1,080 matches
-
uitat cu fiecare zi ce a trecut... Știa că într-o zi, chiar el va fi o amintire, Dar era fericit, că-n nimeni n-a crezut. Poetule, cu inima de vânt și ochii de visare, Pe care drumuri de-ntristare rătăcești? Mai vino iar, în raiul tău iubit de-o floare Și spune-i lumii, care te-a uitat, că o iubești! Tăcerile se-ascund pe maluri înspumate... Cu liniștea a rătăcit prin viața-nsingurată, Târziu, când iernile-au sosit înfrigurate
POETUL de DANIEL LUCA în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370133_a_371462]
-
cu pricina-i mărul. Sub o stâncă neagră șezut -a Adam Măcinat de gânduri, câte zile am! Se-ntreba -ntruna, câte îi rămân, Zise-un înger blând, sigur le amân... Agațănd din gânduri, mușcând întrebări, Off, Doamne pe lume, câte întristări! Gura mea le gustă, fără ca să vreau Liniștea din mine, de unde s-o iau. Frământa pe fugă, agața -ntrebări, Îi treceau prin minte tot felul de stări, Luminează -mi gândul, Doamne și -nțelesul, Că din mine-mi iese întreg universul-
ZILELE ÎN EDEN de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370195_a_371524]
-
prin al tău suflet, Te-ai strecurat, tiptil, în al meu gând. Ne-am întâlnit, sătui de nori și umblet, Am devenit cascadă spumegând. Dar zbuciumați în apriga vâltoare, N-am calculat tăcerile în doi, Prelinse-ncet în stropii de-ntristare, Ce ne-au udat, frenetic, pe-amândoi. Dezmoșteniți de falnice speranțe, Ne-am închistat într-un cavou de spini. Preambalând iubirea cu restanțe, Am încercat s-o vindem la străini. Nici tu, nici eu, nu am găsit clientul Dispus s-
TĂCEREA CARE DOARE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353276_a_354605]
-
dacă nu cântă nu e oltean. Cum oare să nu cânte dacă în această parte de patrie străveche strălucește poate cel mai bogat zăcământ de folclor cu filon liric?! Dragul, draga, mama, tatăl, fiii, voinicii, domnii, haiducii, natura, munca, jocul, întristarea, dragostea, dorul... sunt oltenești aici, iar cântecul oltenesc, zugrăvindu-le, le dă viață sufletească oltenească! Niciun dor nu-i mai mare și mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare
GHORGEL NUCĂ. IDEAL GUVERNAT ŞI ÎMBOLDIT DE FOLCLOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353045_a_354374]
-
Grigore Alexandrescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Coșbuc, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Gregorian, Ștefan O. Iosif, Alexandru Macedonski, Dumitru Nanu, Ion Pillat și Alexandru Stamatiad). Pe 20 mai anul 1946 se stinge din viață în mizerie și copleșită de întristare soția scriitorului, dr. Aglae Crainic, în timp ce soțul ei se afla ascuns la preotul din satul Lepindea. În luna septembrie anul 1946 se mută la preotul din satul Iclod, iar în luna martie anul 1947 la Preotul Ioan Sămărghițan din Cerghid
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
mîndrul soare Topește-n jurul ei zăpada Doar cînd o vede că apare, Iar primăvara este gata! Să nu mai rupem nicio floare Care se bucură-n lumină Sub mîngîierea cea divină! Că sus pe cer soarele moare Și de-ntristare se ascunde Drept norul care îl cuprinde! Referință Bibliografică: Sonet / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1185, Anul IV, 30 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SONET de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353726_a_355055]
-
procuratorul se ridică încet și ieși din cameră spunându-și că lucrurile vor trece totuși de la sine. Simțea totuși o senzație de singurătate copleșitoare fiindcă avea senzația că nimeni nu-i înțelege temerile și gândurile. N-avea însă timp de întristări de genul acela, își spuse dintr-o dată. Trebuia să redevină procuratorul Ponțiu Pilat pe care îl știau cu toții: stăpân pe situație, lucid, și mai ales necruțător. Ieși în coridorul străjuit cu făclii și făcu semn să-l urmeze soldatului care
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
suntem și ai cui? Fără infatuarea și împertinanța de a afla, musai, adevărul Absolut pe care nu-l vom afla vreodată, în viața asta, în alte vieți, nici chiar în viața aceea de Dincolo, unde nu este nici durere, nici întristare, nici suspin, cum ne povățuiește sacerdodu. ,,Obsesia deșertului”- volum, de iure și de facto, de substanță filozofică, își are sorgintea în marile înrebări ale poetei asupra universalității, nemărginirii de la minus la plus infinit, asupra existențialității, cuprinzând da capo al fine
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
GÂNDULUI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului imagine: prescura simt frica urcând pe frontierele gândului când bucuria începe să pască amarul cuvintelor în tăcere strânse de pe masa nunții ființei cu întristarea sub coviltirul căruței de trăiri se așterne liniștea o liniște a trupului în rugăciunea fără exaltări inutile fără iluziile unor împliniri imediate mă ceartă pâinea de pe masa nestrânsă a poeziei și versurile împlinesc diagonalele alegerilor segmente de viață ajung în
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]
-
spitalul din Montreal, conectat la aparatele care-l țineau încă artificial în viață. Cu toate eforturile medicilor de-aici, inima lui Paul Ștefănescu a încetat să mai bată, plecând spre locurile liniștii veșnice și lăsând în urmă o mare de întristare și durere... Cea mai tristă înmormântare din comunitatea românească a acelor vremuri a fost cea a lui Paul Ștefănescu. Părintele Popescu a oficiat o slujbă care a rămas mult timp după aceea în memoria celor prezenți, alături de imaginea îndrăgitului tânăr
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
familiei noastre a celui care a fost PAUL ȘTEFĂNESCU, 23 de ani, scumpul și unicul nostru fiu. El ne-a părăsit pentru totdeauna, trecând pragul veșniciei într-o lume mai bună și mai dreaptă, «acolo unde nu e durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit»... În seara zilei de 26 decembrie 1988 - a doua zi de Crăciun -, la ora șapte, Paul și-a dat sufletul la Stațiunea Turistică de schi,Saint Sauveur des Monts, la o distanță de 50
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VIITURA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1335 din 27 august 2014 Toate Articolele Autorului VIITURA În viituri se zbate întristarea Unui popor ce-a suferit O nemiloasă cale spre trădare Și-o lege oarbă pe pământ. Învolburate apele se varsă Peste pământul mult iubit De cei ce viața își dădeau în lupte Pentru a-l păstra întreg și sfânt. În loc de
VIITURA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357328_a_358657]
-
stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate
PRO MEMORIA – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357835_a_359164]
-
Mitropoliei Moldovei și Sucevei, Justinian Vasluianul, spunea: Nu am altă rugăciune către Dumnezeu, în aceste solemne momente, decât să-mi dea milă, putere, înțelepciune și mai ales har pentru ca acolo unde este îndoială eu să seamăn credință, acolo unde este întristare să seamăn bucurie, acolo unde este disperare să seamăn nădejde, acolo unde este ceartă să seamăn pace, acolo unde este ură să seamăn iubire și acolo unde este întuneric să seamăn mereu lumină". Înaintat în vârstă și cu sănătatea zdruncinată
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
Acasa > Versuri > Iubire > RONDELUL ÎNCURAJĂRII DRAGOSTEI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 534 din 17 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Fie-ți ochii-n lăcrimare Doar din dragoste duioasă! Nu mai plânge la-ntristare, Nici la greul ce te-apasă! Doar iubirea-i alinare Și-ți face viața frumoasă... Fie-ți ochii-n lăcrimare Doar din dragoste duioasă! Și de-ar fi oricât de mare Răul lumii nu-i angoasă Când iubirea-i sărbătoare
RONDELUL ÎNCURAJĂRII DRAGOSTEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358318_a_359647]
-
patrundi; de-a valma o sî chiși, pi flori șî rouî, bruma șî noi privim în casî, cu jând, hainili udi. de-acu, îț’ spun, iubito: sî cam îngroașî gluma! îi toamnî, iar, iubito, șî chiar nu aprinz’ focu’? lasî întristarea, îndatî iarna treși! văd că nu-ț’ găsăști, niși tihna, șî niși locu’. nu pot sî mă îmbat niși eu cu apî răși. am devinit apatiși, nu ni mai plași jeoca? da șe, așă digrabî ne-am dus cu titioaca
ÎI TOAMNÎ IAR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357539_a_358868]
-
pătrunde; de-a valma o să cadă, pe flori și rouă, bruma și noi privim în casă, cu jind, hainele ude. de-acum, îți spun, iubito: se cam îngroașă gluma! e toamnă, iar, iubito, și n-ai aprins, deci, focul? lasă întristarea, îndată iarna trece! văd că nu-ți găsești, nici tihna, și nici locul. nu pot să mă îmbăt nici eu cu apă rece. am devenit apatici, nu ne mai place jocul?... te invit, iubito, să aprindem focul! Referință Bibliografică: îi
ÎI TOAMNÎ IAR... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357539_a_358868]
-
o ordine firească. Cu viața pierdem ultimul scrutin și rătăcind obnubilați ca-n transe, sperând în loteria altei șanse, ne ducem să murim câte puțin. Îngerii-ncep să plangă prin capele și de durere parcă-și ies din minți; de întristare că n-am fost cuminți aruncă după noi un pumn de stele. Cad Perseidele de parcă plouă în ritmul unui recviem celest, apoi se sting spre zori și-n cosmic gest lumina-și pierd în boabele de rouă. Referință Bibliografică: În
ÎN SUNETUL FĂCLIILOR DE STELE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357760_a_359089]
-
cu dărnicie în potire Nectar de slovă, nimicind blesteme. Din râuri limpezi plăsmuim iubire, Din gânduri nestemate-n diademe, Cu roua răstignită-n floare - steme Pe frunți, petale - muguri de-mplinire. Din depănarea vremilor, cuminte, De cade-arar o scamă de-ntristare Și prăvălește înspre lut, fierbinte, Sfielnic dor și-un dram de tulburare, Răscolitor, aducerile-aminte Zidesc cuvinte - trepte de ’nălțare. Se lasă înserarea peste grinduri Se lasă înserarea peste grinduri Rostogolindu-și umbrele-n amurg Ruinele trudesc prin vechiul burg Să
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
Strofe > Delicatete > PE SUB RAI Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1225 din 09 mai 2014 Toate Articolele Autorului Mi s-a lipit de gene înserarea Când nu mai m-ai privit cum mă priveai. Mi-a picurat în suflet întristarea Iar păsările-au ațipit sub rai Cu aripile-ntinse-nspre lumină Și ciocurile-ascunse-n puf de nor. S-a rezemat o brumă de grădină Și-a veștejit chiar rozele de dor Pe care le sădisem împreună. Atâta frig în trup s-a cuibărit
PE SUB RAI de AURA POPA în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350685_a_352014]
-
înfoiată, iar prin unele dugheni, mai răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de poftă și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alții a-ntristare, unii a visare... puțini cu dare de mână! Primăvara scoate din amorțire sămânță și zvâcul din sângele țăranului, dar face și ea, primăvara, atâta cât poate. Scoate la iveală sămânța ce-o are, că-i de buruiană sau că-i
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
că invidia e arma ce prietenii desparte Și iubirea declarată prea ușor prevestește ... furtuna. Viața e o fugă după iluzii, visuri...fericire Iar dezamăgirea ne ține strâns de mână Nu ne lasă la timp să trăim... poate...o iubire Punând întristarea să sape în suflet...fântână. În afară de Dumnezeu nu există adevăr El ne dă puterea să mergem mai departe Vom constata cândva ....mușcând din măr C-am alergat prea mult ...după mai mult Când am ajuns în fața parantezei care ne desparte
VIAȚA ÎNTR-O PARANTEZĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359005_a_360334]
-
tece adesea și la tema morții, justițiara de data aceasta nedreaptă care i-a răpit fiul, provocându-i o mare durere încât toate poeziile sale poartă „umbra durerii” pe care numai un părinte o poate înțelege, o durere și o întristare care nu va dispărea niciodată. „Copilului meu” este un poem dedicat fiului său Cristinel plecat prea devreme în acel pelerinaj fără de întoarcere, acolo undeva sus ca un înger printre stele. Volumul se încheie în aceeași notă de tristețe cu poezia
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
mai mare decât ne-am fi așteptat. O astfel de stare de fapt prilejuiește discuții, problematizări și se propun soluții pentru ieșirea din criză. Însă important este că încercarea de a înfrunta această situație creează probleme suplimentare poporului și provoacă întristare, iar uneori chiar disperare. Într-adevăr, suntem foarte îngrijorați pentru semenii noștri cu veniturile cele mai mici, pentru modul în care vor reuși să-și întrețină familia, vor face față nenumăratelor cheltuieli legate de educația copiilor lor și se vor
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]