o picanterie: franțujii, marii pupăcioși ai continentului acum, erau devansați, cu secole în urmă, net, de englezi. Cînd, în 1527, galantul George Cavendish vizitează castelul unui nobil francez, este primit de doamna casei, care-i declară: "Fiindcă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar cît de supusă unei ascunse ordini! E ordinea impusă de Wayne Mc-Gregor, coregraf unic, planînd acum peste cele mai titrate scene ale lumii. Dance, dance, dance. Noi în fața cosmosului, Noi. Fiecare din noi, singur. O sală înțesată, o sală înmărmurită de propria imagine în această oglindă engleză. Sală înțesată, dar fiecare e singur, înspăimîntător de singur. Totul se termină. Nu văd pe nimeni. Nu e nimeni. Ies. Vreau să ating pe cineva, să știu că n-am rămas singur în fața
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din bănuitul histrionism nu era perceput astfel de experimentații meseriași; dimpotrivă, superba nălucă îi cucerise realmente și la repetiții și, iată, îi cucerea și acum, în concert.) La reluare, Arleziana lui Bizet a amplificat spectacolul magiei. N-ar fi fost înmărmurită mirare dacă, în final, la Valsul lui Ravel, năluca ar fi coborît de pe scenă și ar fi invitat la dans una din frumoasele din primele rînduri. Sau, de ce nu, pe una din nu mai puțin frumoasele din orchestră. Încă un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Toți oamenii sînt slabi... Octav: Oh, tăticule, întotdeauna ai spus banalități cu cel mai ridicol aer episcopal...! Tu îi arăți omului o cutie de chibrituri și-i spui aceasta este o cutie de chibrituri! și te aștepți ca omul să înmărmurească de revelație... Sigur că sînt slab... Știu că sînt slab... dar tocmai de asta sînt și puternic. Costache: Da... de acord... Octav: (Monei) Vezi, întotdeauna cînd tatăl meu pierde o partidă, îți oferă, generos, o remiză. Mona: Octav, nu te
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
granit, că s-a produs un incident incredibil. Un individ care nu aparținea nici suitei imperiale, nici notabililor francezi s-a proțăpit în fața perechii imperiale, l-a tutuit pe Țar și, cu iscusință foarte mondenă, i-a sărutat mâna țarinei! Înmărmuriți de atâta dezinvoltură, ne-am ținut respirația... Puțin câte puțin scena s-a precizat. Cuvintele intrusului, învingând depărtarea trecutului și lacunele francezei noastre, și-au regăsit claritatea. Febril, le captam ecoul: Très illustre Empereur, fils d’Alexandre Trois! La France
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
modernii” Gandhi și Nehru - toți făuritori de „ fascinantă istorie” a Indiei sau eroii de Vede sacre și de Mahabharate. India o țară cât un subcontinent și o călătoare deloc sfielnică, dar gata În orice moment să se minuneze, să rămână „Înmărmurită ca Într-o vrajă” (cum i se Întâmplă În fața „visului de marmură” - Mausoleul Taj Mahal)... O călătoare pentru toate continentele și toate anotimpurile. Între Un drum de Împlinit și Ultima privire - primul, respectiv ultimul capitol al cărții - Încap exact o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]