605 matches
-
și a. ia naștere ca un fel de disidență din „Sămănătorul”, vechii combatanți vrând să se disocieze astfel de orientarea pe care N. Iorga o imprimase revistei lui. Atitudinea redactorilor era mult mai flexibilă și mai comprehensivă față de direcția modernă, înnoitoare, a literaturii române, ce se contura la început de secol. Aici își vor găsi spațiu de publicare E. Lovinescu, Ion Minulescu, Elena Farago, Cincinat Pavelescu, Victor Eftimiu, Carol Ardeleanu, Leon Feraru, Claudia Millian, V. Demetrius, Al. Duiliu Zamfirescu, G. Topîrceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
format împreună în anii celor mai rodnice împliniri din întreaga istorie a țării, care poartă în semn de aleasă recunoștință și fierbinte omagiu numele marelui ctitor al acestei epoci - Epoca Ceaușescu. Am beneficiat, în anii formării noastre, de climatul deschiderilor înnoitoare inaugurate de Congresul al IX-lea al partidului, care au marcat și pentru cultura românească timpul unei adevărate Renașteri, resimțită în mod direct prin influența decisivă asupra formării noastre a rolului important acordat educației în spiritul valorilor permanente ale culturii
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
era „Litere-științe-arte-pedagogie-industrie”), iar secretar de redacție este Gr. H. Grandea. Revista susține egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul, Constanța Dunca-Schiau fiind, din acest punct de vedere, o precursoare în România. Și în chestiunile pedagogice A.f. are o atitudine înnoitoare, deoarece militează pentru un învățământ modern și pentru înființarea de școli normale. Revista tipărește mai ales scrierile originale și traducerile directoarei, care era și o activă publicistă politică. Nuvelele și romanele ei sunt, în schimb, fără valoare literară. Ca traducătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
categorica respingere a suprarealismului, orientare foarte recentă, totuși, chiar în plină desfășurare, al cărei program este, evident, incompatibil cu al constructivismului integralist, dar care e repudiat în primul rând cu argumentul necorespondenței cu actualitatea. Căci, după ce i se minimalizează forța înnoitoare („suprarealismul nu cuprinde nici un aport propriu”) și după ce este redus, în fapt, la un soi de epigonism („realizările de artă suprarealiste se reduc la o neschimbată repetare a cercetărilor dadaiste”, „Suprarealismul e însă șca dinamicăț inferior dadaismului. Suprarealismul e în
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de sus, drumul lui Ilarie Voronca spre o definiție a poeziei descoperă câteva momente relativ individualizate, prin raportarea la istoria însăși a mișcării românești de avangardă. La 75 H.P., foarte tânărul poet aflat în faza primelor, entuziasmante revelații ale ideilor înnoitoare, se aliniază, încă impersonal, la programul constructivist schițat de Contimporanul, nu fără a reține însă elemente ale energetismului futurist și ale radicalismului, în negație, dadaist. Participarea la revistele Punct și Integral aduce, inevitabil, amprenta mai puternică și mai limpede conturată
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o paradoxală monotonie. Experiența „constructivistă” din Invitație la bal nu e însă dintre cele peste care se poate trece cu ușurință. Ea contează deopotrivă în demersul mai general avangardist al momentului de reformare a limbajului liric românesc prin elemente cert înnoitoare, ca și în evoluția propriei personalității a poetului, ca încercare (și reușită) de autodepășire, în sensul abandonării epigonismului simbolist, al concentrării și rafinării expresiei. În ciuda distanțelor pe care le ia față de universul Restriștilor, această carte conservă totuși date esențiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
În frunte un stigmat, la dreapta echinoxul” - sună, emblematic, primul vers al cărții, numind cele două mari deschideri ale viziunii: spre o subiectivitate puternic marcată de sentimentul vulnerabilității sale, dar, nu mai puțin, către orizontul eliberator al unei lumi promițător înnoitoare, gata să-și dezvăluie „miracolele” prin actul simili-magic al rostirii poetice. Tema profundă - și care unifică subteran fluxul aparent atât de despletit al discursului - am identificat-o tocmai în acest dialog sui generis între poem și univers, în permanentă punere
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
contact insolit, pe fundalul unei ancestrale anxietăți”. Opera poetică a lui Ilarie Voronca și câștigă, și pierde, cum am văzut, de pe urma acestei indecizii. În ambele situații, ea rămâne însă expresivă ca document al unei epoci dintre cele mai deschise metamorfozelor înnoitoare, din istoria poeziei românești, și al unei sensibilități ce le-a înregistrat cu o rară acuitate, participând fără rezerve la spectaculoasa lor desfășurare. Versurile, proza poetică, publicistica militantului avangardist certifică, la o lectură oricât de exigentă, rezistența multora dintre paginile
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
metodă este expresia unei practici educaționale generalizate, asupra căreia eminenți gânditori și filozofi, oameni de știință și de cultură, pedagogi și psihologi, cercetători și practicieni au reflectat, la timpul lor, cu atenție. Unii au mers chiar mai departe. Simțind sensul Înnoitor al educației unei societăți aflate În pragul prefacerilor au Întreprins propriile lor experiențe, ceea ce a permis să se dea contururi mai precise unor noi orientări metodologice. Nu se poate tăgădui, de exemplu, rolul progresist pe care l-au avut și
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și Încercări de promovare a unor metode de muncă și de educație În grup (R. Cousinet, P. Peterson, C. Freinet ș.a., cât și experimentele concentrate În jurul „comunităților școlare” sau al „comunităților de muncă” etc.), care și ele au inspirat practici Înnoitoare. În accepțiile promovate de acesteorientări, Învățarea școlară trebuia să fie susținută de metoda de autodisciplină, de autonomia acordată treptat școlilor. Desigur, nu putem stărui aici și asupra altor căutări care au mers În direcția individualizării excesive a Învățământului (planul Dalton
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din celelalte domenii ale științelor umane și sociale, ale teoriei cunoașterii și teoriei informației, ale teoriei comunicării și științelor comportamentale, ale sociologiei, praxeologiei ș.a. Asemenea realizări valorificate În mod constructiv și din perspective didactice aduc fără Îndoială un suport teoretic Înnoitor practicilor școlare. Orientările metodologice evoluează În concordanță cu progresele Înregistrate În cunoașterea științifică. Pe fundalul acestor noi achiziții este În curs de dezvoltare o nouă teorie a utilizării metodelor; se constituie o metodologie didactică de o mai riguroasă fundamentare științifică
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mocnită față de fostul partener. Culmea e că polarizarea în interiorul Alianței arată o răsturnare a valorilor pe care membrele componente pretind că le reprezintă. Așa după cum arată un recent sondaj de opinie, PD-ul, și nu liberalii sunt percepuți ca forța înnoitoare, dornică de reforme, despărțire de trecut, ce dorește modernizarea României. Din contră, liberalii, datorită perceperii ca personaje negative a unora din vocile influente din interiorul și din jurul partidului, pierd procent după procent. Ceea ce pediștii nu par a-și da seama
Iarna înrăirii noastre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11087_a_12412]
-
vienezii nu doreau ca orașul să devină asemenea Berlinului, considerat la acea vreme drept „Chicago-ul european”. În această perioadă s-a definit tipologia „vechiului vienez”, care s-a îmbogățit de atunci cu noi variante. De-a lungul deceniilor, spiritul înnoitor s-a dovedit adesea un protector al elementelor arhitectonice primejduite. Or în cazul capitalei austriece, s-a întâmplat ca, în fața primejdiei de a închide Viena sub un clopot de sticlă și de a-i stagna dezvoltarea, din pricina nostalgiei și a
Agenda2005-12-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283518_a_284847]
-
hermeneutic se întrunesc într-o sinteză exemplara", adăugînd că opiniile sale sînt "o paradigmă negativă de care puține culturi au noroc". Asta pentru că Petru Creția pledează nu numai pentru o nouă ediție critică Eminescu, dar și pentru exegeze, noi și înnoitoare, altfel zicînd noi puncte de vedere - pe bază de noi lecturi pătrunzătoare - despre opera marelui poet. Aceasta va propulsa o nouă, poate altă receptare a operei lirice eminesciene. De o neasemuita utilitate astăzi este capitolul "Cultul lui Eminescu". Autorul arată
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
ei, îl credeam un tînăr istoric literar de formație tradițională. Cînd colo, teza sa de doctorat elaborată sub coordonarea regretatului profesor Mircea Zaciu, de care îmi vorbise la singura noastră întîlnire, ne face surpriza de a-l descoperi modern și înnoitor în toate. Și e vorba de o lucrare despre opera lui Rebreanu, provocator intitulată Alt Rebreanu. Nu-i vorbă, mai acum doi ani dl Ion Simuț, într-o carte demnă de toată lauda (pe care am și comentat-o în
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
un Epilog le încununează fastuos. Cităm cîteva lucrări remarcabile, cu conștiința încărcată pentru că nu le putem cita pe toate. În prima secțiune, Alexandrina Lițu (Despre umila existență a Minotaurului) sondează străvechi straturi ale mitului mediteranean și-i dă o lectură înnoitoare, din perspectivă naratologică. În secțiunea a doua, eseul lui Ștefan Colceriu Marea la Homer și marea homerică (titlul trimite explicit la un minunat studiul de tinerețe al lui Petru Creția, citit și citat de autor) propune înțelegerea mării ca univers
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
pe cei manifestați și afirmați înainte de Revoluție, care își constituiseră deja lista canonică proprie, cât și pe comentatorii mai tineri, cărora lista cu vedete a generației '80 nu le mai spune mare lucru. Apărută la finele unei mișcări literare altădată înnoitoare, dar căzută acum, ireversibil, în alexandrinism și referință la referință, poezia lui Liviu Georgescu este consistentă și debordantă, tumultuoasă, saturată epic, cu o lăcomie hugoliană a prinderii tuturor mărturiilor, fărâmelor, artefactelor din istoria universală. Nu am voie, titlul cel mai
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
modernă a României ca pe o luptă între forțele reacționare, de sorginte est-europeană și autohtonă, puternic ancorate în tradiție, localism și ortodoxie, și forțele revoluționare, de sorginte occidentală, franceză îndeosebi, capabile să introducă și la noi, deși cu întîrziere, spiritul înnoitor și luminat al capitalismului. Civilizația română modernă ar reprezenta triumful europenității asupra autohtonității, al culturii majore (în sensul lui Blaga) asupra celei minore, al civilizației burgheze raționale și deschise asupra naționalismului nostalgic și reacționar. Filosofia politică lovinesciană este la fel de actuală
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
zar/ să mă odihnesc" (Cursa ) între lucruri bolborositoare și viclene oglinzi, se pierde și se recucerește, cu matură melancolie, ades ironic și câteodată placid, într-o neostoită spunere. Istoricul literar, apreciindu-i echilibrul și puterea, l-ar situa în continuarea înnoitorilor interbelici, cu vagi răsunete din Blaga și Arghezi, aflându-i prea puține înrudiri cu poeții epocii sale, ceea ce ar putea induce fie un anumit provincialism, fie, dimpotrivă, o mai largă perspectivă decât a companionilor. Criticul ar nota o egalitate a
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
cognitiv agentul osmotic între finalități și intenționalități. Sau expresia conflictului între două așteptări (vezi Tulburarea apelor) sau, încă o dată, Zamolxe. Blaga mai demonstrează ceva. La marii artiști nu există o formulă de manifestare pe un singur făgaș. Aceasta fiindcă spre deosebire de înnoitorii abuzivi (gen Marinetti) ei nu practică estetica negativității ci îmbrățișează, pornind de la o dominantă comunicativă, felurite viziuni, categorii stilistice progresive. Oare Blaga, de regulă expresionist, nu practică și un anumit simbolism, făcînd abstracție de strictele încadrări antinomice? Apoi cum să
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
o istorie literară, nefiind legitimabilă și neagreată ("nu știe omul unde să te așeze"). Cartea lui Vianu, doctă și serioasă pînă la infinitul mic, e, totuși, repet, o istorie a literaturii examinată din unghiul strict al stilisticii, disciplină nouă și înnoitoare atunci și, poate, încă astăzi. Cartea, cum se știe și o spune și autorul, urmărește proza românească într-un întreg secol, de la Heliade Rădulescu la Gib Mihăescu și Camil Petrescu. În prefața la ediția princeps, autorul precizează că nu a
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
și intelectualitate ce ni le-au lăsat veacurile", mergând până la a se întreba dacă "nu-l leagă nimeni pe acest dement" (v. Estetica "futurismului", în ziarul Seara, nr. 377, din 1911). Alții, dintre cei citați, înscriși ei înșiși în fluxul înnoitor al ideologiei literare și artistice a începutului de secol, împărtășeau deopotrivă latura negativă, de ruptură cu tradițiile învechite, "justificata revoltă împotriva banalității curente și a spiritului de imitație", și originalitatea cu care exprima dinamica "amețitoarei noastre vieți moderne" (N. Davidescu
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
marelui gorjan, ca și persoanele competente care le-ar fi putut face.” Cuvintele goale de sens ținând de o mentalitate comunistă patriotardă ar trebui înlocuite cu o grijă reală față de covârșitoarea personalitate artistică a lui Brâncuși și față de opera sa înnoitoare: „...Brâncuși nu beneficiază încă în România de un muzeu în adevăratul sens al cuvântului, care să facă accesibile în mod coerent, unui public cât mai larg, operele (oricum puține!) aflate încă în țară și unde, eventual, periodic să fie aduse
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3849_a_5174]
-
dedicată solistului Ion Bogdan Ștefănescu. Genul concertistic este prezent cu stăruință în lista opusurilor compozitoarei, în varii formule timbrale. Concertul prezent, deși concentrat într-o structură tradițională, dezvăluie descendența compozitoarei Carmen Petra- Bassacopol din modernismul enescian, îmbrățișând tehnici și limbaje înnoitoare ale muzicii (neobarocul, neoclasicismul, neoromantismul), pe care le-a remodelat prin și cu ajutorul substratului folcloric. Subtilitatea interpretării ce denotă o inteligență a conducerii sunetului, cald și profund, a frazării, a pătrunderii geometriei ansamblului architectonic, o datorăm solistului Ion Bogdan Ștefănescu
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
critică literară consacrate poeziei lui Giurgiuca, și după lectura atentă a creației lirice, Adriana Todoran conchide că Emil Giurgiuca este, „în primul rând un poet al naturii”, continuator în parte al liricii transilvane mesianice, îmbinate subtil cu modernismul și lirica înnoitoare de sorginte blagiană. Prezentarea poeziei se face urmărind motivele fundamentale, cu aprecieri originale de cele mai multe ori: natura, protestul liric împotriva Dictatului de la Viena (1940), reveria, lumea poveștilor și a legendelor, crezul poetic, nostalgia copilăriei, motivele religioase în poezia lui Emil
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]