3,216 matches
-
urmezi cursuri de detectivi la universitate. Ea-și ridică o sprânceană. — Dar am citit că universitățile din America au astfel de cursuri. Am o carte scrisă de... El o întrerupse. — Aha! Da, la universitățile americane poți să studiezi orice. Și înotul, dacă vrei, dar asta numai la unele dintre ele. La universitățile de renume, din așa-numitul Ivy League, lumea nu se ține de prostii. Acolo studiezi materii adevărate. — Ca de exemplu logica? — Logica? Da. Da, se studiază așa ceva pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
lor, se priviră Între ei, nedumeriți. Secundul Stanley Garret, care naviga de opt ani la ordinele colericului căpitan Lazemby, pufni zgomotos: — Înapoi toată lumea! ordonă el. Ridicați pietrele, dacă e nevoie, dar individul ăsta trebuie să apară. Nu putea să scape Înot. Se Întoarseră, și mai atenți, ceea ce le Îngădui să descopere cele două tunuri și peștera mare din vîlceaua dinspre vest, unde fuseseră Îngrămădite mărfurile de pe Madeleine și Río Branco. Găsiră, de asemenea, peștera care devenise mormîntul lui Dominique Lassa, cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cânte, să danseze, să mănânce și să urmărească evoluțiile Mararei, pe care căpitanul ei o supunea la tot felul de probe. Cât despre Tapú Tetuanúi, Chimé și Vetéa Pitó, aceștia alergară până la Punta Tereía, se aruncară în apă și traversară înot cei cinci sute de metri care îi separau de insulița Tevairoa, de unde ajunseră pe marea barieră de recife coralifere care înconjura insula, de pe care putură urmări foarte de aproape evoluțiile vasului lor. E incredibil! repeta întruna uriașul din Farepíti. Incredibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
valurile când se loveau de recifele de corali, care înconjurau insula aproape în întregime. —Bine! spuse căpitanul Mararei. Se pare ca laguna asta n-are decât două intrări care ar putea fi păzite, deci va trebui ca iscoadele să ajungă înot, după ce vor traversa reciful. Se întoarse către Roonuí-Roonuí. Ți-ai ales oamenii? îl întreba. Vom merge trei, răspunse RoonuíRoonuí. Insula e mare și o să avem nevoie de cel puțin două zile ca s-o explorăm, așa că vă întoarceți să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
camuflară totul cu nisip, frunze și plante, iar atunci când terminară, s-ar fi putut crede că uriașul catamaran și cei treizeci și ceva de ocupanți ai lui dispăruseră, ca prin minune, de pe suprafața pământului. Doar dacă cineva ar fi traversat înot largă laguna și ar fi pătruns în insulița ar fi putut descoperi - în caz că s-ar fi lovit de vreuna dintre carene - că acolo era ascuns un vas. Totodată, echipajul avu ocazia să evalueze daunele produse de temuții teredos, care încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
agresivi. Apă continuă să urce. Cei de pe prima navă le strigau celor care se apropiau să nu încerce să urce la bord. Câțiva dintre naufragiați înțeleseră inutilitatea eforturilor lor și, întorcându-se, porniră într-o încercare absurdă de a ajunge înot până pe coasta. Peștele Zburător se oprise la vreo trei sute de metri distanță, iar echipajul sau ridică vâslele în aer, aclamându-și căpitanul. Tapú Tetuanúi și cei doi prieteni ai luiîncepură un dans războinic în mijlocul punții. Miti Matái rămase impasibil. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
la gimnastică se unduia cu grația unei scânduri de lemn. Dar cine avea puterea să se pună cu Luana?! Dacă prestațiile băieților erau jalnice și se făceau în bătaie de joc, fetele își dădeau toată silința. Ceea ce pentru Doinița era înotul grațios, al unui pește în apă, pentru celelalte reprezenta un efort serios, demn de toată mila. Era nostim să le vezi căznindu-se să se lase pe spate, cu privirea ridicată a speranță și ajutor spre cer, chinuindu-se să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
aventuri sentimentale. Odinioară, pe când era la vârsta tuturor posibilităților, dragostea i se prezentase cu atâta simplitate, atât de lesne de dobândit, Încât n-avea decât să Întindă mâna să o culeagă. Să se Îndrăgostească i se părea la fel de ușor ca Înotul Într-o mare călduță, n-ai de făcut decât un pas și te lași purtat de apă. Dar ea nu făcuse asta, iar acum fluxul se retrăsese, lăsând În urmă doar sticle sparte, lemn putred și plase rupte. Așa arăta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu sunt nefericiți din pricina asta. Nici nouă nu ne trebuie ase menea lucruri, suntem și noi ca toți ceilalți. Astfel, se mulțumeau cu plăcerile lor simple. Adam a Învățat să se bălăcească aproape de țărm, iar când marea era calmă trecea Înot peste recif Împreună cu Karl. Se lăsa să plutească o vreme În liniște, apoi Îl cuprindea spaima de imensitatea oceanului, de nenumăratele primejdii care-l pândeau și Începea să dea din mâini ca un apucat, Încercând să regăsească siguranța țărmului, până ce
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe Șantierul Bumbești Livezeni, în cadrul brigăzii de elevi din Brăila, iar în perioada 1949-1950 a fost instructor de sport, din partea organizației de tineret (U.T.M.), pentru liceele din Brăila. (A practicat cu pasiune jocul de șah, tenisul de masa și înotul, fără a ajunge însă la performanțe notabile). In 1951, în primăvară, a fost selectat, de o comisie venită de la București, pentru a da examen, mai mult formal, de admitere la Institutul de Studii Politice și Administrative de pe lângă Ministerul Afacerilor Externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
le-a stricat și mai rău. Hoinăreala nu-mi mai plăcea. Rămîneam în spatele perdelei umflate ca o pînză de yolă așteptînd Buick-ul unchiului Iordan, să mă scoată odată din văgăună. Lacul tulbure, străbătut de curenți reci nu mă îmbia la înot. Ploua cumplit în augustul acela. Soarele se voala din senin și o ploaie nebună pornea să răpăie. Din vechi imagini învălmășite, se declanșează net una: Rusalin cu spatele gol, protejîndu-mă de un ropot de grindină. Streașina magaziei încuiate, sub care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ei cambrat de fată tânără. Și pe măsură ce înainta, în spatele ei se adunau tot mai mulți rechini argintii, uriași cu ochii albaștri. Ca o armată se strângeau în jurul ei și o încolțeau din toate părțile cu gurile lor larg deschise. Dar înotul ei era atât de liniștit, încât nu putea fi tulburat de nimic, ea înainta fără să bage de seamă spadele de dinți ce se țeseau în jurul ei. Și ochii ei larg deschiși nu priveau decât zarea cum se apropie, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lui Vasile Lica păștea În fundul grădinii lui Ghirghi a dască’lui, Împreună cu cei trei viței abia fătați și cu degețele În locul copitelor, lanurile de lucernă verde și de grâu mașcat zburau din Lunca Siretului către și prin Cociobana, Niță pleca Înot de-a lungul albiei Siretului și se pierdea În zare, Babaia, Îmbrăcată În veșnica sa „fuștă” neagră, urca dealul Jdoginii cu gândul de a se urca În foișor, Didița Îl plimba cu „mașina” până la Vizanti care se gudura bucuros că
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
covoindu-mă și aplecîndu-mă, expunîndu-mă valurilor care-mi intrau În nări, izbuteam uneori să mai prind cu un colț de retină această rază. Nu-mi mai amintesc cum Îmi reușea, pare-se că eram tare caraghios. Mă prefăceam că mă lansez Înot În apă pînă-n brîu și, răsucindu-mă cumva, captam reflexul luminii, o senzație suficient de intensă ca să mă mai bucure. Îmi doream atît de mult să nu pierd această co moară, Încît devenisem, prin desele mele contorsionări, o curiozitate pentru
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
intern care-și petrece, de luni pînă vineri la prînz, toate ceasurile În perimetrul aceleiași clădiri și al aceleiași curți, orele de permisie de vineri după amiază, de duminică și uneori de sîmbătă aveau prețul oxigenului de la suprafață după un Înot Îndelungat pe sub valuri. Nu apucam să facem mare lucru În afara zidurilor În cele cîteva ore marcate pe biletul de voie. Ieșeam de obicei cu Augustin Zegrean și ne instalam, la o cafea și un suc, la cofetăria zisă „Arizona“ unde
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
te iert cât vrei, dar barca trebuie reparată cumva, ca să ajungem la mal. Și am să acopăr eu, cu trupul meu, gaura mare pe care ai făcut-o tu. Dacă nu fac asta, eu te iert, sar în apă și înot până la mal, dar tu, care nu ai atâta putere ca mine, te îneci deși te-am iertat. Dacă acopăr cu trupul meu gaura din barcă, eu sufăr, poate chiar am să mor, fiindcă efortul e mare, dar tu trăiești și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
al tău care zicea că vrea să ajungă vedetă de cinema la Hollywood?... vru el să știe, amintindu-și de plimbarea lor prin Cișmigiu din urmă cu trei ani. Victor se întristă. E la pușcărie. A vrut să treacă Dunărea înot și l-au prins... Nando se întristă și el. Cum e posibil?... Acum, că Stalin a murit, ar trebui să se termine cu toate abuzurile astea. Fiecare om are dreptul să trăiască acolo unde îi place. La noi, în Italia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Alindora Bosch. Anestezic ! Să nu o lăsăm să sufere inutil ! Dora face din nou călătoria spre lumea umbrelor sau mai curând a luminilor. Nu se știe dacă și de data asta va mai fi un retur. Din nou senzația de înot epuizant printr-o masă clisoasă. Din nou un liman abia conturat și din nou fantoma de culoare violetă alături de ea. Contactul fierbinte cu spiritul Minodorei pare fără sfârșit. Dacă am avea puterea să pătrundem în acest misterios univers, am percepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să zbor și ca ele să cânt. Așa se face că fiind împreună cu ele, le ascultam până uitam de mine. Concertul viețuitoarelor de baltă era de neegalat; nu e nimic mai frumos pe pământ. Asistam la concursul de salt și înot al peștilor din apele calde și liniștite ale iazurilor, ale minunatei insecte, regele fără hrană, dar plin de har, greierul. Participam privind fericit, la salturile cocostârcilor mari maeștri care înfrumusețau bălțile și câmpiile verzi. În continuă comunicare cu Înaltul cerului
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
amenințat de vină, muritor. Libertatea mea era ca înainte, capabilă de tot, la fel și a celorlalți. Înțeleg totuși că mulți, deși capabili să înoate, nu reușesc să depășească frica de apă: de fapt, scufundarea este mereu posibilă. Instructorii de înot îi avertizează pe părinții care le dau lecții copiilor mici să fie atenți: copiii de la unu la patru ani nu știu încă să evalueze pericolele. Recunosc că și eu, când eram mic, nu mă simțeam în siguranță când înotam singur
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să mă ajute. Când înoți într-o apă naturală, pentru a nu te scufunda, trebuie să nu te oprești și să te miști încontinuu fără să obosești, pentru a ajunge la celălalt țărm. Viața în această lume nu este precum înotul într-o piscină bine protejată, unde poți ajunge mereu cu picioarele la fund pentru a te odihni. Viața are abisurile sale, iar în politică și economie este adesea asemenea unui bazin cu rechini. Chiar și cine aspiră la o viață
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
realistă despre sine însuși și să renunțe la idealizarea propriei persoane pretinzând prea mult de la sine. Nu este însă irațională încrederea în apă fără demonstrații, în ciuda numeroaselor exemple? Nu, eu experimentez raționalitatea a ceea ce fac chiar în momentul în care înot. La fel și încrederea mea în viață nu este deloc irațională sau de neexplicat. Desigur, perspectiva mea pozitivă în principiu, comportamentul meu de fond antinihilist și constructiv în raport cu viața și realitatea în general nu se pot dovedi din afară în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
parte dacă nu în mod necesar din viață, cel puțin din arta de a trăi. Fiind o persoană ce până la optzeci de ani am practicat schi alpin, știu că a schia pe Alpi este și rămâne în comparație cu zilele mele de înot un sport riscant, pentru care persoanele inteligente stipulează o asigurare specială. În timpul unei secunde se pot întâmpla neplăceri cu consecințe fatale: oricare schior poate să povestească pățanii prilejuite de imprudență. În ciuda faptului că, în ultimii ani, echipamentele s-au îmbunătățit
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Stânci uriașe, pe care Elis din Lillåberg le ridicase, mutându-le din loc. Temelii de casă pe care el le pusese. Găuri în pământ, lăsate de copacii pe care îi smulsese cu rădăcini cu tot. Râuri pe care le trecuse înot, cu sacul de făină în spinare. Canale pe care le săpase și lacuri pe care le secase. Mlaștini asanate și arate. Iazuri îndiguite. Pășuni irigate. Și tot așa, la nesfârșit. Da, am spus eu. A fost un bărbat puternic. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
scris Pippa, citată de dailymail.co.uk. Sora lui Kate Middleton a dezvăluit și faptul că exercițiile au ajutat-o să își stăpânească emoțiile dinaintea nunții regale. Pippa, care a fost întotdeauna o fană a sportului, alternează exercițiile Pilates cu înot, jogging, tenis și schi. Pippa a fost domnișoară de onoare la nunta surorii ei mai mari, Catherine (Kate) cu prințul William, al doilea în ordinea succesiunii la tronul Marii Britanii, eveniment care a avut loc pe 29 aprilie, la Londra. Tânăra
Pippa Middleton munceşte pe brânci pentru menţinerea siluetei () [Corola-journal/Journalistic/69995_a_71320]