1,373 matches
-
și murdari. Cu o seară Înainte Alexandru o luase Înainte, spre un cătun alcătuit din câteva case risipite pe versantul abrupt al vârfului Arșița Caprei. Îi ieșise În cale un bătrân scund și slab, pe nume Gligor Ailenei, care se Învoise să le dea să mănânce să-i lase să se spele. Ar fi putut Înnopta la el, dar voievodul refuzase. Dacă se afla că acolo trăseseră doi străini, o prea mare primejdie se afla asupra casei. Bătrânul nu Întrebase nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a învățat un timp la Notre-Dame. Monseniorul avea, pare-se, de la unica lui soră, un nepot unic, scump sufletului său. Băiatul, atunci de vreo 15 am, era atins de gigantism. înalt, dezvoltat, în consecință, anemic și stângaci. Nu se putea învoi cu școala. Nu se potrivea nici cu băieții cei mari, nici cu cei mici. Nu-și găsea atitudinea și asta îi făcea viața nesuferită. N-a mai vrut să urmeze. S-a decis să intre în Seminar la Viena. Simțea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
familii pe care am scos-o din țara Egiptului! 2. "Eu v-am ales numai pe voi dintre toate familiile pămîntului: de aceea, vă voi și pedepsi pentru toate nelegiuirile voastre. 3. Merg oare doi oameni împreună fără să fie învoiți? 4. Răcnește leul în pădure, dacă n-are pradă? Zbiară puiul de leu din fundul vizuinei lui, dacă n-a prins nimic? 5. Cade pasărea în lațul de pe pămînt dacă nu i s-a întins o cursă? Se ridică lațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
gagică, Jugan se folosea de această sclipitoare expresie care îi particulariza vorbirea, conferindu-i în ochii consătenilor, prin asociere cu serviciul, prestigiu. Reieșea din meditația forfetarului că șeful e stăpîn. El îi are pe toți la mînă: dacă vrea, îi învoiește, dacă nu, nici la premă nu-i trece. Îndefinitiv puterea se definea prin chef. Tovarășa directoare, Aneta Gărgăun, cum vrea ea așa face. „To be or not to be”, iată problema șefului. Învățătoarele își fac cheful cu copiii, directoarea cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
multe ori Întrebând de câte un lucru și pe boier răspunzând: „E În salonul mare pe pian, dragă!”. Boierul, care cu ani În urmă avusese printre strămoși și domnitori, se păcălise când cumpărase moșiile din jurul satului nostru. Țăranii nu se Învoiau la munci decât cu plată bună. Boierul era nedumerit. Ăștia Înnebuniseră sau ce? Până când s-a lămurit că oamenii, având cu ce-și umple burțile, erau leneși și cârcotași când venea vorba de muncă. Nu-i puteai strânge cu ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
născociseră o limbă ciudată, din semne făcute cu mâna, ochii, fața, Întreg trupul, pe care o Înțelegeau și cei veniți din cine știe ce funduri de zări. Pentru strădania lor de interpreți căpătau de la ambele părți pe care le făceau să se Învoiască plată bună. Apoi se Învățaseră, după cât de avut se vădea negustorul, să ceară anumite tarife. Chiar și pentru ocuparea unui loc mai cu moț, În mijlocul târgului, percepeau doritorilor taxe. Cine-și dădea marfa pe mâna lor ca să fie potrivită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în ștefan, care se ruga și zicea: "Doamne Isuse, primește duhul meu!" 60. Apoi a îngenuncheat, și a strigat cu glas tare: "Doamne, nu le ține în seamă păcatul acesta!" și după aceste vorbe, a adormit. $8 1. Saul se învoise la uciderea lui ștefan. În ziua aceea, s-a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. și toți, afară de apostoli, s-au împrăștiat prin părțile Iudeii și ale Samariei. 2. Niște oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe ștefan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
vreme pînă la ziuă. Apoi a plecat. 12. Flăcăul a fost adus viu, și lucrul acesta a fost pricina unei mari mîngîieri. 13. Noi am venit înaintea lui Pavel la corabie, și am plecat cu corabia la Asos, unde ne învoiserăm să ne întîlnim din nou; pentru că el trebuia să facă drumul pe jos. 14. Cînd s-a întîlnit cu noi în Asos, l-am luat în corabie, și ne-am dus la Mitilene. 15. De aici am mers pe mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
pe oamenii pe care-i puseseră la pîndă împotriva cetății Ghibea. 37. Oamenii de la pîndă s-au aruncat repede asupra cetății Ghibea, au pornit înainte și au trecut toată cetatea prin ascuțișul săbiei. 38. După un semn asupra căruia se învoiseră cu bărbații lui Israel, cei de la pîndă aveau să facă să se înalțe din cetate un fum gros. 39. Atunci bărbații lui Israel s-au întors în luptă. Beniamiții le omorîseră aproape treizeci de oameni, și ziceau: "Negreșit, iată-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
ori să ies din dughene afară” --Și unde-i pricina de cârteală? --Păi spune bietul om: “Am deșărtat dughenile și cerând eu judecată ca să mi să prețuiască dughenile ș-au trimes în doo rânduri vornici de poartă... și neputându-ne învoi din prețul dughenilor în trii rânduri am ieșit la giudecata Divanului”. --Până aici nu văd pricină care să te facă cârtitor. Nu are decât să aștepte judecata Divanului. --Ia ascultă tu, Toma Necredinciosule, ce spune cofetarul: “Și giudecata căutând pravila
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prin cap cine ști ce idei”... - mi-a șoptit gândul de veghe. “Adică?” “Ei... Căăă sfinția sa Mitrofan și-a oprit numai fete” pentru că <fiind vreme de foamete și pentru cheltuiala ce am făcut cu toții acei mai sus scriși, ne-am învoit... și ni s-au dat din partea lor (Tazlăului) Vasile țigan, să fie... a Trei Sfetiteli>”. “Dacă nu lămureai lucrurile până la capăt, - maimai că gândul mă ducea în ispită, amice” - l-am liniștit eu. --Te-am văzut căzut pe gânduri, dragule. Ai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
părinte. Acum, rogu-te să asculți și un act scris mai altfel. --Ai vreun motiv să spui asta? --Mai bine am să-i dau citire: “Se face cunoscut prin prezentul meu înscris cum eu, cel mai jos iscălit, m-am învoit cu sfântul arhimandrit și egumen al mănăstirii Barnovschi, chir Iacob, precum cele trei prăvălii pe care le-am făcut pe locul acestei mănăstiri, în incinta acesteia, dacă au ars în incendiu le-am vândut așa cum au rămas, trei de piatră
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fălci de vie la Cotnari, donate de însuși Gheorghe Duca care le avea în proprietate încă de când era boier, cărora li s-au adăugat cele avute aici la Mănăstirea Ițcani”<footnote Ibidem footnote>. În mai 1675 stolnicul Nacul s-a învoit să dea Cetățuiei „7 fălci de vie de la Cotnari, în Țombric, îngrădite și lucrate, pentru 500 de lei cu care se împrumutase de la Duca Vodă, ca să poată plăti o datorie la niște turci. Mănăstirea avea vii și la Valea Cozmoaiei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fiica Ioanei vinde Mănăstirii Barnovschi o casă în Târgul de Jos cu 15 lei<footnote Ibidem, documentul 618, p. 539; 622, p. 541 și 642, p. 555 footnote>, primește stăpânirea unei dugheni<footnote Ibidem, documentul 638, p. 552 footnote>, se învoiește cu Nicolai cântăreț pentru un grajd de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem, documentul 632, p. 548 footnote>, la 15 iulie 1723. În februarie 1739, Cârste blănar de pe Podul Hagioaiei dă egumenului Cetățuiei două dugheni din Târgul de sus<footnote Ibidem, vol
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
venea în minte toată tărășenia. Știam eu că ceva nu a fost în regulă atunci când au fost ridicate dughenile. În cele din urmă, totul s-a limpezit și, mândru, am pornit a-i spune bătrânului: Apoi ipochimenul care s-a învoit cu preotul prefect al Bisericii Catolice ca să-i facă cele cinci dughene îi Manolachi teslarul. Și asta a făcut-o la 24 martie 1755. A și cerut însă ceva bănișori! Cam vreo 500 de lei bătuți! Teslarul s-a învoit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
învoit cu preotul prefect al Bisericii Catolice ca să-i facă cele cinci dughene îi Manolachi teslarul. Și asta a făcut-o la 24 martie 1755. A și cerut însă ceva bănișori! Cam vreo 500 de lei bătuți! Teslarul s-a învoit ca să le facă după voia inimii prefectului. Uite ce spune el în învoiala făcută: „Și le-am tocmit cu rîdicata, adică dughenile să le fac pe această măsură și să le fac ferestri după cum îi va plăcea și cu ușile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
trebuința haznalelor, atunci au datu în sama noastră și feredeile cu toate dresurile și cheltuielile lor. Întru acea vreme fiindu egumenu...Trei Svetitelor un părinte Ezechiil, dar avîndu noi trebuință ca să ne aflăm de-a pururi lîngă feredeie,...ne-am învoit cu sfințiia sa...și ne-au datu acel locu al școalelor...Dar fiindu că am avut și noi o bucată de locu aicea denaintea sfintei mănăstiri Trei Sfetitelor, care loc...fusese domnescu, și fiindu ne nouă datu...de la măriia sa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
la 5 iunie 1757 (7265): „Și după ce au făcut cheltuiala...s-au tîmplat și au arsu tîrgul și-au arsu și dugheana mea; Și rămîind locul fără dugheană și rămîinid și dumnealui păgubaș de banii ce au cheltuit, ne-am învoit...și i-am vîndut locul acela de dugheană”. Aici „gerahul” l-a nedreptățit pe „Ștefan curălariul”, pentru că i-a vândut locul gol cu același preț cu care el l-a cumpărat cu tot cu dugheană de la Lazor”. Mama avea o vorbă: să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
așa, nu știu. Dar din zapisul lui „Gligorie”, întocmit la 1 iunie 1690 (7198), aflăm un lucru deosebit... Și care-i acel lucru atât de însemnat? Acest fustaș, împreună cu nevasta lui, scriu: „Deci noi ne-am socotit și ni-am învoit de l-am dat danie la svînta besiarică la Sveti Neculaiu caria iaste făcută de Luca părcălabul de Chișinău care iaste pe Ulița din Afară”. Păi acestei biserici îi mai zice și Sfântul Nicolae cel Sărac. Dacă vrei s-o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Sinadon, a „cuprins cu gardul o bucățea dintr-acest locu”. Târziu, când gardul a putrezit, dascălul îl reface, dar - ispita diavolului - ia „mai mult cu gardul câtva loc... a mănăstirii,... fără știrea și învoiala egumenului zicându-i... că să va învoi”. Numai că nu s-au mai învoit „și egumenul neputând suferi strâmbătate mănăstirii... prin jaloba ce-au dat la mărie sa vodă ș-au cerut dreptate”. Până aici nu-i nici un motiv de blestem, fiule. Asta îi și firesc, dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dintr-acest locu”. Târziu, când gardul a putrezit, dascălul îl reface, dar - ispita diavolului - ia „mai mult cu gardul câtva loc... a mănăstirii,... fără știrea și învoiala egumenului zicându-i... că să va învoi”. Numai că nu s-au mai învoit „și egumenul neputând suferi strâmbătate mănăstirii... prin jaloba ce-au dat la mărie sa vodă ș-au cerut dreptate”. Până aici nu-i nici un motiv de blestem, fiule. Asta îi și firesc, dar „spre dovada dreptății și a adevărului” Ieremia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ta de venit! Situația ta financiară e dezastruoasă, nu-i așa? Cum ai pus mâna pe declarația mea de venit? am înghițit eu în sec. Cu acordul tău, a răspuns Billings. Era și asta în contractul prin care te-ai învoit să rămâi aici trei săptămâni. Acum ți-e limpede? Să știi că n-am nici o reținere să obțin hotărârea judecătorească ca să te împiedic să pleci. Nu puteți să faceți așa ceva. Eram gâtuită de o furie neputincioasă. —Ba pot și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
lui Ted și de nu știu ce sindrofie la clubul din oraș. Presupun că putem lua mașina ta, nu? Conduc eu, dacă tu nu te simți în stare. Acum mă duc la anticariat, să îi spun lui Harry că trebuie să mă învoiască. Te aștept acolo. A presto. Tom Nu mă gândisem că lucrurile or să se desfășoare atât de rapid. Răsuflam ușurat, desigur, bucuros că problema noastră se rezolvase atât de expeditiv și de eficient, dar era ceva în mine care trăia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un mesaj. Le spun că sunt la Debbie și mă simt foarte prost că îi mint. Dar vinovăția îmi trece repede. Așa deci, spune Adam, descheindu-mi cămașa. Ce planuri avem în seara asta? Ar trebui să fii în continuare învoită pe caz de boală? — Aha, râd. Sunt bolnavă. Așa că nu putem ieși. Dau din cap. —Bine. Care-i planul de rezervă? Mai bine am comanda niște mâncare aici. Ce vrei? Ridic din umeri. Mi-e indiferent. Știi să înoți? Aprob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
până atunci, se grăbește să-i dea replica: — Aceasta a fost doar prima Întrevedere, tovarășul colonel! Cu toate precauțiile lui Traian Manu, a doua seară misiunea era realizată. L-am auzit, În prima seară, pe colaborator cerându-i să-l Învoiască a doua zi mai devreme. Și atunci, fără să Îl mai anunț dinainte, m-am și Înființat! I-am spus lui Traian Manu că eram prin zonă, că aș vrea să văd muzeele... — Frecții d-astea! Și? A mușcat? În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]