584 matches
-
Facultatea de Chimie industrială de la Institutul Politehnic ”Gheorghe Asachi” din Iași. La admitere, în acel an, dar și în anii următori nu conta numai pregătirea candidatului, ci și originea lui socială. Candidații erau împărțiți în două categorii. În prima categorie întrau fiii de muncitori, de activiști de partid, de țărani colectiviști. Aici, numărul de locuri era aproximativ egal cu numărul candidaților. În cea de a doua categorie întrau toți ceilalți candidați care nu îndeplineau condițiile celor din prima grupă. Aici erau
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și originea lui socială. Candidații erau împărțiți în două categorii. În prima categorie întrau fiii de muncitori, de activiști de partid, de țărani colectiviști. Aici, numărul de locuri era aproximativ egal cu numărul candidaților. În cea de a doua categorie întrau toți ceilalți candidați care nu îndeplineau condițiile celor din prima grupă. Aici erau, țin minte foarte bine, 270 de candidați pe 30 de locuri. Făcând parte din cea de a doua categorie (colectivizarea era la început, iar tata refuza să
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
merg taman ca o porumbiță ce se îndeamnă mai repede la cuibul ei. Pe la noi la palat treburile merg bine numai că toate cancelariile sînt pline burduf de învățăcei ce-și zborșesc creierii pe tăți păreții de nu le mai întră o buchie în capul lor cel sec. Peste tăt numa procese și mai mare jalea să vezi câte-o domniță că pierde până și bunul simț și începe a boci pi la tăti ușili de-ți vine să-ți iei
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
studiile la Facultatea de Filologie a Universității „Alex. I. Cuza" din Iași, obținând licența cu o lucrare de critică a criticii, „Critica lui Șerban Cioculescu". Lucrarea a fost îndrumată de cunoscutul profesor dr. Constantin Ciopraga. Începând din 1973, T. Pracsiu întră în ziaristică, loc în care și-a pus în valoare vocația de mânuitor de condei. De altfel, pentru că a întruchipat aceste calități, a fost redactor, redactor principal, redactor de rubrică, șef de secție, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
la instituții și unități militare. O asemenea vizită este menționată de lt.-col. Paul Theodorescu în scrisoarea adresată, la 5 iunie 1928, fostului prinț moștenitor Carol. Paul Theodorescu lucrase în subordinea lui Carol, la Inspectoratul General al Aerului (Aviației - n.n.). Întrând în biroul unde se afla Paul Theodorescu, Regele Mihai l-a recunoscut și a spus în engleză: „Uite-l pe ofițerul care lucra cu tata, da’ tata când o să vină?”. (Vezi foto nr. 5.) 7 iunie. Principesa Elena adresează o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
plecat, căci odăile ei rămân închise și oarbe câteva zile, până ce vecinii simțesc un miros de hoit: era în vremea verii. Cercetează, caută, deschid cu sila și găsesc pe Armeancă moartă, cu capul zdrobit c-un pietroiu. Ucigașul sau ucigașii întraseră prin gârliciul unei pivniți, care da într-un antret. Și din acel antret intraseră în odaie și făptuiseră asasinatul. Judecătorul de instrucție bagă de seamă la toate cele petrecute și la împrejurări și din prima zi bănuiește pe negustor. Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pururi înoit al furtunii, fie că mugește pe piscuri, fie că tună în prăpăstii, tunet deșteptând și chemând alt tunet ca glasul străjilor în puterea nopții... Sălbatice sunt semințiile acestor sălbatice prăpăstii. În luptă se nasc, pentru lupte cresc. Copilul întră în viață luptând; războinicul își isprăvește datoria luptând. Copilul, chiar copilul nu cunoaște mila. Credincioasă e prietinia, dar mai credincioasă răzbunarea: Nu cade picătură de sânge fără răzbunare. Deasemeni dragostea, ca și ura, e fără măsură. Salut, Caucaz cu fruntea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poartă necontenit puternică mireasmă amară. Cât am umblat în ziua când căutam cu Mihail Andreici Lobacev loc de pescuit, n-am văzut păsărelele obișnuite câmpurilor de la noi. Astăzi după ce am străbătut Țimleanscaia mare vreme de 14-15 ceasuri trecând zăgazul și întrând în tihii-Don, cum s-a revărsat ziua, am fost surprins de peisajul familiar al apelor și al luncilor bogate. Parcă ași fi fost la Siret. Am auzit cucul cântând (întăia oară în aceste ținuturi). Apă maiestoasă și adâncă; din loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vin pe din jos de casă și tot amu te prind". Și bunica a fugit acasă la dânsa. Și el după bunica. Și-a eșit bunicu cu pușca în mână la colțul casei pe prispă și-a zis: "să nu întri în ogradă că te pușc ca pe un câne". Și s-a oprit că de întra în ogradă tot atunci îl împușca, că bunicu nu era dus la biserică de multe ori. Drept haine în copilăria mea aveam un rufoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la dânsa. Și el după bunica. Și-a eșit bunicu cu pușca în mână la colțul casei pe prispă și-a zis: "să nu întri în ogradă că te pușc ca pe un câne". Și s-a oprit că de întra în ogradă tot atunci îl împușca, că bunicu nu era dus la biserică de multe ori. Drept haine în copilăria mea aveam un rufoi rupt și pe dinainte și pe dinapoi. Izmene nu mă încurca. Când era omătu mare, ridicam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Tacu și cu Maria în sus la părinți. Și când să plecăm în jos la școală, am rugat-o pe Maria sora Eugeniei, ca Eugenia să se îmbrace național și cu catrință, după cum s-a și îmbrăcat. Dar cum am întrat în casă sâmbătă sara, a venit și Eugenia. Și m-a întrebat: "Ce mai faci domnu Rădășanu ? ". Și era îmbrăcată cu o bluză roză frumoasă și cum s-a sucit și învârtit ea, că tare mi-a plăcut și tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
proprietarii mici, după drepturile pe care le are: „Eu m-am născut, am crescut în Averești, pitrec prin Averești și cu toate acestea nu cunosc nici un proprietariu în acest sat”. Comitetul a hotărât „că dumnealui posedează driturile a fi înregistrat întri proprietarii mici di la acest district”, că este pământean, așa cum rezultă din listele electorale în care sunt trecuți și frații săi Neculai Bosîi și Alexandru Bosîi. La 27 august 1857, Episcopia a cerut „duhovniceștii consistorii” să întregească listele electorale, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vă faceți gustul de a ucide o vrabie! Ce stricăciune poate să-ți facă un om și un câne în popușoaie?, i-am răspuns eu. Nu-i vorba de d-neata, da uite la domnul cel gulerat de colo, care a întrat calare în mijlocul lanului. Hei! Domnule, fugi cui calul de acolo!... Atunci un hohot de râs mă năpădi. Știi una, bade, hai cu mine la dânsul, să-i luăm calul. Românul se prinse bucuros, dar, când ajunse aproape de locotenent și-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ulterioare nu se mai pomenește de Cârța din munții Baraoltului...... Cercetarea etimologiei cuvântului ne ajută să aflăm localizarea exactă a Cârței. Se știe că numele Cârța derivă din vechiul Krc de origine slavă, care înseamnă poiană, laz, curătură. Acest cuvânt întră în nomenclatura extrem de bogată cu care poporul român desemnează golurile de păduri. Înlimba maghiară veche, poienile au fost denumite pajiști ( gyepü) care mai târziu, pe lângă înțelesul inițial de poiană, a primit și sensul de graniță, ca și sinonimele prisacă și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cunoaște foarte bine moșiile Excelenței sale Contesa și ale Conților exponenți, care se întind pe pământul Țării Făgărașului, la Streza Cârțișoara, Oprea Cârțișoara, Arpașul de Jos, Arpașul de Sus, Scorei, Teleki Recea, precum și Noul Român (Olahüjfolviresz) din județul Alba. Apoi subcomisia întră în amănunte de specialitate, luând «la mână» imobil cu imobil, făcându-le acestora descrieri de identificare, arătându-le poziția, modul de amplasare, vecinătăți, făcând aprecieri asupra stării de uzură a fiecărei clădiri, a fiecărei utilități, specificând materialele din care casele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
viermii. La gât, atârna o scândură pe care scrie cu litere mari: "TALHARI" Porțile grele de stejar, legate în fier, scârțâiră prelung din balamale, deschizându-se. Să coborâți stârvurile aistea! poruncește Ștefan. Destul mi-au împuțit cetatea! Și dă pinteni, întrând în curtea cetății. * Scrâșnetul lanțurilor, tropotul cailor, zarva o făcură pe Maria să arunce cartea și să dea fuga la fereastră, pe care o deschise smulgând-o aproape. Ploaia îi biciui fața, orbind-o. Curtea nu se vedea, era dincolo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi și mai leneși oameni din sat; o slugă bătrână și săracă. Întrat în colectivă, a fost pus paznic la vite și apoi om de servici la grajdurile vitelor colectivei. La noi, la Râmnicelu, cea mai degradantă muncă era aceia de a fi văcarul satului. Această „muncă” i-a fost oferită tatălui meu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Război, unde juca rolul de consilier militar și de intermediar cu Petersburgul pentru satisfacerea cererilor de material de război și alte ajutoare. Cît despre colonelul italian Marrone, specialist în transporturi a devenit general și șeful acestui serviciu cînd Italia a întrat în război în 1915 admira pe bună dreptate modul în care funcționa calea ferată bulgară, bine condusă de ministrul Franghia. În pofida sărăciei parcului de vagoane și locomotive, a profilului accidentat al liniilor cu cale simplă, ce se cățărau și coborau
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi și mai leneși oameni din sat; o slugă bătrână și săracă. întrat în colectivă, a fost pus paznic la vite și apoi om de servici la grajdurile vitelor colectivei. La noi, la Râmnicelu, cea mai degradantă muncă era aceia de a fi văcarul satului. Această „muncă” i-a fost oferită tatălui meu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
printr-un ordin tuturor șefilor de județe să-mi trimită adresele preoților legionari (cari mi-au și fost trimise). Când a avut loc congresul de la Turda a trimis special o delegație de la Cluj în frunte cu Hondrea, ca să mi stea întra’ajutor. Acolo, printr-o cuvântare șoc (pe care am început-o așa: „Preoțimea română face astăzi cea mai mare greșeală din tot trecutul ei istoric: nu mai stă alături de poporul încredințat ei spre păstorire. Urechea ei nu mai aude suspinul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
391.191 evrei în total (capi de familie, soție, copii). Toți ceilalți respinși la revizuire, sau care n-au făcut cereri, nu mai pot fi considerați ca cetățeni români și deci excluderea lor la viața economică este parțial rezolvată, ei întrând în regimul aplicat străinilor. Evreii revizuiți au rămas cu deplinătatea drepturilor cetățenești. În urma faptului că Decretul-Lege de revizuire nu a dat rezultate practice pentru degajarea vieții naționale românești, de infiltrațiunea acaparatoare a evreilor, noi legislațiuni de protecția și afirmarea elementului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
afară din propriul tău trup/ zilnic de-o mie și una de ori./ Tu intri înapoi pe fereastră extenuat de spectacol,/ zilnic de-o mie și una de ori.// - imaginează-ți; Melcul din cochilie cu intuiția/ mereu corectă a zodiei, întră și iese/ sau hieroglifa surâzătoare, pentru o clipă, a fulgerului/ pe care acum o citești”(Epifanii). Poemele din Elegie în grădină (1987) aduc o nouă diversificare a temelor, cumva în spiritul timpului, incluzând și numeroase reflecții despre text: „Nici nu
DAN-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286677_a_288006]
-
lumi vechi care condiționează actele de creație și desfășurarea existenței "chemate". Toate temele sunt implicate aici - separația dintre public și privat, tentația retragerii, refugiul vocației în intimitate: ...diversele posturi ce a ocupat, de la simplu diac de visterie, post în care întrau întâi feciorii de boeiri pe atunci, pănă la postul de ministru de finanțe, și cariera politică, erau contrare gustului și tendințelor sale literare. În nămolul de rele, adunate împrejurul lui de șicana proceselor, în mijlocul lucrărilor seci de cancelarie, la care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
continuare în „Uricariul", volumul al XV-lea: „În anul 1844 am dat un articol în „Calendarul Foaia sătești", publicat de domnul Kogălniceanu. În tipărirea Stelei-Dunării, i-am dat un bun ajutor cu tipografia. În toamna anului 1855, într-o zi, întrând eu, din întâmplare, în sala de ședință a sfatului administrativ, văd că președintele sfatului domnul St. Catargiu mă întreabă dacă „primesc". Eu neștiind despre ce era vorba, stam mut; însă în fundul sălii am zărit pe domnul Kogălniceanu care-mi făcea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
391.191 evrei în total (capi de familie, soție, copii). Toți ceilalți respinși la revizuire, sau care n-au făcut cereri, nu mai pot fi considerați ca cetățeni români și deci excluderea lor la viața economică este parțial rezolvată, ei întrând în regimul aplicat străinilor. Evreii revizuiți au rămas cu deplinătatea drepturilor cetățenești. În urma faptului că Decretul-Lege de revizuire nu a dat rezultate practice pentru degajarea vieții naționale românești, de infiltrațiunea acaparatoare a evreilor, noi legislațiuni de protecția și afirmarea elementului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]