433 matches
-
germane erau formate din trupele Corpului 1 Rezervă german (Divizia 76 Infanterie germană și Brigada 8 Munte austro-ungară) comandate de generalul Curt von Morgen. Planul german prevedea executarea unei lovituri frontale cu Divizia 76 Infanterie concomitent cu o manevră de învăluire dinspre vest executată de Brigada 8 Munte austro-ungară. Pe de altă parte, ordinul dat forțelor române de către comandantul Armatei 2, generalul Averescu, cerea opunerea unei rezistențe puternice, precizând imperativ că: "Retragerea de pe pozițiunile actuale nu se va face decât prin
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
11 Infanterie Bavareză, Divizia 6 Cavalerie germană, Brigada 114 Infanterie austriacă și două batalioane de cicliști, sprijinită de 22 de baterii de artilerie. Planul de operații german prevedea fixarea de front în pasurile Vâlcan și Surduc și executarea unei duble învăluiri la flancurile dispozitivului românesc. În același timp, Divizia 6 Cavalerie trebuia să treacă peste dealul Arcanului și să înainteze spre câmpie, fără a ține cont de rezultatul luptelor din munți, pentru a deschide drumul trupelor care dădeau atacul frontal. Ideea
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
dădeau atacul frontal. Ideea de bază a operațiunilor de acolo a fost și este de a deschide drum masei de cavalerie în regiunea deluroasă română, în scopul de a o utiliza apoi, în primul rând, pentru a executa o largă învăluire a grupărilor române care se aflau în fața ei." Atacul german a survenit chiar în preziua în care Marele Cartier General român intenționa să retragă trupele Diviziei 11 Infanterie pentru a o constitui ca rezervă la dispoziția sa, urmând ca sectorul
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
încrezător în forțele proprii. Cavaleria umayyadă nu a reușit să se mobilizeze și să-i facă față în bătălie. Herman din Carinthia a scris într-una din traducerile sale referitoare la istoria al-Andalusiei că Eudes a reușit să completeze o învăluire în cerc care i-a surprins total pe atacatori, iar rezultatul a fost un măcel haotic al cavaleriei musulmane. La Bordeaux și în bătălia de la râul Garonne, cavaleria umayyadă nu a mai fost surprinsă, ci a reușit să se adune
Bătălia de la Tours () [Corola-website/Science/305556_a_306885]
-
aliate au fost plasate la marginea „Farfuriei” pentru a împiedica orice parașutare a germanilor. În dreptul satului Stilor, brigada a 5-a neozeelandeză și batalionul 2/7 australian au rezistat atacurilor unui batalion de vânători de munte, care încercau manevere de învăluire prin flanc. Germanii, în ciuda superiorității numerice au fost nevoiți să se retragă datorită lipsei unui sprinjin aerian și de artilerie corespunzător. În acel moment, toate avioanele germane disponibile erau concentrate în regiunea Rethymnion - Heraklion, iar forțele aliaților au putut să
Bătălia din Creta () [Corola-website/Science/313089_a_314418]
-
Viena și apoi, în ziua aniversării a un an de la încoronarea sa, i-a învins decisiv pe austrieci și ruși la Austerlitz. Austria a acceptat termenii tratatului de la Pressburg. Printr-un marș forțat, Napoleon a realizat o uriașă manevră de învăluire care a dus capturarea armatei inamice. Această campanie este considerată deseori a fi o capodoperă strategică. Înfrângerea de la Austerlitz din 1805, precum și condițiile grele ale tratatului de la Pressburg, au condus la nașterea unui val de patriotism și la reînnoirea războiului
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
pe linia frontului pentru organizarea unui contraatac, restul batalioanelor au fost păstrate în rezervă, în dreptul liniei de cale ferată de Rhenen. În plus, trebuie amintit că majoritatea batalioanelor nu aveau efectivele complete. Patru batalioane au fost destinate unei mișcări de învăluire din nord. Acest ultim atac a fost întârziat pentru mai multe ore. Când a fost declanșat în dimineața zilei de 13 mai, a întâlnit acțiunea ofensivă a două batalioane din regimentul SS "Der Fuehrer". Germanii încercau să ocolească Linia Grebbe
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
de răsărit ale Siciliei. La început, forțele britanice ar fi trebuit să aibă rolul principal în atac, dar în timp ce înaintarea lor era încetinită, Armata a 7-a americană din vestul insulei a preluat inițiativa și a făcut o mișcare de învăluire a flancului inamicului. După lupte grele, Armata a 8-a a reușit să depășească defensiva germanilor și să încercuiască Muntele Etna. Numai că între timp, trupele Axei au reușit să se retragă. Până pe 17 august, trupele Axei fuseseră evacuate din
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
Hitler a ordonat declanșarea unui contraatac în zona aparent vulnerabilă în care se făcea joncțiunea dintre Armatele a 3-a și a 4-a, dar operațiunea germană s-a încheiat cu un eșec. În vreme ce americanii au executat o mișcare de învăluire spre sud, forțele britanice, canadiene și poloneze au blocat forțele germane printr-o mișcare dinspre nord. Astfel, s-a format o pungă uriașă, cu centrul în orașul Falaise. Aici fusese prinsă în capcană o întreagă armată germană, armată care a
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
ianuarie. După cucerirea malurilor râului Roer, Armata a 2-a britanică a avut misiunea blocării forțelor germane. Două armate aliate (prima și a 9-a) au început în cadrul a două operațini separate (Operațiunile Grenade și Veritable) o amplă mișcare de învăluire, destinată distrugerii forțelor germane care se mai aflau la vest de Rin. La aceste operațiuni a luat parte doar Corpul al 30-lea de armate britanice, care era parte a Armatei I. Până pe 5 martie 1945, armatele britanice, canadiene și
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
trei rânduri, rândul al treilea mai retras formând o rezervă a întregii armate. Punctul nevralgic al frontului era aripa dreaptă. Pe aici se putea manevra și Pompei își așezase cavaleria în fața acestei aripi. Cezar se temea de un atac de învăluire dat de această cavalerie. Pentru a preîntâmpina orice dezordine, își așează propria cavalerie (1.000 de oameni) pe această aripă; în spatele cavaleriei, oblic sunt așezate 6 cohorte de elită. Cezar dă instrucțiuni speciale cavaleriei și acestei rezerve pe care adversarul
Bătălia de la Pharsalus () [Corola-website/Science/318450_a_319779]
-
zi, a fost un om de caracter nechibzuit și hubristic (Livius) și a fost determinat pentru a-l învinge pe Hannibal. Hannibal se baza pe dorința lui Varro și l-a atras într-o capcană prin utilizarea unei tactici de învăluire care a eliminat avantajul numeric roman aflat în scădere în zona de luptă. Hannibal a așezat infanteria sa într-un semicerc în centru, cu aripile compuse din cea galică și cavaleria numidiană. Legiunile romane au intrat în centrul slab a
Al Doilea Război Punic () [Corola-website/Science/317960_a_319289]
-
de peste 300 de ani, mulțumită muncii lui Nigel Sheldon și Ozzie Isaacs, colonizând zeci de planete răspândite pe sute de ani lumină. Pe o planetă îndepărtată, astronomul Dudley Bose realizează prima observare detaliată a unui eveniment astronomic cunoscut sub denumirea Învăluirea Perechii Dyson: două stele, situate la aproximativ 1.000 de ani-lumină de Pământ (la 750 de ani lumină de marginea spațiului Commonwealth-ului), par să fi dispărut. Teoria emisă este aceea că au fost închise în interiorul unor sfere Dyson. Investigațiile lui
Steaua Pandorei () [Corola-website/Science/323496_a_324825]
-
stele, situate la aproximativ 1.000 de ani-lumină de Pământ (la 750 de ani lumină de marginea spațiului Commonwealth-ului), par să fi dispărut. Teoria emisă este aceea că au fost închise în interiorul unor sfere Dyson. Investigațiile lui Bose arată că învăluirea stelelor Alfa Dyson și Beta Dyson s-a produs foarte repede și simultan, ceea ce înseamnă că tehnologia extratereștrilor Dyson (sau a altor extratereștri necunoscuți) o depășește pe cea a Commonwealth-ului. Mai mult, se pune întrebarea dacă extratereștrii Dyson s-au
Steaua Pandorei () [Corola-website/Science/323496_a_324825]
-
de Wilson Kime, unul dintre primii oameni care au ajuns pe Marte, și folosind ca propulsie o gaură de vierme auto-generată, "A doua șansă" călătorește spre Alfa Dyson. Ajunsă acolo, începe să exploreze ceea ce pare a fi un generator al învăluirii, dar acesta este oprit de un mecanism necunoscut și bariera din jurul stelei dispare. În fața ochilor exploratorilor se află acum o specie extrem de agresivă și războinică, rasa Primilor. Aceasta cuprinde inteligenții stabili care se înmulțesc și controlează vaste armate de 'mobili
Steaua Pandorei () [Corola-website/Science/323496_a_324825]
-
fost ambasadorul francez. În 1809 s-a început un război scurt împortivă Austriei. Deși în bătălia de la Raszyn polonezii au fost înfrânți și austriecii au intrat în Varșovia, în cele din urmă polonezii au executat cu succes o manevră de învăluire a inamicului, reușind cucerirea orașelor Cracovia și Liov și a celei mai mari părți a regiunii anexate de Austria în timpul împărțirilor Poloniei. Tratatul care a pus capăt conflictului, tratatul de la Schönbrunn a permis extinderea teritoriului ducatului în zonele sudice pe
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
riscul susținerii unui război prelungit pe două fronturi simultan, strategia germană prevedea că, în caz de conflict cu Rusia, să distrugă preventiv armata franceză după Planul Schlieffen, inițiat și pregătit de Alfred von Schlieffen în 1905. Printr-o manevră de învăluire, armatele germane trebuiau să traverseze teritoriul Belgiei pentru a pătrunde pe teritoriul francez dinspre nord și a ocupa rapid porturile de la Canalul Mânecii, Dunkerque și Le Havre, obiectivul final fiind încercuirea Parisului. Operațiunea avea să dureze 42 de zile și să
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
de Est, amenințat de mobilizarea rușilor, von Motke nu mai avea forțele necesare să ducă la bun sfârșit planul Schlieffen. S-a renunțat la atacul direct asupra capitalei franceze dinspre nord și est și s-a trecut la atacul prin învăluire dinspre sud și vest. Învățând lecția bătăliei frontierelor, Joffre a căutat să restabilească echilibrul, întărind flancul drept al armatei. A regrupat unitățile militare luate din diferite sectoare ale frontului și a format o nouă armata (a VI-a), condusă de
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
ordonat atacarea frontului de pe Yser, unde trupele belgiene s-au stabilit cu dificultate. Timp de trei săptămâni, Falkenhayn a lansat atacuri la Dixmude, la Ypres și la Messines. Belgienii au deschis ecluzele de la Nieuport și au inundat Yser. Tactică de învăluire era imposibilă. De la mare la frontiera elvețiană s-a stabilit un front continuu. Operațiunea care trebuia să fie încheiată în șase săptămâni a durat câteva luni, astfel, comandamentul german a trebuit să-și recunoască eșecul. La rezultat au contribuit decisiv
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
din teatrul principal de operațiuni și să le trimită pe frontul estic. Ofensiva rusă a facilitat victoria Antantei de pe Marna. Însă rușii au fost învinși la Tannenberg. Pe buclă de pe Vistula, rușii, germanii și austriecii au lansat treptat manevre de învăluire, fără a obține un avantaj. Chiar și așa, victoria obținută în Bătălia de pe Marna a arătat că germanii puteau fi împiedicați de Antanta să obțină o victorie rapidă și decisivă. Dar era evident că războiul era pe departe de a
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Ludendorff au lansat ofensiva asupra Poloniei, în sectorul Gorlice-Tarnow. Pe 2 mai 1915, pe un front de 80 km întindere, între Vistula și Carpați, a lansat primul atac. La 6 mai, pe intreg frontul, rușii s-au retras, scăpând de învăluire, restabilindu-se pe linia San-Nistru. Până în toamnă, frontul se stabilizează în est, iar 150 000 de ruși sunt uciși, și alți 1 milion sunt răniți sau sunt luați prizonieri. În iunie 1915, linia a fost cucerita de forțele Puterilor Centrale
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
acțiuni simultane: una dirijata de la nord la sud, pe Narev către Varșovia, cealaltă, de la sud la nord, pe cursul mijlociu al Vistulei, catre Ivangorod. Pe 13 iulie, Puterile Centrale obțin un succes tactic. Armatele ruse au scăpat din nou de învăluire, printr-o retragere rapidă. Varșovia și fortăreața de la Novogeorgievsk au fost abandonate, Polonia fiind cucerita de Puterile Centrale. Pe 8 august a fost lansat cel de-al treilea atac în extremitatea septentrionala a frontului pe linia Niemen. În șase săptămâni
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
captureze proviziile de grâne destinate armatei romane. Bătălia a început la 2 august 216 î.H. Știind că Hannibal avea o cavalerie superioară, romanii au ales un câmp de bătălie îngust, dorind să-și protejeze flancurile împotriva unui atac prin învăluire al cavaleriei inamice. Bătălia trebuia să fie căștigată de infanteria grea, plasată central. Hannibal a sperat să-i învingă pe romani cu propria forță. A plasat în dreapta cavaleria numidiană. În centru erau cavaleriile galică și iberică. În spatele fiecărui flanc al
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
limitată în regiunea Srem. Ajunși pe linia Srem - Sremska Mitrovica - Sarajevo, sârbii au fost în cele din urmă nevoiți să se retragă. După ce și-au reorganizat armatele, austro-ungarii au declanșat pe 7 septembrie o a doua ofensiva, concepută că o învăluire a liniilor sârbe prin zonă de sud-vest. În noaptea de 8 septembrie, austriecii au început traversarea râului Sava, dar au fost respinși de sârbi, în ciuda atacurilor repetate ale primilor. Pe flancul sudic, austriecii au reușit să ocupe malul drept al
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
în loc să înainteze lent, pentru a ține strânsă formația de luptă (falanga), hopliții atenieni și aliații lor din Plateea au atacat în pas alergător infanteria persană, care era cel puțin de două ori mai numeroasă. Efectuând o manevră clasică de dublă învăluire, rândurile compacte ale hopliților greu înarmați au zdrobit și risipit masa lipsită de coeziune a arcașilor și călăreților persani. Armata persană fusese înfrântă, dar flota lor rămăsese aproape intactă. Deoarecee încă persista pericolul unei debarcări persane la Atena, Miltiades și
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]