416 matches
-
îi trebuia. După câteva ceasuri bune, Toaibă se întorcea - însoțit de sora medicală, toată numai zâmbet - cu hainele frumos împăturite și încălțările potrivite... „De ce nu vrei să recunoști, Toadere, că sora ceea din spital, cu vorba ei mai mult în șagă și cu ochii azurii, ți-a căzut dragă? Fără să vrei, gândul te fură și te duce spre ea... Iar acum, în loc să fii bucuros că te întorci acasă, stai îngândurat ca o zi de toamnă târzie” - l-a luat la
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
acesta a redeschis vorba: Acușica ajungem la Iași și una-două sunt acasă. Tu unde mergi, sergentule? Apoi eu merg tocmai la capătul de sus al țării și din gară mai am vreo doisprezece kilometri până acasă. Asta-i cale nu șagă - a apreciat bătrânul gânditor. Este și n-am ce-i face. Cum o da Dumnezeu... Când au coborât, bătrânul s-a dus să vadă dacă este tren spre „capătul de sus al țării”, cum i-a spus Toaibă. După ce a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
gând: „Tu ești, Toadere? Te-ai dus întreg și acum te întorci sprijinit în cârjă”... Toaibă i-a înțeles gândul și i-a răspuns tot în gând: „M-am jucat puțin cu moartea, Marandă... Și cum ea nu știe de șagă, m-o mușcat de fluierul piciorului”. „Să-i mulțumim lui Dumnezeu că ai scăpat numai cu atât” - i-a răspuns Maranda, tot în gând. Apoi, cu voce tare: Să te ajut să te dezbraci. Am să pun un ceaun mare
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
asemenea cazuri nu-i altă cale decât cuțitul și fierăstrăul? Dacă ai ști câte amputații am făcut eu în primul război! Tu ai avut noroc până la cer și afară de asta doctorii care au făcut o asemenea trebușoară sunt meseriași nu șagă! Să te rogi pentru ei zi și noapte, dragule. Să nu fii îngrijorat că s-a deschis puțin rana, fiindcă osul a rămas așa cum l-au pus doctorii și l-o sudat Dumnezeu. O să te pansăm binișor și până s-
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
veni, dar după ce termin de tocmit cotețul păsărilor, că n am să las găinile să se ouă cine știe pe unde ... Bun cuvânt? Cum vrei matale, bade Toadere, dar eu zic să vii acum, că cu aiștia nu-i de șagă. I-auzi dumneata minune! „Nu-i de șagă!” Da’ ce, eu am șăguit când am spus că dreg cotețul orătăniilor? N-am șăguit. Du-te și spune celui care te-o trimis că am să vin... Când? Oi vedea eu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că n am să las găinile să se ouă cine știe pe unde ... Bun cuvânt? Cum vrei matale, bade Toadere, dar eu zic să vii acum, că cu aiștia nu-i de șagă. I-auzi dumneata minune! „Nu-i de șagă!” Da’ ce, eu am șăguit când am spus că dreg cotețul orătăniilor? N-am șăguit. Du-te și spune celui care te-o trimis că am să vin... Când? Oi vedea eu! Bine, bade Toadere. Bine. Numai că eu am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Acum ești lămurit? 134 Aș fi și mai dumirit dacă mi-ați spune de aveți nevoie de un om... Doar nu vrei să spui că ai de gând să lucrezi aici? Dacă da, atunci să știi că nu-i de șagă! Aici nu este zi și nu este noapte. Aici este de muncă de marți până vineri, în fiecare săptămână. Sâmbătă, duminică și luni faci ce vrei. De unde vii? De la vreo doisprezece kilometri. Ai unde să stai aici? Nu. N-am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mi se pare că ești pârlit. Ești negru ca un harap. Cred că-i funinginea de la căpița Dochiței, că focul nu m-o ajuns. Bine că nu ți s-o întâmplat cine știe ce. Lucrul rău nu piere, Marandă. Lasă vorbele de șagă și mănâncă ce ți-am pus pe masă. Cred că s-o răcit ca gheața... În ziua plății din săptămâna ce a urmat, șeful magaziei l-a luat de-o parte: Toadere, șeful gării și cu mine am văzut că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mă îmbolnăvesc de inimă așteptând. Nici chiar așa, Marandă. Stai să-și tragă băiatul sufletul și ți-a spune și toaca-n cer. Apoi voi sunteți ca îngerii cei surzi. Se zbate omul să moară, iar voi o țineți pe șagă. Nu te mai alinta, Marandă, că noi nu șăguim, noi vorbim cu temei - a liniștit-o Toaibă, cu ochii râzând către Gruia . 168 Doamne, că multă răbdare trebuie să aibă omul cu voi, pezevenghilor! Da’ și când îi afla! Doamne
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
adăpostea butoaie pântecoase pline cu vin de soi. Și tot nu am priceput cum vine treaba cu pusul bețelor în roate. Dumirește-mă. Ei, n-o lua și tu chiar așa. Am șuguit și eu, vere. Dacă-i numai o șagă, atunci ia-o după mine, pe urmele unei conducte pentru apă, făcută din olane - când, nu se știe - care pleca din sudul-estul Cetățuii, urma creasta dealului și se oprea deasupra mănăstirii Hlincea. De unde până unde ai aflat tu de conducta
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
rânduri la Divan niște veri de-ai lui Gealalău, spunând că acesta nu a fost vinovat și că ei sunt moștenitorii lui. Vodă însă i-a „dat rămași pre rudele lui Vasilie Gealalău”. Dar... Da’ știu că te pricepi nu șagă să-l faci pe om curios Curios lucru, dar Stamatie, marele postelnic, era om cu suflet mare și „n-au vrut să lase pre rudele Gealalăului așea fără de nemică, ce de voia lui le-au dat... casăle din Iași, pre
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pomenirea sa, a soției și a socrilor. Apoi, zece pogoane de vie le-a vândut lui Iordache, logofătul Mitropoliei. Și nici n-a cerut prea mulți bani, ci numai 2500 de lei! Apoi aceștia erau bani la vremea aceea, nu șagă, vere. Acuma, socotind suprafața viilor vândute și dăruite aici în podgoria Copoului, ar cam ieși vreo 32 de fălci și jumătate, plus 142 de pogoane. Îl ascultam pe ieșean făcând aceste socoteli, dar priveam peste întinderea dealurilor Copoului, dincolo de care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cam trebui s-o luăm pe Valea Cozmoaiei. Fie pre voia ta, ieșene. Pornim către cetate ușor dezamăgiți că n-am putut afla prea multe despre viile și stăpânii acestora de la Șorogari. Și pe aceste dealuri sunt vii întinse nu șagă! Ajunși în Târgu Cucului, ne luăm rămas bun, cu promisiunea ca mâine dimineață să ne revedem la Bariera Socolei. * Soarele abia a făcut ochi. Mi-am luat rucsacul și bastonul - fiindcă astăzi avem oarece cale de străbătut - și am pornit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pornit la drum. Merg cu ochii în zare, să-l dibui pe ieșean cocoțat pe spinarea pasarelei Buciumului, dar nu se vede nici umbră. Te pomenești că “a adormit pe cămeșa fimeii” cum se zice și am de așteptat nu șagă - gândesc eu când urechile îmi sunt lovite de un râs din toată inima. Întorc capul înspre partea de unde vine hohotul. Nu mică mi-a fost mirarea când din spatele unui trunchi de tei iese ieșeanul. Bănuiam eu că nici nu ți-
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
bujori are în obraji și ce gură! Fragă nu alta!” Sau: „Uite-te cum te săgeată cu ochii și cum îi zboară de la unul la altul! Parcă-s două rândunele...” Apoi, măi Dumitre, văd că ai ținere de minte nu șagă. Numai că ai uitat s-o spui pe aceea... a tărăgănat vorba Pâcu. Pe care, Pâcule? Mamă ce te-ar strânge asta în brațe și te-ar pupa cu buzele celea groase de-o palmă! Te-ar înăduși nu alta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Dumitru cerceta drumul cu mare atenție și grăia către cei din spatele carului: Aveți grijă aici, că râpa îi la două palme de drum... Dacă lunecă carul...Nu mi-i de car, dar mor bieții bouleni, că hăul îi adânc nu șagă... Ajunși în cealaltă margine a pădurii, au răsuflat ușurați... Mă temeam să nu fie mai rău - a grăit Ion Cotman. Gândește-te, omule, că mai avem atâtea care de trecut pădurea! i-a avertizat Pâcu. Noroc că o stat ploaia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
nas și o încheiat discuția. „Nu facem treaba, Chirică! Nu!” Când o auzit asta, Toader numai n-o căzut jos...Avea el ceva pe suflet săracul băiat. Dar cum să spună în fața tuturor ce-l doare? Si îl durea, nu șagă!... Ca să lungească nedumerirea și curiozitatea celor din jurul mesei, Vasile Hliboceanu a pus mâna pe ulcica cu vin și, cu încetineală de melc, a dus-o la gură. In acest timp, cu ochii lui tăciunii încărcați de o lumină hâtră, îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
eram mai bătrân printre ceilalți muzicanți. Cobzarul - un copchil. Oleacă mai copți erau cel de la țambal și celălalt viorist. Omătul ajungea până la genunchi și era un ger de îți îngheța răsuflarea...Am pornit așa, către seară. Drumul era greu, nu șagă. Mergeam fără nici un spor. Când am intrat în pădure, era deja în amurg și cât am înotat noi prin nămeți s-o făcut întuneric de tot. Norocul nostru o fost că o răsărit o lună plină, care întărea și mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
sărbători... Vreți să aflați una? a întrebat moș Dumitru. Ce să aflăm? au întrebat câțiva. Că mâine, mort-copt, trebuie să ajungem la târg. Altfel facem și noi Crăciunul ca omul din satul lui Hliboceanu - a răspuns moș Dumitru, jumătate în șagă, jumătate în serios... Când au intrat pe poarta magaziilor jupânului Aizic, acesta i-a întâmpinat cu multă vorbă, ca de obicei: Uite-te și dumneata la oamenii iștia. Nu au casă, nu au masă. Pentru ei nu este ploaie, nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Si mototolul ce spunea? a întrebat Ion Cotman. „Săraca! Are un sărvici așa de greu!” o căina el - a sfârșit povestea Pâcu, în râsul zgomotos al cărăușilor. Vedeți să nu răsturnați ceva peste voi - i-a atenționat moș Dumitru în șagă Nu te teme, moș Dumitre! Aici toate sunt înțânate al dracului de bine. Doar oala ceea goală de pe colțul mesei să nu se prăvălească. Incolo, nu-i nici o primejdie - l-a asigurat Alecu Slobodă. Tare mă tem că povestea cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
și un măturoi, da’ bărbat să fie.” - comenta în gând și își răspundea moș Dumitru, privindu-l atent pe Cocoșitu... Ei ce zici, Iordache, mergi cu noi în cărăușie? Ihâ! Merg, dacă mă luați. Numai că acolo îi muncă, nu șagă, și nopțile n-ai să le prea dormi acasă. Ihâ! Mi-o spus Mitruță cum îi. Si n-ai să dai înapoi când a fi greu? Doar n-a trebui să ridic chetri de moară. Niște saci acolo...îi o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
era numai ochi și urechi. “Ei! Acum să aud ce ai de spus, amice. Vezi Însă să n-o dai cotită, pentru că la mijloc este scumpetea ta de fată, care - să nu zic vorbă mare - are stofă de chirurg, nu șagă! Bate un bărbat!” - l-a incitat gândul de veghe... Nicu a răspuns provocării doar cu un zâmbet. ― Dacă lucrurile se prezintă astfel, atunci suntem pe calea cea bună. Peste trei zile vom scoate firele și, dacă nu e vreo problemă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Dragi’ noștri dragi. Tari ne-am bucurat că sântem bunici! De când așteptăm noi așa un sămn!? SÎ ni trăiascî! Aflați că mama Maranda o și spus la tătî lumea că avem un nepot de toată frumusăța! Nu-i lucru de șagă nici vestea că l-ai Întâlnit pe cel mai drag În sufletu’ meu... Pe Petrică. Apoi când vom sfârșî treabă, venim cu mari drag la voi. Așa o fugă! Mama Maranda spune ca să aveți mare grijă de Tudor! Ochi’ și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de câtă liniște s-a lăsat În bordei. Mă uitam la sloiul de lângă mine, care nu spunea o iotă. Doar făcea mărunt din buze... ― Mă gândem pi care cercetași să-i luăm. Ne trebuiau numai doi. Da’ de nădejde, nu șagă! Nu erau răi nici ciilalți, da’ eu vroiem să-i găsesc pe cei mai buni - a vrut să lămurească lucrurile Toader. ― Și i-ai găsit? - a Întrebat profesorul Hliboceanu. ― Să știți cî Îi mai greu să alegi pe cii mai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Nu lași omul să se ușureze?” - l-a Întrebat Toader, cu icnet de râs. „Ba cred că s-a ușurat prea mult când l-am somat să nu miște nici dintr-un deget!” - a răspuns Păpădie cu același ton de șagă. „Acum, voi - s-a adresat Toader celor de la divizie - la treabă! Cât durează să faceți ce trebuie?” „Jumătate de ceas” - a răspuns cel care părea a fi șeful. Petrică s-a oprit din nou. Cu o privire șugubață, care spunea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]