524 matches
-
mari bătură cu o veselă viclenie, aluzie nedefinită la tot ceea ce gândeam și simțeam eu; cum adică să mă deranjeze pe mine vreodată orice-ar veni de la ea? Ieșiserăm de la birou mai devreme, ca toată lumea. Soarele strălucea orbitor peste bulevardele înzăpezite care forfoteau de oameni. Era o binefacere că nu mai treceau pe ele în viteză, zăngănind din toată fierăria grelele camioane. Ici, colo doar se vedeau oprite în fața magazinelor alimentare dube mai mici din care se descărcau cârnați, jumătăți roșii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fi făcut mai bine să meargă înapoi acolo. Păcat, pentru că - alt gând trecând rapid prin minte... Ar trebui într-adevăr să dau de urma băiatului... 12 Gosseyn simți pe față adierea unui vânt rece. Cât vedea cu ochii, numai vârfuri înzăpezite. Și chiar sub poalele lor, un. râu cu ape repezi și malurile înghețate. Văzu băiatul care admira cu ochi măriți peisajul. Obrajii lui palizi începuseră să prindă culoare. Putea să fie numai răceala acelui vânt care străbătea prin toată nebunia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
mână pe băiat, Gosseyn - din cauza gândului său - privea în jos și în jurul lui, cu speranța brusc renăscută. Trase cu atenție aer în piept. Aerul, deși rece, părea să fie exact așa cum își amintea memoria comună, aerul de pe Pământ. Vârfurile muntoase înzăpezite, apa curgătoare pe jumătate ascunsă sub gheață, erau cu siguranță o variație a miilor de peisaje similare din sutele de zone muntoase de pe Pământ. Sentimentul de speranță îl însoți pentru aproximativ o sută de iarzi de coborâre. În acest timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
ardea mocnit și umbla încolo și încoace de-a lungul marginii aflată sub el, și-și arunca când și când ochii peste margine. Brusc Enin îl strigă e - Cred că am putea coborî mai bine pe-aici. Arătă spre panta înzăpezită care părea mai puțin dreaptă. - Vin imediat acolo, strigă Gosseyn. Mai întâi, următorul lucru pe care și-l propuse trebuia încercat. Cu băgare de seamă întinse mâna și apucă o creangă dintre cele mai groase. Tresări. Și-i dădu drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
tronson de cale ferată de-abia dată în exploatare s-au ciocnit ori s-au prăbușit de pe pod niște vagoane; într-alt loc, cică, după cum scriu gazetele, un tren era cât pe ce să rămână blocat toată iarna în mijlocul câmpului înzăpezit; drumul trebuia să dureze cinci ore, însă călătorii au rămas cinci zile înconjurați de troiene. În altă parte, se povestește, mai multe mii de puduri de marfă putrezesc în același loc câte două și câte trei luni la rând în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cuvânt arhanghelului întunericului, ci reprezentantului tradiției și legii. Bell descrie două vise în care protagonistul este tatăl său, probabil reprezentând tradiția și obiceiurile comunității. În cel de-al doilea vis, tatăl este călare înaintea sa într-o trecătoare din munții înzăpeziți, străbătând un peisaj nocturn. Are o făclie simbolică în mână, străbate o trecătoare, duce focul mai departe. Într-o epocă în care relativismul și nihilismul au voci puternice, un asemenea sfârșit poate fi văzut ca naiv, dar probabil că și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
spre Ucraina subcarpatică. Aici, în localitatea Frasin (Kiskőrős), grănicerii unguri au transferat, noapte de noapte (la începutul lunii decembrie 1940) peste granița sovietică membri ai grupului. Din grupul de oameni în vârstă, mulți și bolnavi, unii au dispărut prin pădurile înzăpezite ori au fost trimiși de sovietici în tabere de muncă. Douăzeci și unu dintre ei au dispărut definitiv. Întreaga acțiune a încetat după intervenția doamnei Slachta Margit, șefa Asociației "Frăția Socială" (Szociális Testvérek Társulata), conducătoarea de mai târziu a Taberei Femeilor Creștine
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
a unei echipe de fierar-betoniști. Ninge abundent și, pentru a nu rămâne blocat în Vaduri, Naum pleacă spre Albala împreună cu Ștefan Dabija (vicepreședintele sfatului regional din Albala) în mașina condusă de șoferul acestuia, Duțu. La un moment dat mașina rămâne înzăpezită. Cei trei coboară din mașină și se întâlnesc cu alți necunoscuți ale căror mașini sunt blocate de zăpada viscolită. Unul dintre ei pretinde că știe locul și că nu departe se află o casă locuită unde s-ar putea adăposti
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
momentul în care Bălăiță recurge la evocarea tabloului lui Breugel. Fragmentul ekphrastic se concentrează asupra unui tablou a cărui temă este asemănătoare cu cea a secvenței literare în care se încorporează. Un grup de oameni în pericol de a rămâne înzăpeziți se organizează într-un șir și pleacă în căutarea unui adăpost. În tablou, cum am văzut deja, un șir de orbi mărșăluiește pe un teren accidentat. În loc să descrie personajele împlicate în scena înzăpezirii și mișcările lor de a ieși din
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
prin zăpadă și noi îl ascultăm și nu știm cine este și unde ne duce", (vezi nota 43). Fragmentul ekphrastic se construiește pe un joc al instanțelor narative. De la persoana a treia (fraza ce surprinde mișcările celui din fruntea oamenilor înzăpeziți) la persoana I. Debutul fragmentului este interogativ și ambiguu. Fraza despre vederea ageră a călăuzei orbilor poate deopotrivă aparține discursului heterodiegetic (la persoana a treia, vocea care comentează episodul înzăpezirii, referindu-se la un tablou celebru) și discursului homodiegetic, în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Întrebuințări În cadrul armatei. Spre exemplu, au fost dresați și s-au obținut rezultate bune În serviciul de santinelă, pândă, cercetare În linia Întâi de război, ca sanitari, agenți de legătură, mesageri, transportatori de muniție și trăgători de sănii În locurile Înzăpezite, detectori de mine, paznici de depozite, provocatori de incendii, accidente și multe alte Întrebuințări, cât și În serviciul unităților de grăniceri. În literatura de specialitate din Întreaga lume pot fi găsite date și episoade emoționante privind valoarea serviciilor aduse de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
sau vii ce se află sub dărâmăturile clădirilor căzute În caz de cutremure. 3. Câinele-lup păzitorul bunurilor din gospodărie și a celor din proprietatea societăților comerciale Fără nici o tăgadă, câinele-lup este bun la toate; Înlocuiește calul și renul În stepele Înzăpezite ale Laponiei sau În Întinsa Groenlandă și În Siberia; ajută răniții să se salveze În timpul războiului, este un paznic vigilent și apărător Împotriva prădătorilor și agresorilor, un priceput Însoțitor al nevăzătorilor, salvamontist, curier, detector de substanțe toxice și stupefiante, dar
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
noi știu că acești salvatori sunt Însoțiți de salvamontiștii patrupezi care sunt formați și deprind cu ușurință și acest serviciu de omenie. Să ne amintim de eroicele fapte de salvamontist ale celebrilor câini Saint-Bernard, care au salvat de la moarte oameni Înzăpeziți În munții Alpi, lingând și aburind fața victimelor pentru a le Încălzi și care purtau la gât un bidon cu băuturi reconfortante, lătrând din răsputeri pentru a semnala evenimentul. Așa cum călugării Bernardini de pe muntele Saint-Bernard au reușit să dreseze acești
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
memoria lui Andrei precum un limbaj primitiv, esențial - sânge, zăpadă, berze pe hornuri. In acest vocabular minimal se concentrează o amintire tragică. Victimă a unui antisemitism cultivat în România de legionari, mama sa, Irina Aderca este ucisă într-o pădure înzăpezită. Tatăl s-a sinucis, înecându-se in Sena. Mai mult decât o meditație asupra unui timp al ororilor, cartea lui Bailey este o poveste a supraviețuirii. Ca într-o utopie, Andrei trăiește un exil fericit, departe de întâmplări care i-
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Bulgaria și Ucraina tranz.: Mafia își întinde tentaculele în toată Europa part. întins, -ă nom. întinderea, întinsul A SE ÎNZĂPEZI Ion s-a înzăpezit în vârful muntelui tranz.: Ion o înzăpezește pe Ioana, ca să nu mai meargă la școală part. înzăpezit, -ă nom. înzăpezirea A SE LĂRGI Spațiul se lărgește în zona de câmpie tranz.: Ion lărgește spațiul de lucru part. lărgit, -ă nom. lărgirea, lărgitul A SE LĂȚI Cu cât cobori, cu atât cărarea se lățește tranz.: Primăria lățește drumurile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Îndrăzneață” În acel sfârșit de stalinism cultural! -, o tânără și inteligentă persoană, incarna, pentru tinerelul provincial și stângaci care eram, un fel de „autoritate” a Bucureștiului de atunci, un summum de calități sociale și umane. Dialogul nostru În acea dimineață Înzăpezită a fost foarte scurt, am salutat-o cu deferență pe frumoasa, tânăra femeie, ea mi-a făcut onoarea de a-și aminti numele meu - unul dintre tinereii care năvăleau pe culoarele marilor și extrem de influentelor reviste literare, „carne de tun
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
un mai vechi prieten al lui Dimitrie Cristea, acesta îndemnându-l din capul locului să prezinte manuscrisul la vreo editură. Între timp, după o banală ceartă cu soția, Dimitrie Cristea pornește în afara satului, ajunge într-o pădure, urcă un pisc înzăpezit, care ia conturul Muntelui Alb din basmele varvarienilor și, răpus de o criză renală, își vine în fire în casa unui bătrân pădurar, confundându-l pe acesta cu Lamparia, "ultimul supraviețuitor al unui neam vechi de câteva zeci de mii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și sufletul. Era și natural și logic ca chiar și în vis să ne fie părtaș la bucuria noastră nimeni altul decât bunul nostru prieten Dionis. Ieri la ora 2 am primit recomandata de la tine. A ajuns greu fiind calea înzăpezită. M am simțit cu adevărat soțul tău la vederea actelor. Țin să-ți amintesc că ați făcut o oarecare greșeală trimițând actele ce trebuiau afișate la primăria Priponești. Era mai bine dacă le trimiteați direct la Priponești, ați fi cruțat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Îți scriu această scrisoare abia fiind sosit din satul vecin unde am vorbit cu comandantul și unde am fost nevoit să rămân noaptea trecută deoarece era prea mare riscul să străbat cei 5 km. pe vreme de noapte prin poteci înzăpezite. Iartă-mă că-ți scriu cam rapid și te voi face să te chinui mai mult la citit, dar trebuie să termin ca să aranjez totul mai înainte de a-mi veni șeful în inspecție. Rămâne deci stabilit că eu voi veni
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
lăsat cineva ușile deschise, Polu' Nord aicea, să-mi baaag picioru'! încui ușa cu lanțul, ninge mărunt Bacăul, tot nu dau drumul în sala de așteptare, hidrocentrala lipsa rezolvărilor simultane primitivitate, calcul diferențial/algoritm limbajul redus la limbaj, faza cîmp înzăpezit crisalidă, metamorfoză, poate mai mult decît poate omul, cea mai fragilă trestie etc., ca să se rezolve compensatoriu, om e cîmpul cît nu-l știe, cîmp zăpezii/nopții/ Romanului omul mai depărtat Moldova, rîu cu gelatina zăpezii, lan de tancuri alb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a altor două nume de prestigiu a școlii ieșene, cel care este astăzi domnul academician prof. dr. Constantin TOMA și mult regretatul prof. dr. Constantin PISICĂ. Cu trecerea timpului, atât pentru sărbătorit cât și pentru mine, aceste escapade pe vârfurile înzăpezite ale Retezatului, cu drumurile dificile, printre morene și lacuri glaciare, a devenit punct de mare remember, de plăcute aduceri aminte, care au cimentat o trainică relație de respect reciproc. Din anii aceia de început, ai mei de studenție și ai
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
distanță de Buenos Aires de aproximativ 1.300 de kilometri. Când am ajuns, în orașul de la poalele Anzilor ningea binișor, iar serviciul meteorologic prevedea o ninsoare abundentă peste noapte. Am hotărât să las mașina mea, care nu era echipată pentru drumuri înzăpezite, la Mendoza și să continuăm călătoria cu un autobuz. Până la urmă nici autobuzul cu care am plecat a doua zi dimineața nu avea lanțuri pe roți, iar când am sosit la punctul de fontieră instalat pe munte, în El Puente
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
pe loc lanțuri antiderapante pe cele patru roți ale autobuzului. Panorama ce se oferă privirilor curioase la vârf de serpentină și la fiecare cotitură a drumului ce coboară este unică în orice anotimp. Când însă natura se acoperă cu veșminte înzăpezite precum făcuse în cinstea noastră, spectacolul ce ți se oferă te lasă literalmente fără suflare. Am sosit cu bine la Santiago împreună cu un grup de tineri chilieni care se întorceau acasă de undeva din lumea largă bine dispuși și cântând
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ieșea regulat la anumite ore fum pe un coș făcut dintr-o găleată fără fund, semn că viața lui Dumitru curgea, curgea ca fumul, în tăcere și fără a stingheri pe nimeni... *** Era sfîrșitul vacanței și luasem în piept drumul înzăpezit al Ungurenilor. Regretam satul din vale, unde o pîclă subțire se așezase grijuliu, ca o pătură călduroasă, peste case, peste copaci și peste biserică, estompînd imaginea locurilor mele dragi. Privirea își lua un ultim rămas bun, rămasul bun al dezrădăcinatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aici noua ta soție; tot atât de bogat e tatăl său căt era și al meu. Acesta domnește-n Ephyrul aflat între două mări, iar al meu stăpânește tot ținutul ce se întinde de-a lungul țărmului stâng al Pontului până la Sciția înzăpezită. Regele Aetes, tatăl meu, îi găzdui pe tinerii pelasgi și corpurile voastre de greci se odihniră în paturi colorate. Atunci eu te văzui ș-atunci simții cum inima-mi dă ghes către tine: atunci îmi pierdui mințile. Recunosc că doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]