1,138 matches
-
mea. La Iași a fost savurată cu plăceri diabolice , între alții de însuși Const. Ciopraga care s-a bucurat aproape copilărește!... Bineînțeles, aici se bănuiește că eu am făcut-o, iar criticul oral care împreună cu amicii săi îs înnebuniți și înspăimîntați că ar mai putea urma ceva. Mă bucur că părerile mele se verifică și altfel. Ai văzut nota contra oralului din Luceafărul de alaltăieri? Perfectă! Unii din amicii mei de aici care cunosc fiziologia spun că aș fi prea „crud
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sociale, moment după care situăm apariția schimbului economic. Oamenii ce procedau la acest tip de schimb nu erau oameni cu alte nevoi în afara celor primare. Conduita religioasă magică precede celei economice 191, pentru că omul a fost mai întâi o ființă înspăimântată și mai apoi o ființă cu nevoi sau interese. Schimbul pre economic este un schimb fără interese materiale, chiar dacă funcționează, așa cum spuneam, reciprocitatea 192. Apariția schimbului neeconomic 193 este semnalul că omul a ajuns să fie preocupat de sine și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
o considerăm ca fiind apărută pe o treaptă de dezvoltare a umanității caracterizată prin: - conștiența omului ca om, individ singular în comparație cu alte animale sau specii de animale; - conștiința omului ca individ alături de alți oameni, în mijlocul naturii, alături de care se află înspăimântat și pe care caută a o subjuga sau măcar să-i reziste; - conștiența organizării omului și asocierii sale, care-l pune în situația de a rezista mai ușor la presiunile externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
ei sărăcăcios, cu sacoșa cu pâine și mâncare pentru copilași. Da. Era bucuroasă. Copiii erau sănătoși, cuminți și ascultători. Aveau ce mânca. Era liniște și pace. Spre dimineață, în zori, zâmbetul mamei s-a metamorfozat brusc în groază, iar copiii înspăimântați se trăseseră îngroziți în spatele mamei pentru a fi apărați, protejați, salvați. Ce se întâmplase? Din "rânduiala" Ta, Doamne, veniseră "lupii" înarmați cu pistoale-mitralieră să pedepsească pentru păcatele și fărădelegile lor "oile" Tale. Și-i voi arunca pe ei în cuptorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se vedea. Aș fi vrut să alerg după el, să-l ajung din urmă și să-l rog să-mi spună măcar mie că podul de lemn nu s-a dărâmat, e încă în picioare. Calul fornăia pe nas lovind înspăimântat pământul cu copitele de atâtea lovituri cu biciul. Și atunci a început ploaia. Aveam impresia că toată apă râului din apropiere cădea vijelios din cer peste noi. Tata a venit repede lângă mine, m-a luat de mână și m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Ce vrei, moșule?! am strigat gâfâind, plin de furie. Am spus să treceți repede, dar taică-tu n-a înțeles. O să rămână acolo unde este. Ce vorbești, moșule, ești nebun?! Podul ține, e de piatră... Calul necheză a doua oară înspăimântat. Tata porni spre podul înclinat peste apele furibunde, gata gata să se prăbușească în râu. Un pilon căzu de îndată ce el păși pe pod, zgomotul rămase fără ecou. O tăcere apăsătoare îi cuprinse pe toți. Moșul zise: Acum nu știu ce se va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
la crâșmă! strigă mătușa. La crâșmă, bețivule! Unchiul înaintă prudent câțiva pași, se apropie de un dulap mare din lemn și începu să-l izbească sacadat cu pumnii zbierând: Acolo am fost, la casă, acolo!!! Frumos... spuse mătușa retrăgându-se înspăimântată câțiva pași. Ai înnebunit. Băutura te-a înnebunit... Unchiul lovea cu pumnii mai tare, mai hotărât. Vezi că vin vecinii îndrăzni mătușa ezitând. Apoi privi spre mine îngrijorată și încurcată. Eram speriat, începusem să tremur, nu de teamă, asta parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a câștigat această „dispută teologică” și, „când a pus mâna În barba jidanului, bucățică de perciun n-a mai rămas !” <endnote id="(639, p. 94)"/>. Adevărata victorie a creștinului nu se considera a fi simpla zgâlțâire a bărbii unui evreu Înspăimântat, ci tunderea bărbii și tăierea perciunilor săi rituali. „Distanța culturală” era astfel anulată, iar gestul avea autoritatea unei convertiri religioase (chiar dacă forțate) și pres- tigiul aducerii „ne-legiuitului păgân” la „legea noastră”. Gestul de a tăia sau smulge bărbi și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
completează „fișa psihologică” a unui popor nevropat. Un text, chipurile, plin de condescendență față de situația evreilor de după război este Împănat de fapt cu diverse acuzații : „Mie nu mi se pare nefiresc ca niște oameni [= evreii] care au fost atâția ani Înspăimântați și umiliți, pe lângă spaimele și umilințele a două mii de ani de peregrinări, În clipa când Își pot reveni din spaimă și umilire să fie cuprinși de-un elan, de-o dorință, de-o exuberanță, de-un fel de beție de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de timid - spunea el -, Încât ei nu pot să lupte În armată. Din acest motiv ei nu sunt nicăieri soldați” <endnote id=" (688, p. 35)"/>. Evreul real la războiul real În Europa Centrală și de Est, imaginea evreului laș, fricos, Înspăimântat chiar și de umbra sa - imagine pe jumătate adevărată, pe jumătate nedreaptă - era În măsură să rănească mândria „evreului real”. În tradiția orală a evreilor din Moldova au supraviețuit mai multe legende menite să demonstreze, dimpotrivă, curajul și loialitatea lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sânii ei mici, Într-un gest fără nimic echivoc În el și deloc posesiv, oh, cât de mult te-am iubit, cât de mult te iubesc, dragostea mea, rămâi aici, stai, rămâi, rămâi, dar nici oroarea ei uimită și strâmbătura Înspăimântată ce-i contorsionează gura n-au nimic echivoc. Încă mă Întind spre ea din tot trupul și-i apăs umerii și ceafa ca s-o Împiedic să se ridice și cu cealaltă mână o caut pe sub tricou, Îi frământ sânii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fost însărcinată să port flacăra doar câteva străzi, și nu am alergat de fapt (dar mergeam repede). Torța era mai grea decât v-ați putea imagina, și ni s-a spus să purtăm mănuși, ceea ce o făcea să alunece. Eram înspăimântată să nu o scap și să sfârșesc pe prima pagină arătând ca o nătângă. Această experiență merită menționată, deoarece fiecărui purtător de torță i s-a distribuit, prin bunăvoința Comitetului Olimpic American, o costumație specială constând într-o jachetă sport
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
să plec În sud și să caut senzația completă care deschide În loc să restrîngă, să limiteze, cum face marfa. Senzația - kick - Înseamnă să vezi lucrurile dintr-o perspectivă aparte. Senzația e una de libertate de moment față de revendicările cărnii precaute, sîcÎitoare, Înspăimîntate, pornită pe Îmbătrînire. Poate că voi găsi În yage ceea ce am căutat În marfă și-n iarbă și-n coca. Yage ar putea fi rezolvarea ultimă. Nivelul cel mai de jos În evaluarea cuiva care se Înscrie pentru serviciul militar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
meci câștigător pentru ambele tabere. Dar câteodată mi-aș dori ca economia să semene mai mult cu războiul. În timpul Războiului Rece chiar am avut prilejul să-i vedem pe sovietici defilând cu rachetele prin Piața Roșie. Am fost cu toții la fel de Înspăimântați, de la un capăt al țării la celălalt, iar toți politicienii noștri au fost nevoiți să se concentreze cu seriozitate asupra direcționării resurselor și asupra programelor educaționale care să ne dea siguranța că America poate ține pasul cu Uniunea Sovietică. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
distanță de poporul care le era pus, fără rezerve, la dispoziție. Teatralizarea istoriei s-a refugiat cu succes în paginile destinate celor mici, salvând astfel, și pentru adulți, ceva din farmecul vechilor povești, populate cu prinți solemni, războinici mânioși, dușmani înspăimântați, supuși îngenunchiați și cai albi perfect cabrați. Bărbații masivi și pletoși cu chipuri aspre, păreau să-și schimbe doar costumele de la o scenă la alta, de parcă un singur personaj era nevoit să țină locul tuturor, anulând astfel trecerea timpului și
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și în povestirile lui Dumitru Almaș. Nici în lucrarea lui Neagu Djuvara nu lipsește, venind cu aceleași trăsături: învălmășeala, românii aruncând cu bolovani de pe stânci, copacii care se prăbușesc peste ostași, armurile cavalerilor. Dar aici nu se pot distinge chipurile înspăimântate ale dușmanilor striviți, așa cum îi vedem în ilustrația foarte moralizatoare a povestirii lui Dumitru Almaș; doar caii au ochii măriți de groază, redând apolitic tot zbuciumul luptei. Rafinamentul imaginii care însoțește în general textul lui Neagu Djuvara a permis, și
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
funcție specifică, dar și pentru a participa la o dimensiune care îl definește în relație cu transcendentul) și al sinelui (aspect psihologic o cultură care și-a pierdut "centrul mitic", sau ale cărei mitologii sunt fragmentate și diverse, produce indivizi înspăimântați și derutați, care sunt în derivă printre culte și ideologii). Trei artificii culturale încearcă să păstreze conexiunea cu "misterele primordiale": dogma (încercarea de a păstra misterul sub puterea gândirii, prin scriptură, teologie, catehism, irosind însă substanța sensului), riturile (reînscenări simbolice
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a spart în două talazul furtunos, Zvîrlind sub ochii noștri un monstru fioros. Se-nfiora pămîntul de mugetu-i năpraznic, Nu mai văzuse cerul un monstru-atât de groaznic! Umpluse de miasme văzduhu-nveninat, Iar valul ce-l purtase s-a tras înspăimîntat Ultimele versuri, parcă desprinse din Eneida (VIII, 240), reprezintă o expansiune a hiperbolizării imaginii divine din versurile 1539-1540: Și unii spun că-n goană un zeu s-ar fi zărit Cum amuțea din urmă fugarul îngrozit Descrierea monstrului amintește de
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
preocupat item 10 anxios item 8 mâhnit item 15 deprimat item 12 îngrijorat item 6 îngrozit item 16 amărât item 7 deznădăjduit item 26 neliniștit item 24 panicat item 20 melancolic item 3 fără speranță item 4 încordat item 14 înspăimântat item 11 necăjit item 13 depresiv item 9 alarmat item 19 înfricoșat item 25 supărat item 21 distrus item 22 tensionat item 1 nervos item 17 îndurerat item 18 disperat item 23 Posibilitățile de răspuns ale subiecților la fiecare din
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
observă în Journey to the Western Islands of Scotland, o varietate timpurie de jurnalism literar narativ: "Vai de cel care nu a avut această experiență, sau care nu s-a obișnuit să ceară de la sine o riguroasă disciplină, va observa înspăimântat cât de mult timp ia să ajungi la cunoașterea certă și să o distingi de imaginație; cum va fi ruptă succesiunea obiectelor, cum se vor confunda una cu alta părțile, și cât de multe particularități și deosebiri vor fi comprimate
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în urma bătăilor primite la celula 101. Spune că a procedat astfel imitând cazul Petre Popescu, când avusese ordine de la Popa. Popescu a fost implicat în ambele procese ale deținuților, decedând în Casimca Jilavei într-o precară stare fizică și complet înspăimântat. Când unii colegi din Jilava i-au lăsat pâine la baie, Aristotel Popescu i-a denunțat gardianului pentru că îl ajutau, refuzând să mănânce cadoul primit. A fost, într-un fel, victima absolută a Piteștiului, pentru că, prin torturi îngrozitoare, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
întrucât mișcarea nu urmărea înlocuirea vechilor credințe cu cele comuniste, ci, pur și simplu, distrugerea primelor. În ceea ce privește sintagma „creier spălat”, ea este justă doar dacă admitem că spălarea creierului urmărea introducerea spaimei, și nu a vreunei scări de valori. Cei înspăimântați au fost însă foarte puțini chiar și după încetarea acțiunii, iar păstrarea lor pe aceste coordonate se explică prin condițiile în care au trăit după oprirea schingiuirilor. Exemplele la îndemână sunt cele ale lui Aristotel Popescu și Dan Dumitrescu (ambii
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ori cu cuțitul prin plapumă. Șapte din aceste lovituri au atins spatele fetei, trei au fost penetrante și au atins ambii plămâni. Florin nu este împroșcat de sânge pentru că fetița nu a apucat să se dezvelească. „Scream 4” de Teleorman Înspăimântată, fetița strigă după ajutor și fuge în dormitorul părinților. Tatăl sau o vede plină de sânge, cheamă o salvare și pleacă spre Spitalul Județean. La spital rămân Ștefania și mama ei. Fetița moare, în timp ce tatăl se întoarce spre casă. Florin
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
zâmbet lejer. Dar nu înțeleg, insistă ea. Nu crezi că e... — Timpul să mergem? o întrerupe Luke. Ai dreptate. Cred că trebuie s-o luăm din loc. Știi că e două fără cinci? — Cinci minute? Suze pare de-a dreptul înspăimântată. Pe bune? Dar nu sunt gata! Bex, unde-ți sunt florile? — Ăă... în camera ta, cred. Parcă acolo le-am pus... — Și ce mai stai, du-te după ele! Și tati unde s-a dus? La naiba, am chef de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
din adâncul sufletului. Și mai știu și că, dacă eu m-aș arăta extraordinar de încântată, ar face orice îi cer. Închid ușa în urma mea și trag aer în piept adânc. Două secunde mai târziu, se aude soneria și tresar, înspăimântată. Dumnezeule, sunt cu nervii la pământ. — Bună, spun, deschizând ușa. A, tu erai, Danny? Fii atent, trebuie să dau un telefon foarte important. Așa că te rog, dacă nu te superi... — OK, vreau să te rog ceva, zice, intrând în casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]