1,090 matches
-
ca al meu? Săndica începu să se învârtă și să se alinte în fața lui Mircea, care o cuprinse cu brațul de mijlocelul pe care tocmai și-l lăuda. Iar cu limba începu să-i controleze buzele și adâncimea gurii sale întredeschisă, stăpânită de dorința de a o întâmpina pe a lui și de a-I răspunde cu aceeași înflăcărare. - Unde ai fost, iubito, atâtea zile? - Eu? Printre animalele mele aflate în călduri. Partenerele tale de plajă erau și ele tot în
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. În încheiere voi spune doar că Părintele Dumitru Popescu a trăit optzeci și
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344113_a_345442]
-
în căsuța cea albă, se culcuși ca mai demult, întinzându-și în voie osemintele și căscând a mare chef de somn... În zorii ce urmară, racla-și află menirea firească. În ea omul sta culcat pe spate. Avea ochii ușor întredeschiși, de parc-ar fi urmărit ceva pornit spre zare. Fața-i albie, lipsită pe veci de griji, părea de marmură... La căpătâi fata-i potrivise lumânărică, iar alături găina cea albă încă mai zvâcnea ușurel din gheare, capul rupt aruncând
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
au dispărut ca și când nici nu au existat vreodată pe ei. Ramona, în neastâmpărul primit de la senzațiile transmise prin mângâierile și sărutările partenerului de viață resimțea prin toți porii dorința de dragoste, de dăruire și-l aștepta pe Viorel cu poarta întredeschisă să-i trimită cel mai drag oaspete. Dorea să simtă bucuria împlinirii. Dorea să-l simtă așa cum nu l-a mai simțit de atâta vreme. Simțea că este bolnavă de dorință. Să fie pătrunsă și tot odată mângâiata cu tandrețe
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]
-
-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. În încheiere voi spune doar că Părintele Dumitru Popescu a trăit optzeci și
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377606_a_378935]
-
repede de un braț și cu celălalt pe după mijloc și a ajutat-o să se târască încet până în camera în care gerul era parcă mai tăios decât afară. A aprins lumina și a împins-o pe pat. Ea ținea ochii întredeschiși ușor, atât cât reușea să distingă obiectele și mai ales omul care a adus-o acolo. Nu vorbea. Icnea greu din când în când, convingând că nu și-a revenit din leșin. Bărbatul a tras pătura și a încercat să
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
în timp ce eu îl priveam oripilată de pe masa unde mă urcasem neștiind ce să mai fac. În acea situație penibilă pentru mine, intră în bucătărie Dora alunecând mai usor ca o pisică pe scaunul ei silențios, prin ușa care nu știu cum era întredeschisă deși eu o închisesem mai înainte. -Ingrid, ce se întâmplă?Te-am auzit țipând și credeam că poate te-ai tăiat din greșeală, sau te-ai speriat de șoricelul lui Basti?E doar o jucărie, dragă, nu-i real ! Îmi
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]
-
au dispărut ca și când nici nu au existat vreodată pe ei. Ramona, în neastâmpărul primit de la senzațiile transmise prin mângâierile și sărutările partenerului de viață resimțea prin toți porii dorința de dragoste, de dăruire și-l aștepta pe Viorel cu poarta întredeschisă să-i trimită cel mai drag oaspete. Dorea să simtă bucuria împlinirii. Dorea să-l simtă așa cum nu l-a mai simțit de atâta vreme. Simțea că este bolnavă de dorință. Să fie pătrunsă și tot odată mângâiată cu tandrețe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374373_a_375702]
-
Și dintr-o dată, tot ce a fost viu, Ca aspirat de-un vânt paradisiac, A dispărut, lăsând pustiu, în parc - Câte-un bătrân, arar câte-un matur, Câte-un căruț, cu o bunică-n jur, Câte un chioșc, și el, întredeschis, Între a fi, sau a nu fi - proscris - Și noi, pe-aici, pe unde n-am venit Dar ți-am găsit izvorul cristalin În care ochii tăi, în verde plin Mă beau, eram ferigi, la asfințit - A început și școală
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
ca în aceste zile de martie. Mi-s ochii verzi precum iarba de când Primăvara mi i-a risipit pe cărări și în coroanele copacilor. Aștept de mult, venirea berzelor, căutând cu înfrigurare urma zborului lor pe bolta cerească. Prin geamul întredeschis, pătrund miresmele primăverii... În văpaia lunii un arbore bătrân înflorește și el. Bună dimineața! Deschide-ți fereastra inimii și, lasă drum liber primăverii învăluită în miresmele florilor, primele raze de soare să-ți alinte privirile, iar vântul, ușor de martie
MĂRŢIŞOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374555_a_375884]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > C-AN VIS... Autor: Dorisdoria Stănescu Publicat în: Ediția nr. 2314 din 02 mai 2017 Toate Articolele Autorului cu pleoapele întredeschise strângând la piept un vis pierdut în perna caldă-n așternut, am zis: -un vis,ca alte vise! cu ochii largi cuprinzând cerul, prin așternut, în perna caldă, se furișă năvalnic dorul și trupul începu să ardă. cu dulce vis
C-AN VIS... de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374613_a_375942]
-
-i călcau pragul. În camera sa de lucru, asemenea unei chilii de călugăr, pășeai cu multă sfială, dar o pace îți inunda întreaga ființă imediat ce intrai în spațiul acela sacru, venerabil, de imortalitate. În fața lui luminată, în ochii să mereu întredeschiși, în vorba lui dulce dar fermă, găseai imediat chipul marelui teolog, ori a părintelui duhovnicesc ce exercita acea paternitate duhovnicească, asemenea marilor părinți ai Bisericii din trecut. Sfânta Treime - structură a supremei iubiri Gândirea personalistă fundamentată biblic, scripturistic și patristic
DESPRE DUMNEZEU TATĂL – CA TEMEI AL UNITĂŢII INTRATRINITARE. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903 – 1993)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1994 din 16 iun [Corola-blog/BlogPost/373317_a_374646]
-
în rucsac, Iuliana ațipise încovrigată cu spatele la el, strângând temătoare un colț de pătură sub bărbie. Bărbatul de lângă ea dormise liniștit, după ce încuiase toate ușile cu mare zgomot și avertizări verbale pline de cuvinte triviale. O pândise un timp, cu ochii întredeschiși, până s-a asigurat că este destul de înfricoșată. Curând, obosit și amețit de coniacul pe care-l băuse până la ultimul strop, a adormit cu o mână întinsă peste șoldurile fetei, într-un gest de apropiere și de supunere a trupului
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
surprinde-mă, dar cu ce? - Nu fac miros, au ceară de calitate. M-am gândit la asta și am luat ceva special, pentru momente speciale. Lasă că ai să vezi tu imediat, nu te grăbi. Așezându-le pe pervazul ferestrei întredeschise, Adriana fugi în cameră la ea și veni cu ouă roșii și cozonac, bineînțeles că unul făcut de ea cum învățase de la mama sa. - Știi, se spune că trebuie să ciocnim și să mâncăm mai întâi ouă roșii ca să ne
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
și cu ce putem... este în joc și viața noastră. Dar, am uitat să-ți spun... am văzut că s-au strâns ceva bani în șapca ta. Stângaciul: - Mă duc să-i iau și îi dau nevesti-mi! (Iese. Prin ușa întredeschisă se vede cum ia banii, îi numără, după ce și-a pus șapca pe cap, își îndeasă banii în buzunarul stâng al pantalonului.Dreptaciul se îndreaptă spre ușă. O închide.) SCENA IX Dreptaciul: - Nu știu cum sunt oamenii... precum acest tovarăș de călătorie
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
gândul ascuns în miresme Te aș săruta atât de profund Până sărutul ți ar rămâne între gene Treci zilnic pe la mânăstiri și bea apă sfințită Locul acela se va lumina în tămăduiri și ochii mei te vor acoperi cu pleoapa întredeschisă să nu răcească imaginea de unde vii Încerc și eu un cântec plăpând seara înainte de adormire mereu te am în priviri cu gândurile despletite înspre mine Dormi înger blând norocul meu te veghează Și undeva departe te ține închisă în ochii
OCHII MEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373934_a_375263]
-
sărată... Numai ea în miezul iernii nu îngheață,-i prea curată. Păpușa de cârpă În fiecare zi când se-ndrepta spre școală Fetița se oprea la o vitrină... goală... Se-apropie acum cu o mânuță-ntinsă, Să mângâie fereastra ușor întredeschisă. A fost un magazin cu multe jucării Ce aducea în suflet la cei mici bucurii, Acolo în vitrină era o balerină... Unde-a plecat acuma, a cui e-această vină? Copila poartă lacrimi în ochii-i triști, mirați, Iubea acea
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
o clipă de pământ, în căutarea unui posibil strop de răcoare. Dar pământul crăpase de-atâta fierbințeală. La umbra incredibil de mică a dudului rămuros ce străjuia curtea, câteva găini roșii și pestrițe, cu aripile îndepărtate de corp și ciocurile întredeschise, picoteau. Din când în când, câte o pleoapa li se întredeschidea leneș, lăsând să se întrevadă - ca pe o mărgică de sticlă viu colorată - ochiul adormit. Plictisindu-se de desenele pe care tot încercase să le scrijelească până atunci cu
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
ai îmbrățișat. Caut și regăsesc pe trup, pe-o margine de noapte, Amprenta buzelor ce-au murmurat neauzite șoapte... Și simt al tău parfum, răsfrânt pe-a mea eșarfă Când aerul încins ne-nvaluia în sunete de harfă... Pe buze-ntredeschise, se-alintă cuvinte nerostite Iar eu pictez pe glasul tău, emoții infinite. Cu ele traversăm oceane de mută așteptare Spre malul altui timp de dor și de-ncântare... Referință Bibliografică: Spre malul altui timp / Corina Negrea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SPRE MALUL ALTUI TIMP de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375638_a_376967]
-
îi răspundea alintându-se drăgălaș. Apoi, la o zvâcnire fermă a arcușului, bărbătească, vioara îi răspundea ca o iubită în extaz, cu sunete săltărețe, incitante, făcând femeile să tresalte, răscolite de dorințe. Când femeile dădeau capul pe spate, cu ochii întredeschiși, pierduți în hățișuri de visări, Călin ataca melodia „pe vale, țațo, pe vale/ c-a făcut fasolea floare/of...” Dacă vreuna îi zâmbea cu subînțeles în acel moment, atunci se înțelegea cu ea din priviri, acele priviri prelungi, cu ochii
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
cu mâncarea pe masă, până acum! îi spuse și continuă zâmbind, haideți doamna Jeana, glumiți acum? - Nuuu domnu' Tică, vai de mine! Nu-mi permit să fac astfel de glume! îi răspunse, privindu-l atent. O privea fix, cu gura întredeschisă. Nu-i venea să creadă ce-i spunea vânzătoarea. Lăsă capul jos, gândindu-se pe unde o fi? I se părea ciudat, nu mai făcuse niciodată asta și nici nu ar fi avut motiv să-i facă așa ceva. Sau avea
RĂPIREA (2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372463_a_373792]
-
privirile viclene, Săgeți de foc, trimise printre gene, Ca să aprindă soarele și luna. Ademenit de-un glas ca de sirene Către abisul ce mă cheamă-ntruna, Sorbind din cupă toată mătrăguna, Durerile au devenit perene. Și mai zăresc o poartă-ntredeschisă, Iar vocea toamnei, blândă, se aude. Ne dăruiește liniștea promisă, Chiar dacă-n parcuri băncile sunt ude. Dar floarea încă nu este ucisă, Iar frunzele tot mai sunt verzi și crude. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: FURTUNĂ / Leonte Petre
FURTUNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344827_a_346156]
-
stratul lexical, cel morfologic, cel sintactic, cel imagistic, cel prozodic conțin și îndreaptă spre receptor semnale, nu semne - adică tot atâtea ferestre și uși ce se deschid și arată în direcția sensului: O ușă; a doua: o fereastră deschisă simetric - / Întredeschisă - următoarea ușă - are dreptul:/ Poate să intre în asimetrie...// O ușă; a doua: fereastra deschisă simetric - / Un surâs; o ușă: a doua// Fără nume ; ruah, fără nume... (Să ne amintim că ebr. ruah, ca și gr. pneuma, are, concomitent, semnificațiile
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
singur problema. - Aia se reglează și ea după azimut, mă... nu așa... la ochiometru - nu se lăsă Clăpăugea. - Am io „azimutu’” colo!... îl lămuri Mihai, indicând-o cu mâna pe fiică-sa, care stătea sprijinită cu spatele de tocul ușii întredeschise, urmărind alternativ, acțiunea tatălui său asupra antenei și rezultatul produs de aceasta asupra imaginii de la televizor. Ia zii Florico, cum îi?... - Treaba ta!... rosti Clăpăugea pentru sine, îndepărtându-se și prinzând din zbor un „nu-i bine”, rostit de Florica
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
și, cuprizându-l cât putea ea de tare cu mâinile ei mici, îi șopti: - Te iubesc, tăticule! Mi-a fost atât de dor de tine! Te rog să nu mai pleci! Talestri se trezi brusc. Vântul pătrundea prin cele două ferestre întredeschise. Probabil zgomotul acestora o trezi. Încercă să își alunge imaginile visului, deși știa cât de mult o apăsau acele amintiri... “Sunt o amazoană” își spuse ea și, după ce se asigură că a închis bine ferestrele, se cocoță înapoi în pat
VISUL LUI TALESTRI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347854_a_349183]