545 matches
-
conturează două cazuri: diferitele plantații nu sunt individualizate, neexistând nicio graniță materială între ele; în interval de doi ani, apar câteva garduri: vegetația este lăsată să crească pe un metru lățime, iar în câteva luni se obține un adevărat zid înverzit. Dimpotrivă, plantația deschisă spre nord sau sud e în întregime individualizată, izolată în mijlocul pădurii, simplu spațiu defrișat, sufocat de hățișul silvic care încearcă neîncetat să recâștige terenul pierdut. În general, fiecare plantator tinde în mod clar să-și izoleze plantația
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rostită la urmă, „cu mlădieri în glas și grație nesfârșită”162, îi evidențiază spiritul ales, cultivat, elegant. Aduce un elogiu cuvântului iscusit ales și bine spus: „precum în nopțile senine steaua e podoaba bolții, iar primăvara floarea este a câmpiei înverzite, la fel și-o vorbă iscusită este podoabă a purtărilor alese, a poveștilor și a ceasurilor de petrecere.”163 Distincția personală și educația îngrijită se vădesc în felul ei de a vorbi. În universul Decameronului un personaj este stimat numai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
naturale ce împodobesc această zonă. Un brâu de dealuri ocolește precum zidul o cetate și din el, ici-colea, se desfac, întinzându-se până în centrul ei, ca niște valuri proptitoare, mai multe șiruri de alte dealuri înalte și frumoase, mărețe piedestale înverzite care varsă iarna, urnele lor de zăpadă peste văi și sate. Mai presus de acest brâu deluros se înalță două piramide mari de dealuri: cea dintâi la est de bazinul Berheciului, începând cu Culmea Dorosanului, atingând 564 m înălțime, continuând
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rostită la urmă, „cu mlădieri în glas și grație nesfârșită”162, îi evidențiază spiritul ales, cultivat, elegant. Aduce un elogiu cuvântului iscusit ales și bine spus: „precum în nopțile senine steaua e podoaba bolții, iar primăvara floarea este a câmpiei înverzite, la fel și-o vorbă iscusită este podoabă a purtărilor alese, a poveștilor și a ceasurilor de petrecere.”163 Distincția personală și educația îngrijită se vădesc în felul ei de a vorbi. În universul Decameronului un personaj este stimat numai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
așa mai sus de frunte într-o 336 privire pierdută spre mine și-mi vine mereu să te strâng tare, tare în brațe. Acum cu imaginea ta scumpă peste lume mă aflu într-un decor natural de excepție, cu dealuri înverzite și înflorite, într-o u șoară bătaie de vânt care leagănă florile spre mine, pierdut cu privirea înspre o culme muntoasă la baza căreia e un lac mare. Dinspre poiana apropiată triluri de privighetori îmi încântă auzul ... Mi-ești atât
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
La Florida, unde vilele luxoase se înșiră una după alta. Aceste spații complet private, inclusiv în ceea ce privește drumurile și supravegherea publică, oferă privirii case de talie mare (unele dispun de mai mult de zece săli de baie), plantate în mijlocul unor parcuri înverzite, ca pe catifeaua unei cutii de bijuterii. Locurile de vilegiatură ale burgheziei din Madrid, reședințele de sfârșit de săptămână sau pentru zilele fierbinți de vară se află în prelungirea acestei axe orientate spre nord-vest, în satele de munte din Castilia
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cald, asfaltul se încinsese de căldură, frigea și mirosea urât. Mai ales mirosul acela mă înnebunea, nu alta. Am tot mers înainte, cine mai știe cât am mers, poate jumătate din oraș, poate mai mult, undeva se vedea un deal înverzit, cu pomi frumoși puși în rânduri drepte ca la sfoară. Voiam să ajung acolo, dar orașul nu se mai termina. Asfaltul frigea parcă din ce în ce mai tare, de o parte și alta a străzii numai construcții înalte, unele cu schele pe ele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Tatăl a plâns atunci poate pentru prima dată după cei duși. În anul următor, tot de Sfinții Voievozi, popa cel bătrân al satului, citi de pe pomelnic și numele său. Plecase între timp ca să- și caute feciorii pe câmpiile celea înverzite unde erau acum. În casa părintească s-a instalat Mitrică, singurul rămas, maturizat acum, aproape puțin îmbătrânit de greutățile războiului, om muncitor ca și tatăl său, dar cam hapsân și cu o privire mereu lăturalnică care unora le dădea de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
îmi iau drumul spre sat pentru a face rost de un miel. Și anul acesta, după ce i-am făcut complice cu ochiul lui Conu’ Mișa, care mai sălășluiește într- un colț al amintirii chiar dacă, acum este plecat spre câmpiile veșnic înverzite și am plecat spre satul meu de dincolo de șapte dealuri și șapte văi, tocmai la margine de județ în satul acela cu foarte puține schimbări, sat în care opinca răzeșului încă se mai simte întipărită în țărâna primăverii. Este vorba
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
învețe ceva și din această limbă. Clasa a IV-a a promovat-o al 5-lea, între 82 elevi. Acesta a fost cel mai frumos succes din toată învățătura lui oficială. Și totuși, tocmai acum, dorul de Ipotești, de codrul înverzit, de cîmpul înflorit și de salcîmii în floare a fost atît de puternic, încît el a fugit acasă. Catalogul clasei a IV-a, pe semestrul al II-lea, în dreptul său, arată o lipsă de 10 zile16. După informația lui Matei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și pămînturile de hrană. Mai erau cheltuielile cerute de Șerban, Nicolae și Iorgu și cîte alte cheltuieli! Să mai cheltuiască bani în zădar, cu Mihai, nici pomeneală! În asemenea împrejurări, Mihai a rămas din nou în lumea lui dragă: codru înverzit, cîmp înflorit, ciripit de păsări, singurătate și iar singu rătate... "Rar da pe acasă. Cînd îl hîtcîia conu Gheorghieș, sta la stînă. Era, la stîna lui Eminovici, un cioban bătrîn, Ion Ciornei, care spunea povești frumoase îmi spunea bătrînul Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ceea ce subzistă la rubrica filosofilor cirenaici seamănă cu un han spaniol în care nu găsești decât ce ai adus: Aristotel, nu Stagiritul, ci cel născut în Cirene, Antipatros, Aristoxenos, Dionisie Transfugul, Hegesias, Anniceris, Teodor Ateul, toți provin, desigur, de pe podișurile înverzite, udate de ploi, ale Cirenaicii, dar ce au ei în comun? Ce anume propovăduiesc ei, ceva care să poată constitui o școală structurată, coerentă și demnă de acest nume? Din păcate, nimic. Mai rău: Hegesias, de exemplu, trece drept un
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nu văd. Înțelegerea presupune înălțime, detașare, profunzime, perspicacitate. Al doilea cânt al poetului ne oferă o imagine: de departe, nu percepem detaliile, însă ele există totuși. Așa cum nu băgăm de seamă, pe o colină îndepărtată, oile care pasc pe versanții înverziți, sau manevrele legiunilor și deplasările lor repezi, nici strigătele lor și vacarmul pe care-l fac, dar care totuși există, tot așa nu surprindem a priori, numai cu ajutorul simțurilor, economia fină și secretă, invizibilă și ascunsă a jocurilor atomilor care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
3); izlaz (3); larg (3); lexical (3); loc (3); de luptă (3); mac (3); magnetic (3); plai (3); relief (3); spațiu (3); teren (3); vaci (3); arat (2); bogat (2); cer (2); cereale (2); fîn (2); grădină (2); imens (2); înverzit (2); lărgime (2); luptă (2); minat (2); munte (2); necunoscut (2); neted (2); orizont (2); pădure (2); plante (2); roadă (2); roditor (2); sat (2); țăran (2); aer; aer curat; aer liber; alee; alerga; Ana; arătură; arenă; asociativ; aur; auriu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întunecat (3); lemn (3); negru (3); odihnă (3); păsări (3); peisaj (3); pîine (3); poezie (3); stejar (3); aer (2); aer curat (2); de aramă (2); bătrîn (2); deal (2); Mihai Eminescu (2); flori (2); haiduc (2); iarbă verde (2); înverzit (2); lac (2); liniștit (2); plai (2); plimbare (2); relaxare (2); singurătate (2); văzduh (2); vînt (2); adînc; alinare; animale; apă; armonie; bogat; brad; brazi; bucată; bucurie; căprioară; carne; cer; cioban; ciuperci; clasă; de copaci; copil; creangă; crîng; cunoaștere; de la
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amenajată; arată; arie; Austria; avuție; bio; bogăție; botanică; brad; bucurie; bunică; cîmpie; cocoș; colorată; colț de natură; copac; copilărie; creație; crud; culoare; culori; culturi; curat; diversitate; dragoste; fericire; floră; flori multe; foame; ghiocei; golire; grajd; gustare; harnic; imensă; împlinire; împlinit; înverzită; leagăn; de legume; legumiferă; livada; lot; lumină; lună; măr; a mea; mere; meri; minune; mireasmă; mișcare; mîndrie; morcov; multitudine; muntoasă; ogor; ojă; parfumat; pasăre; pădure; pepene; pitici; plan; plăpîndă; poame; primăvară; priveliște; Prîslea; proaspăt; producte; proprietate; publică; puișori; reculegere; roditoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
clădire; comodități; competențe; complexitate; comună; condiție; construcții; copilărie; cult; cumpărături; cunoaștere; dans; depărtare; deschis; distincție; distrus; domiciliu; Dondușeni; emancipare; fain; familie; femei cochete; frică; furnicar; gălăgios; Gheorgheni; haios; haos; ieșire; iluzie; imaș; imens; încîntare; infrastructură; înfricoșător; interes; interesant; intimidare; întreg; înverzit; istorie; junglă de beton; leu; libertate; loc de naștere; locul de naștere; locul tuturor posibilităților; luminație; magazin; mall; mașină; mediu de viață; mediu urban; Miami; mizerie; modernism; modernitate; moll; Mongolia; mort; mulți cetățeni; muncă; muzee; Napoli; natalitate; Neamț; necunoscut; nervozitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cojoc; de conifere; copaci, animale; crengi; curat; curățenie; defrișată; defrișări; deșert; distanță; distracții; Domnească; dumbravă; ecou; Eminescu; enigmatic; erotism; excursie; faună; fîn; flori; foioase; frunziș; grupare; gunoaie; Gura Hoinarului; hoți; imaginație; imensă; imunitate; inspirație; împădurit; împădurită; împrospătare; înfioroasă; întindere; întins; înverzită; lemne, natură; loc; luptă; mărăcine; mulțime; mușchi; negru; neliniște; neștire; oaie; obscuritate; obstacol; parc; păsări; peisaj; petrecere; pierdut; plante; plăcută; poiană; post; prietenie; priveliște; proaspăt; prune; puritate; pustietate; putere; ramă; rară; rău; recreere; rural; salariu; Scufița Roșie; spînzurătoare; de stejar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alb (4); cîmp (4); deschis (4); frunze (4); verdeață (4); aprins (3); codru (3); marijuana (3); măr (3); permis (3); prospețime (3); acru (2); brad (2); cal (2); eco (2); ecologie (2); fericire (2); imaș (2); împărat (2); închis (2); înverzit (2); liniște (2); mov (2); ochi (2); optimism (2); pășune (2); plantă (2); plante (2); speranță (2); trece (2); vitalitate (2); acasă; adevăr; aer; aer liber; albastră; albăstrui; apple; boală; bradul; de briliant; broccoli; bun; buruiană; căciulă; cafeniu; cald; cămin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului de lângă drum/ și umbra fuge speriată,/ Numai copacul șade înverzit/ Că nu poate s-alerge și el,/ Dar ciocanul și coasa rămân de oțel/ și cosașii de piatră." Ileana Mălăncioiu reînvie universul și muzica versului lui George Coșbuc și scrie poezie cu fine observații. "Gerul se oprește și le-ngheață
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și veselie se petrecea la nunți, boteze, nedei, hramuri ale bisericii. Aceste nedei, erau expoziții ale artei, expuse pe viu sub cerul liber. CÎntecele de veselie, de dor și de ducă,ale Înfrățirii omului cu munca, cu anotimpul, cu lunca Înverzită, cu pădurea ce veșnic Întinerește și ascunde tainele Îndrăgostiților sau cîntecele cu aluzii ironice și de haz la diverse persoane, erau executate În ritm săltăreț sau În ritmul liniștit al horelor. Ele exprimau un complex de gînduri și sentimente și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
nimeni n-a găsit-o și nici n-a văzut-o cum arăta la față, în carne și oase. Dar totul a fost zadarnic! Se povestea pe acele vremuri că chipul ei apărea ca în vis, când pădurea este mai înverzită, iar cântecul ei se auzea, atunci când păsările cântă cu farmec prin copacii înfrunziți. S-a spus de atunci că ea a trăit într-o peșteră pe care localnicii au numit-o Peștera Necunoscută”. 11. Legenda satului “Temelia” “ Odată, un boier
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
mulțumire în lume stăpânește Când știi să trăiești românește Încât și fericirea te neliniștește! O, bucurie purtând tricolore dorinți! Ne strângi atât de tare-n brațe Că de plăcere noi suntem striviți. Lumea întreagă-i un surâs Iar pe pășunile-nverzite Oi și văcuțe, vin să ne lingă Din mierea care se prelinge Pe ale noastre straie-mpodobite De sărbătoare Cui, cui, cui, cui! Să ne distrăm din plin Veseli să fim Și vârful nasului să-l facem tricolor! O, națiunea mea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mijlocul stepei. Aici, unii deportați își recapătă instinctul de prădători și vânează cai, spre a-i oferi de mâncare. Ducând dorul cărnii cam de 18 luni, naratorul însuși se înfruptă. Odiseea trenului reîncepe, drept care stepa pustie, geologică, face loc dealurilor înverzite ale Molodovei, ținut care îi amintește lui Primo Levi de obârșia comună a celor două popoare: Se vedeau țărani ca ai noștri, cu fața arsă de soare și fruntea palidă, îmbrăcați în negru, cu haină și vestă, cu lanțul de la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
albe/ îmi iau prizonieră mâna/ scriitoare./ Cuvintele, unul câte unul,/ tot mai singure, cad pe hârtie/ într-o ordine parcă prestabilită..." (O dată cu seara). Și încă: "Pe sub arborii in floare ai întunericului pășești;/ văd semnele care-au ajuns scrum,/ pe ferestrele-nverzite...// În apele lor mă trezesc și adorm;/ scriu și mă înspăimânt.../ Foaia-i mișcată parcă de mâini nevăzute./ Lumina înăuntru-i din cer./ Zarurile cad, și iar cad;/ fețele lor sunt pline de-un alb și negru veșmânt;/ amurgul nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]