769 matches
-
neoromantismul se asociază cu ascensiunea spre ideal.” * Înzestrat cu o imaginație fecundă, cu o fantezie debordantă, acesta este „hăituit” de metaforă până la punctul „0” al respirației. Tensiunea emoțională a fiecărui vers crește ca o flacără în mijlocul unui ocean de gânduri învolburate. Expulzat de pe pajiștile însorite ale cuvântului, de multe ori, se avântă pe culmile înzăpezite ale trăirilor, așteptând „vulturul” neliniștilor - să-i sfârtece preaplinul inimii, „când întunericul m-apasă,/ când Disperarea/ mă devoră,/încă mai cred în /miracole, / încă mai cred
VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379249_a_380578]
-
fost ținut în brațe, De moliciunea apei; Că o femeie tandra, Te-a mângâiat pe trup. Ți-a picurat, gingașa, Pe buzele uscate, Un strop din vraja lunii, Sărut de dor și drag. Ades ai stat pe maluri De mari învolburate; Ai așteptat apusul, Apoi un răsărit. Te-ai înfrățit cu valul, Cu vasul ce străbate Nestingherit, în noapte, Oceanul infinit. Referință Bibliografica: Ades / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2319, Anul VII, 07 mai 2017. Drepturi de
ADES de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379450_a_380779]
-
spargem azi zidul ce-apasăA inimii noatre romanța, Molozul e-a vieții angoasa...Iubirea? Eternă speranța!Căprar Florin... III. NOPȚI FĂRĂ VISE, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016. Curg spre-ntuneric râuri de întrebări, Învolburate torente-n apusuri, Ce nu mai aud ale vietii chemări Pierzându-se în tăcute răspunsuri. Curg spre-ntuneric râuri de lumină, Din caldă lumină a inimii mele Și văd cum barcă vieții se înclină, Scufundâdu-se în nopțile acele 'n care
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
paradisuri. E-o noapte a vietii când visele pier, Iar totu-n jur e-nvăluit de ceață Și iar va rămâne pe cer un mister Al soarelui izvor de dimineață. Căprar Florin ... Citește mai mult Curg spre-ntuneric râuri de întrebări,Învolburate torente-n apusuri, Ce nu mai aud ale vietii chemăriPierzându-se în tăcute răspunsuri.Curg spre-ntuneric râuri de lumină,Din caldă lumină a inimii meleși văd cum barcă vieții se înclină, Scufundâdu-se în nopțile acele'n care cerul m-afundă-n
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
ce și cum se petrece luni și miercuri; „Luni/ pentru cei buni/ luni/ s-aprind cununi/ s-aprind pe cer/ culori/ și stele/ și-n inimă s-aprind/ iubiri însărutate”, iar „Miercuri/ cerul îți trădează/ chipul/ printre nori de turme-nvolburate/ adăpostind în ochiurile de stele/ vremi/ când a noastre buze/ dulce în amurg/ se-mpreunau îndelung”. Am ajuns la finalul unei antologii brumării în care participanții s-au întrecut în a ne expune frumusețea acestui minunat anotimp când se trage
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
aleargă repezi, ca mânați de un blestem. Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori, Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape. Citește mai mult S-a stins din viață SONIA BECHERU MIRON. A plecat într-o lume mai bună, mai aproape de Dumnezeu, o bună prietenă, o mamă cu doi copii minunați , iar sentimentul la aflarea acestei groaznice vești, a fost
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
aleargă repezi, ca mânați de un blestem.Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem.Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori,Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori.Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate,Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape.... XXVII. MOARTEA..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015. Ieri, m-am întâlnit cu Moartea, o băbuță aiurită, Ce-și uitase nu știu unde, coasa bine ascuțită. A trecut pe lângă mine, m-a privit cu ochii
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
constrângeri de niciun fel? Nu avem nevoie de trup, de boli și legi sufocante De bani murdari și haine rupte Vom trăi din idei și priviri, din plăceri și iubiri. Mai liberi decât păsările cerului, Decât arborii pădurii, decât apele învolburate. Regele Spirit domina-va lumea Acompaniat de imnurile pline de grație ale îngerilor din ceruri. Să dea Dumnezeu ca visul acesta să se împlinească În plenitudinea sa omenească! OCHII CARE SCRIU Cu un ochi scriu, cu altul gândesc La ceva
VERSURI DE MARTIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381315_a_382644]
-
este neînțeleasă, fără vină Din a nașterii văpaie s-a creat destinu’-mi crâncen viața plină de amaruri, de cărări ce-ades mă-ncrâncen’ dar al hăului nebine și-a luminii adâncime mă leagă - cu raze filigranat de fine: de torente-nvolburate și fântâni cu ape line. de munți roș’ cu văi senine de a soarelui privire ce-mi dansează-n ochi cu zâmbet aurit de-a toamnei vină și de-al sufletului umblet de al fulgerului vis, trecut într-un zbor
Ă de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381355_a_382684]
-
este neînțeleasă, fără vină Din a nașterii văpaie s-a creat destinu’-mi crâncen viața plină de amaruri, de cărări ce-ades mă-ncrâncen’ dar al hăului nebine și-a luminii adâncime mă leagă - cu raze filigranat de fine: de torente-nvolburate și fântâni cu ape line. de munți roș’ cu văi senine de a soarelui privire ce-mi dansează-n ochi cu zâmbet aurit de-a toamnei vină și de-al sufletului ... Citește mai mult Edgar Allan Poe(trad. adapt. Mihaela
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
iubit, iubirea-mi este neînțeleasă, fără vinăDin a nașterii văpaie s-a creat destinu’-mi crâncenviața plină de amaruri, de cărări ce-ades mă-ncrâncen’dar al hăului nebine și-a luminii adâncimemă leagă - cu raze filigranat de fine:de torente-nvolburate și fântâni cu ape line.de munți roș’ cu văi seninede a soarelui privire ce-mi dansează-n ochi cu zâmbetaurit de-a toamnei vină și de-al sufletului ... XXXIII. SONET 35, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1932
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
șoaptele stinse, Peste pleoape, sărutu-ți cuminte Îmi scutură flori cu petale aprinse. Mâinile- mi se opresc, tremurânde, La mijloc de gest tandru, firesc, Ochii- ți triști în care marea se-ascunde, Cât de adânc, de direct mă privesc... Ai ales: învolburată, privirea de-acum, Se revarsă în sufletu-mi strâns, inundat De ploile reci, scuturând zarzăru-n drum, Ceru-i în pâclă, scrănciobul de vise, prădat. Tu vei pleca, ea te-așteaptă zâmbind, Eu îmi aprind grav, teatral, o țigară, Mă plimb
SENTIMENTALA de DANIA BADEA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380842_a_382171]
-
DE NELUTA STAICUT, de Neluța Stăicuț , publicat în Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016. Mi-e dor... Mi-e dor de albastrul din ochii tăi, Mi-e dor de sărutul vântului prin părul meu, Mi-e dor de marea-nvolburată, Mi-e dor de casă ce m-așteaptă! Mi-e dor de cântecul de ciocârlie, Mi-e dor de grâul copt de pe câmpie, Mi-e dor de munții cei înalți, Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
din sat, Mi-e dor să mai stau iar desculța prin lac! Citește mai mult Mi-e dor...Mi-e dor de albastrul din ochii tăi,Mi-e dor de sărutul vântului prin părul meu,Mi-e dor de marea-nvolburată,Mi-e dor de casă ce m-așteaptă!Mi-e dor de cântecul de ciocârlie,Mi-e dor de grâul copt de pe câmpie, Mi-e dor de munții cei înalți,Mi-e dor de bunica ce m-aștepta în prag
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
NELUTA STAICUT, de Neluța Stăicuț , publicat în Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016. Sărută-mă... Sărută-mi vântule... Sărută-mi părul și fruntea încruntata, Și ia cu tine durerile și suferințele mele! Sărută-mă mare agitată... Cu valurile tale învolburate, Și ia de la mine neliniștile și frustrările! Sărută-mi pământule picioarele goale... Cu iarba ta înrourata și rece, Și ajută-mă să-mi continui drumul vieții! Sărută-mi soare buzele rumene... Cu razele tale fierbinți, Și ajută-mă să spun
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
fiu frumoasă la trup, minte și suflet! Sărută-mi Doamne sufletul... Citește mai mult Sărută-mă...Sărută-mi vântule...Sărută-mi părul și fruntea încruntata,Și ia cu tine durerile și suferințele mele!Sărută-mă mare agitată...Cu valurile tale învolburate,Și ia de la mine neliniștile și frustrările!Sărută-mi pământule picioarele goale...Cu iarba ta înrourata și rece,Si ajută-mă să-mi continui drumul vieții!Sărută-mi soare buzele rumene...Cu razele tale fierbinți,Si ajută-mă să spun
NELUȚA STĂICUȚ [Corola-blog/BlogPost/380784_a_382113]
-
șoaptele stinse, Peste pleoape, sărutu-ți cuminte Îmi scutură flori cu petale aprinse. Mâinile- mi se opresc, tremurânde, La mijloc de gest tandru, firesc, Ochii- ți triști în care marea se-ascunde, Cât de adânc, de direct mă privesc... Ai ales: învolburata, privirea de-acum, Se revarsă în sufletu-mi strâns, inundat De ploile reci, scuturând zarzăru-n drum, Ceru-i în pâcla, scrânciobul de vise, prădat. Tu vei pleca, ea te-așteaptă zâmbind, Eu îmi aprind grav, teatral, o țigară, Mă plimb
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
în șoaptele stinse,Pește pleoape, sărutu-ți cuminteîmi scutură flori cu petale aprinse.Mâinile- mi se opresc, tremurânde,La mijloc de gest tandru, firesc,Ochii- ți triști în care marea se-ascunde,Cât de adânc, de direct mă privesc...Ai ales: învolburata, privirea de-acum,Se revarsă în sufletu-mi strâns, inundatDe ploile reci, scuturând zarzăru-n drum,Ceru-i în pâcla, scrânciobul de vise, prădat.Tu vei pleca, ea te-așteaptă zâmbind,Eu îmi aprind grav, teatral, o țigară,Mă plimb pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ȘI ZEUL A UITAT... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului În seara asta am avut la cină... un trist adevăr și-o amintire. Pe malul apelor învolburate, apusul va veghea solitar. (o știu tăcerile... ce nu mai pot să mintă) Mistuită de vină, m-am destrămat în horbota subțire de culoare. Ca o stinsă-nflăcărare, universul îngâna provocator: „uitare! uitareeee!...” * în seara asta, zeul n-a venit
ŞI ZEUL A UITAT... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374376_a_375705]
-
este goală, plinul din ea m-a nimicit; văd lucrurile pe jumate, dar tot îmi arde de glumit. O pălărie n-are boruri; odaia are doi pereți; fereastra nu mai are storuri, iar patul e plin de scaieți. Văd apele învolburate și să nu uit din tot ce spun, le scriu, că nu se știe, poate am să le public în volum. Este un risc, dar am nădejdea, că tu-mi vei fi de ajutor, în noaptea care se lasă grea
ÎN RÂND CU LUMEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374428_a_375757]
-
au simțit atrase una de cealaltă, amândouă suple și frumoase, una blondă, cealaltă brunetă, cu ochii negri și părul ca pana corbului, lăsat în plete să-i curgă peste umerii săi firavi, ca norii prevestitori de furtună pe o mare învolburată. Fata era internistă, stătea la căminele studențești. A încercat să-și găsească o gazdă unde să locuiască cu o altă colegă, însă chiriile erau prea scumpe față de o cameră la cămin. Și pentru această cameră de cămin a trebuit să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374421_a_375750]
-
tău preasfânt fără de ocară. Chiar dacă timpul se așterne între umbre, De unde să izvorască atâtea vise sumbre? Și-ntindere de ape se lasă, pe suprafețe late, Aducând din vremuri lumini de stele-nvălurate. Noi nu ne temem de valuri și de ape-nvolburate, Noi nu ne temem de prezentul care vine din trecut, Și ca stejarul stând de veacuri ca un scut, În calea năvălirilor a celor mulți și osândiți, Gândind că vor lua glia pentru a fi trecuți În cărțile istorice, că
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
fi încărcate de toate dorurile pentru tine,Ce nu am avut niciodată curajul să ți le spun.... XIV. ÎN ETER, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1657 din 15 iulie 2015. Anii trec, Picurandu-si clipele grăbit În râul învolburat al vieții. Ieri, azi și mâine se împletesc Într-un dans amețitor, Pe muzica anotimpurilor. Pe șevaletul vieții se aștern ritmat Verdele crud al tinereții, Rază de soare a primului sărut, Aripi de pasăre rănită în zboru-i îndrăzneț, Cristalele de
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
Le prind recunoscătoare, Dar urcușul e greoi. Nu pot să nu tânjesc spre vârf, Deși pasii-mi sunt mici, trupul obosit, Sunt atâtea popasuri de făcut, Atâtea priveliști de admirat, ... Citește mai mult Anii trec,Picurandu-si clipele grabitIn râul învolburat al vietii.Ieri, azi și mâine se impletescIntr-un dans amețitor,Pe muzica anotimpurilor.Pe șevaletul vieții se aștern ritmatVerdele crud al tinereții,Rază de soare a primului sărut,Aripi de pasăre rănită în zboru-i îndrăzneț,Cristalele de gheață ale
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
gând... Așteptând o sărutare... Și mă trezesc cu tine-n zori... Bună dimineața ...SOARE! SOARELE Dimineața, de cu zori Se gândește mândru Soare, Cum să facă să ajungă Cât mai repede la mare... E îndrăgostit de valuri... Și de spuma-nvolburată... În care, a văzut în taină Cum VENUS s-a născut odată.... Flacăra nestăpânită Îi încinge globul feții... Nu simte cum pârjolește Toată roua dimineții... Către prânz, privește mândru Cum pământul arde-n spuză... Razele, de dor încinse Tot mai
STROPI DE SOARE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373535_a_374864]