6,097 matches
-
consumul de energie activă. Consumul de energie pasivă, fiind repartizat pe anii de utilizare a mijloacelor fixe respective, pe lucrări și culturi etc, are o influență mai mică asupra consumului total de energie. Din energia activă consumată, ponderea cea mai însemnată o are consumul de energie activă directă, iar acesta, la rîndul lui, este determinat în mare măsură de energia fosilă consumată (consum de combustibil) pentru deplasarea agregatelor agricole în procesul de lucru, timp în care se produce lucru mecanic. Din
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
De un an de zile n-am mai primit un rând de la el. Puteam să-i fac și parastas la biserică. Nu-l pot vedea nici eu prea des, stimată doamnă, mărturisi prefectul. A ajuns, cum v-am spus, om însemnat. Are mai multe decorații decât au jumătate din locuitorii acestui oraș. Cu meseria lui de podar, a devenit un om de bază al războiului. Ce vă pot spune e... dacă doamna, nora dumneavoastră, ar dori, la modul cel mai amiabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Mavrocordat, domn al Moldovei în patru rânduri și al Țării Românești în șase rânduri, în răstimpul dintre 1730-1769, a încercat modernizarea administrației, a realizat o reformă a justiției, una fiscală etc. Cea mai importantă a fost abolirea șerbiei, dar tot atât de însemnată a fost trecerea în sarcina statului, în anul 1741, a cheltuielilor de întreținere a serviciului poștal din Moldova. El pune la menziluri: “Căpitani, oameni de Curte Domniei Mele”, cumpărând și caii necesari. A mai hotărât, să li se dea bani
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștei și funcționarilor săi, care nu plătesc nimic, dar cari încă, pentru cea mai mică întârziere, și după toane, bate pe căpitanii de poștă și pe surugii și îi forțează de-a alerga ca niște disperați. Când trece un personaj însemnat, prințul este ținut de a-i procura o trăsură bună și un număr mare din celelalte căruțe. Fiecare servitor ia una pentru el și alta pentru șeaua și geamantanul său, ceea ce face ca în o asemenea ocaziune sunt întrebuințați 70-80
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un asemenea călăraș, părăs’a drumul mare și se ascundea în păduri, se înfunda în șanțuri: pentru că obiceiul era să se schimbe calul obosit cu cel d’întâiu cal care se întâlnia, iar bietul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
seamă trimiși ai Domnului și curieri. Aceste trasee au înlesnit desfășurarea comerțului, schimburile de mărfuri între diferi te așezări, contribuind la creșterea și prosperitatea orașelor. Baia, Siretul și Suceava, au ajuns în a doua jumătate a secolului al XV-lea însemnate centre de tranzitare a mărfurilor, de vânzare-cumpărare și de vămuire. Privilegiile comerciale acordate negustorilor lioveni și brașoveni, atestă că orașele respective erau importante centre comerciale. Ele participau la negoțul de peste hotare, exportau diferite produse naturale, importau articole meșteșugărești și tranzitau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
important din Moldova, ocupând un prim loc în volumul de tranzacții comerciale. Aici s-au adus în 1855, mărfuri în valoare de peste 4.000.000 florini. Un călător scria în 1849, că iarmarocul din Fălticeni este unul din cele mai însemnate bâlciuri ale Europei. Ceva mai înainte de apariția primei emisiuni de mărci poștale, Oficiul Poștal Fălticeni a fost înzestrat cu un "ștemplu", o ștampilă de zi. Avea forma rotundă, cu un dublu cerc de 21 mm și 13 mm, cu numele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
etc. Pentru prima dată s-a admis expedierea banilor prin mandate poștale interne. Mandatele poștale se puteau prezenta la orice oficiu, achitarea însă numai la casieriile de la reședința județului. Scăderea taxelor telegrafice, prevăzută de lege, a dus la o creștere însemnată a corespondenței pe această cale, iar în perioadele următoare la dezvoltarea rețelei telegrafice prin construirea de noi linii. Necesitatea unor reglementări după care să se conducă administrația și personalul poștal și telegrafic, a făcut posibilă apariția la 1 iulie 1871
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de localități. Multe din acestea au continuat să funcționeze și după anul 1900. Cu toate că, venitul încasat din taxele pentru scrisorile adresate în localități din același județ, se contabilizau în folosul județului, totuși cheltuielile pentru întreținerea serviciului poștal rural rămâneau destul de însemnate. La protestele județelor, în legătură cu aceste cheltuieli mari, Direcția Generală a întocmit un nou regulament, pentru executarea serviciului poștal, care s-a pus în aplicare la 1 ianuarie 1876. S-au desființat expeditorii rurali, cu excepția celor aflați la stațiile CFR, atribuțiunile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
determina Direcția Generală să propună în aprilie 1895 și județul să aprobe, înființarea unei curse cu diligența, de trei ori pe săptămână, pe ruta Fălticeni-Mălini-Broșteni-Dorna. Sumele rămase prin înlăturarea factorilor rurali, urmau a fi puse la dispoziția Direcției Generale. Cheltuielile însemnate, ce împovărau bugetul județului, a obligat Comitetul permanent să intervină, pe la începutul anului 1891, la Direcția Generală, pentru a lua în sarcina statului întreținerea liniei telegrafice și a Oficiului Telegrafo-Poștal Broșteni. Cererea nu a fost satisfăcută, întrucât Oficiul Broșteni nu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fălticeni, au fost instalate, în “gherete”, aparate telefonice, acestea înlocuind turnul de observații pentru incendiiăfoișorul de foc) desființat și vândut primăriei Podu Iloaiei. Acestea ar putea fi considerate primele aparate telefonice publice din Fălticeni. La dezvoltarea serviciului telefonic, o contribuție însemnată a avut-o “Legea pentru înființarea de comunicații telefonice la autorități”, din 3 martie 1894, care într-un articol unic prevedea: “Orice autoritate de stat, comunală sau județeană, precum și orice instituție de binefacere, recunoscută de stat, poate să-și stabilească
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dezvoltare a economiei naționale(1951-1955). Au urmat celelalte planuri de stat, care trebuiau să ducă la creșterea din ce în ce mai mult a venitului național și a nivelului de trai al populației. Pe baza cifrelor de plan din anii 1951-1955, sau făcut investiții însemnate pentru dezvoltarea poștelor și telecomunicațiilor. În anul 1956, investițiile din telecomunicații au depășit cu mult celelalte ramuri ale economiei naționale, care luate la un loc nu însumau decât 37,9% din totalul investițiilor pe țară. Și în anii următori investițiile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Spre exemplu, dirigintele Of. Dolhasca care gestiona unitatea, îndruma și coordona un număr de 13 angajați(3 telefoniste, 3 factori poștali rurali, 3 factori însoțitori vagoane poștale, 1 factor poștal local și 3 șefi de vagon poștal), înregistra cel mai însemnat volum de muncă pe unitate și în plus asigura tranzitul expedițiilor poștale, primea același salar ca dirigintele Of.Dolhești, cu numai doi subalterni și un volum de muncă mult redus. Pentru diferențierea salariilor chiar în cadrul aceleeași categorii de calificare din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la mijloacele auto proprii, dar acest deziderat se opunea reglementărilor existente într-o economie centralizată. Un studiu efectuat în anul 1969, la DJPTc Suceava în acest sens arăta că, pe lângă îmbunătățirea timpilor de circulație a trimiterilor se realiza o reducere însemnată a cheltuielilor de transport, cu peste 445 mii lei anual. De asemenea, se crea posibilitatea folosirii judicioase a forței de muncă, conducătorii auto fiind angajați PTTR puteau îndeplini în multe cazuri și atribuțiunile însoțitorilor poștali. Abia în perioada de trecere
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
printre care unități regionale și locale finanțate de la bugetul departamentului: 16 direcții regionale PTTR cu unități raionale și orășenești, oficii speciale etc. Oficiul raional Fălticeni depindea de Direcția Regională Suceava, ca și până atunci. Perioada anilor 1957-1965, a înregistrat realizări însemnate în domeniul poștei și telecomunicațiilor: au fost introduse noi servicii pentru populație, a crescut numărul de unități PTTR, s-a extins numărul de teleimprimatoare și s-au instalat centrale telegrafice automate, s-a extins automatizarea telefoniei urbane și multe altele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vehicul pentru aerosolii marini. Manifestări patologice pot apărea în cazul unor vânturi de tip foehn, ce se întâlnesc în sud-estul Munților Apuseni, în nordul Munților Făgăraș și la exteriorul Carpaților de Curbură. În condițiile unor modificări de vreme suficient de însemnate și rapide, se pot produce: creșteri ale tensiunii arteriale, cefalee, amețeli, hemoragii, oboseală și iritabilitate crescută (Teodorescu E., 2004). Alte fenomene cu efecte negative sunt ceața densă și poleiul care împiedică circulația normală a mijloacelor de transport și creează un
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ar fi degradarea capacității de plată a agenților economici, o situație financiară precară la nivelul întregii economii, arierate în creștere. Din punct de vedere al instrumentelor de plată, al circuitelor de decontare și al serviciilor bancare s-au realizat progrese însemnate, practic nu există comparație cu situația anterioară. Mutații în sistemul bancar. Rolul Băncii Centrale s-a schimbat, fiind cel adecvat unei economii de piață, au apărut (și dispărut) numeroase bănci comerciale, în prezent predominând capitalul privat în sistemul bancar, singurele
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
a stării lui apatice. Apoi au discutat despre preocupările lor, despre serviciu, despre faptul că erau singuri cu copiii la mare. Pe Pavel Îl părăsise soția În urmă cu câțiva ani, plecase În străinătate cu un violonist dintr o orchestră Însemnată. Nu o mai interesase nici băiatul nici soțul. Au semnat actele de divorț fără să se prezinte și au devenit liberi. Pe Liviu Îl afectase foarte mult la Început, apoi, s-a mai obișnuit. Teia Îi povestise și ea În
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
articulare, i-a lipsit pe țărani de binefacerile civilizației - căii de comunicație accesibile, aprovizionarea cu apă, electricitate și alte avantaje ale civilizației - și au rămas să dăinuiască asemenea așezărilor din Evul Mediu. Dar vina pentru starea de înapoiere a unei însemnate părți a țărănimii nu trebuie aruncată numai pe regimul comunist. Politica comunistă de dezvoltare a societății rurale urmărea stabilirea unui raport echitabil între condițiile de viață de la orașe cu cele de la sate, condiții mai bune de trai pentru populația rurală
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în blocuri de patru etaje. Demolarea satelor a fost de fapt o încununare a politicii de industrializare forțată, care a dus la destructurarea societății rurale românești, nu numai prin distrugerea unei sănătoase tradiții milenare, ci și demolarea spirituală a unei însemnate părți a țărănimii noastre. Referindu-se la această politică de sistematizare a satelor, istoricul Dinu C. Giurescu, declara „valoarea, importanța și semnificația arhitecturii populare sunt universal recunoscute. Acest patrimoniu rural - case, gospodării și așezări cu o structură specifică - reprezintă adevărata
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
nebulozitate. - Regimul mediu lunar al nebulozității prezintă o evoluție relativ uniformă. Gradul de a acoperire a aerului cu nori este maxim în sezonul rece, cea mai înnorată lună fiind decembrie (6, 7 zecimiă și minim spre sfârșitul verii, cea mai însemnată lună fiind august (3, 6zecimi). Numărul mediu de zile cu cer senin (nebulozitate medie cuprinsă între 0-3, 5 zecimiă este cuprins între 8, 1 zile în februarie și 15, 6 zile în august, înregistrând un total anual mediu de 129
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
poli de atracție pentru forța de muncă din industrie. În afara deplasărilor pentru muncă în domeniul turistic și în industrie, se produc deplasări pentru alte domenii de activitate: invățământ, sănătate, comerț sau alte servicii, astfel că numărul acestora este de asemenea însemnat. Uzina Hidrojet, producătoare de elemente de precizie și aparatură hidraulică, ca și alte intreprinderi industriale, trece printr-un dificil proces de restructurare, ceea ce face ca fenomenul navetismului să se mențină până în prezent sau chiar să se amplifice. Desfășurarea localității în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
teritorii restrânse corespunzătoare teraseloră cele mai mari suprafețe sunt cultivate cu porumb și cartofi, care dețin în această ordine și ponderile cele mai mari ale producțiilor. Acestea sunt urmate de legumele perene vechi și noi, rădăcinoase, fasole etc. Un loc însemnat îl ocupă livezile cu pomi fructiferi în cadrul cărora prunul reprezintă 56%, mărul 35%, urmând părul, cireșul, vișinul, nucul etc. Pomii fructiferi sunt prezenți în gospodării individuale, fructele fiind folosite pentru necesitățile gospodarilor, însă există și două ferme cu o productivitate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
târziu în competiție cu cele din Bran și valea Teleajenului. Desigur, în acele vremuri această cale nu putea fi decât o potecă de picior pe care reuseau să se strecoare un cal și un călăreț. Dezvoltarea producției mestesugărești, avântul unor însemnate centre urbane ca Ploiești, Câmpina, au creat condițiile necesare includerii drumului de pe Prahova într-un larg schimb commercial. Un rol important în mentinerea traficului commercial pe Valea Prahovei l-au avut cărăușii, oameni cunoscuți sub numele de “prahoveni”. Pentru transportul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în considerare debitele maxime de calcul ale apelor de suprafață, cu posibilitățile stabilite conform clasei de importanță a folosinței și nu debitele de apă meteorică. În cazul folosințelor de mică importanță sau atunci când în aval nu există pericolul unor pagube însemnate, determinarea debitelor se poate face cu relațiile prezentate mai sus. În acest caz, apele din surse de suprafață se colectează numai în rețeaua de conducte de ape meteorice din sistemul de canalizare separativ sau în rețeaua de conducte din sistemul
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]