2,811 matches
-
Oho-ho, dar văd că-i organizare în toată regula! Își scoate o țigară și iese să mă conducă. - Dac-așa vrea... Cine-s eu să le zic ce să facă? Or ști ei mai bine, că au carte. Își scoate șapca. - Greu... răsuflă în timp ce rupe filtrul de la țigară, nu e obișnuit cu astea. A, ați auzit de luminile acelea care joacă de la o vreme-ncoace în grâu, în Bărăgan? - S-a mai făcut grâul? Eu n-am văzut decât o mlaștină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
piatră albă, are și gărduț vopsit, și o bancă, și felinar. Când o să fiu și eu bătrân, pe la treizeci de ani, o să-mi pun și eu poza așa, într-o farfuriuță, cu bronz pe margine. O să am și mustață, și șapcă. O să fac și-un castel, cu cazemate pentru râme. Când o să am nevoie de mai multe râme, atunci o să le tai în bucăți, că fiecare bucată se face tot râmă. Oare cum ar fi dacă fiecare bucată de om s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
asociație niște bani pentru nenorocita care s-a aruncat pe geam și să-i facem sfântu’ maslu. Dar nu erați acasă, am pus de la mine... Mă caut prin buzunare și-i dau. Pe esplanadă, o trupă îmbrăcată în portocaliu, cu șepci tot portocalii, suflă în țignale și împarte trecătorilor pliante. - E timpul să construim împreună viitorul! Partidul nostru luptă împotriva corupției! Viitorul nostru - o casă comună! Putem tăia capetele hidrei! Acum ori niciodată! Partidul nostru este un partid de oameni energici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
desene, numele colegilor, până‑n clasa a șaptea (a șaptea B), când adolescentul va avea un conflict cu profesorul L.D. care preda istoria și geografia. Brusc ne găsim În inima unui alt oraș, cam prin anii douăzeci și opt, tânărul are pe șapca de liceu Însemnul VIII, Își lăsase mustăcioară. (Mustăcioara asta o va avea toată viața. O singură dată și asta nu prea demult, și‑o crestase din neatenție, și‑atunci și‑a ras‑o. Privindu‑l, m‑a podidit plânsul; părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
din apropiere. Teroarea, foametea, vărsările de sânge erau mărturii incontestabile că stăpânirea lui Antichrist se Înfăptuia conform scenariului expus În Conspirație. Triunghiurile, care cândva se iviseră ca niște Însemne oculte, acum roiau precum cărăbușii, gravate pe nasturi și pe cozoroacele șepcilor militare (iar aici părintele Serghei scotea din adâncul buzunarului sutanei, precum corpus diabolici, un pumn de nasturi metalici). Dintr‑o scrisoare (care‑i parvenise prințului Jevahov ca un mesaj de pe o altă lume, cu ștampila orașelor Oran, Marsilia, Constantinopol, Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
nu există constante. În tinerețe Racikovski participase la cenacluri studențești clandestine, unde se citeau În șoaptă cărți și manifeste interzise, aveau loc discuții conspirative și iubiri tainice, străluminate de zările unui viitor neclar, iar „romantica revoluție era singurul program“. Cu șapca trasă zdravăn pe frunte, se fofila prin ganguri dosnice până În pivnițele Întunecoase unde mirosea a cerneală tipografică, se tipăreau pamflete de culoarea sang de beuf și se Întocmeau documente de identitate false, cu nume teribil de fanteziste. Era o viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
bătrânelul ăsta care se joacă de-a tinerelul E așa de dulce, are un suflet încă atât de tânăr. Dulcele, tembelușul domn Whittier, cu datul lui pe net și revistele lui de snowboarding. Cu CD-urile lui de hip-hop. Cu șapca pusă invers, cu cozorocul la spate. Ca un puști de liceu. O versiune îmbătrânită a propriilor lor copii. Nu se pot abține să nu-i răspundă la flirt. N-au cum să nu-l placă puțintel, cu țeasta lui pătată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cozorocul la spate. Ca un puști de liceu. O versiune îmbătrânită a propriilor lor copii. Nu se pot abține să nu-i răspundă la flirt. N-au cum să nu-l placă puțintel, cu țeasta lui pătată și acoperită de șapca inversată, cu căștile în urechi, ascultând heavy metal atât de tare încât se aude și în încăpere. Pe hol, parcat în scaunul lui cu rotile, domnul Whittier ridică mâna cu palma în sus și zice: — Bate palma... Și toate voluntarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cealaltă. Cu cât "coșmarurile" erau mai mari, cu atât fetele se arătau mai mândre. Se priveau sfioase, bănuitoare, se măsurau pe furiș. Băieții, mai comunicativi și mai practici, lăsaseră ghiozdanele lângă gard și încinseseră un joc diavolesc de fotbal cu șapca unuia dintre ei. Pe Luana o mâncau tălpile și dacă nu s-ar fi ordonat adunarea nu se știe dacă n-ar fi încercat unul sau două șuturi la poartă. Așezarea în careu stârni o zarvă și mai mare. Bobocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de oameni necunoscuți, unii oprindu-se în dreptul atelierului foto, alții intrând în cofetăria de peste drum, o forfotă obișnuită ce apărea în ochii ei ca o goană, o urmărire atroce, niște secvențe rulate succesiv, amețitor, o femeie borțoasă, un bărbat cu șapca trasă peste sprâncene, îmbătrânind acolo, sub ochii ei rapid, dezgustător și sub lupa unui microscop câțiva viermi și câțiva spermatozoizi semănând stupid de bine unii cu alții, zbătându-se agili pe o lamelă de sticlă devorându-se unii pe alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ești ciudată, ești foarte ciudată, băi... dacă plec, sper că... e în regulă, stai tu liniștit, nu se întâmplă nimic, nu e nimic atât de grav, ba chiar m-ai ajutat să înțeleg. Red își culege cu greu bijuteriile, insignele, șepcile, el în fond e plin de intenții bune, fumează toate țigările rămase, opresc una pentru deliciul singurătății asumate, în sfârșit înțeleg, nu se poate oricum și nici așa disperată nu sunt, spăl tot ce am, mâini, picioare, față, păr, sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Până acum patru zile eram cel mai renumit personaj din oraș. Pentru că inventam... vise! Da! Vise cu roboți, cu războaie, cu dispariții, crime, lacrimi! Și toți copiii visau fascinați visele mele. Și fetițele cu pistrui și ochelari, și băieții cu șepci, cu baloane do gumă și blue-jeans. Până chiar și celor din fașă le plăceau. Toată casa mi-era plină de dimineață până seara de copii și oameni maturi, admiratori ai science-fiction-ului. Dar asta până acum patru zile. Mai bine zis
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
frică de moarte. Zâmbetul acela Îi era cunoscut. După cum cunoscut Îi era nasul coroiat, și ochelarii rotunzi, și paltonul, și fularul roșu, și mâna care acum Îi ștergea lui fruntea năpădită de o transpirație rece sub cozorocul scurt al unei șepci din blană de vulpe. O șapcă pe care o ura, dar de care nu se putea lipsi iarna. Toată lumea zâmbea văzându-l cu tichia aia de cămătar pe cap. Unii Îl salutau ironic, scoțând-și căciulile de astrahan sau chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
era cunoscut. După cum cunoscut Îi era nasul coroiat, și ochelarii rotunzi, și paltonul, și fularul roșu, și mâna care acum Îi ștergea lui fruntea năpădită de o transpirație rece sub cozorocul scurt al unei șepci din blană de vulpe. O șapcă pe care o ura, dar de care nu se putea lipsi iarna. Toată lumea zâmbea văzându-l cu tichia aia de cămătar pe cap. Unii Îl salutau ironic, scoțând-și căciulile de astrahan sau chiar pălăriile. El se mulțumea să ducă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
iarna. Toată lumea zâmbea văzându-l cu tichia aia de cămătar pe cap. Unii Îl salutau ironic, scoțând-și căciulile de astrahan sau chiar pălăriile. El se mulțumea să ducă două degete la cozoroc și atât. Dacă și-ar fi scos șapca, ar fi continuat drumul cu capul gol pentru că prefera să răcească decât să mai Îndure batjocura din privirile cunoscuților. Doar Marta Îl Încuraja să o poarte, pentru că era făcută de doamna Demarcsek, blănarul ei de lux. Ea Îi croise această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să răcească decât să mai Îndure batjocura din privirile cunoscuților. Doar Marta Îl Încuraja să o poarte, pentru că era făcută de doamna Demarcsek, blănarul ei de lux. Ea Îi croise această minunată căciulă de inspirație polono-maghiară. Venise și ziua când șapca asta oribilă putea fi utilă și altora. O Îndesă pe capul acelui străin atât de drag, doar cât Îi permitea claia de păr cârlionțat și castaniu, dar cu destule fire albe pe care atunci le vedea prima oară. Ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
spre valuri. Ian stătea la umbra cabinei, tolănit și adormit. Dacă ura tot restul, cel puțin îi plăcea vremea. Fidorous ședea în scaunul de pescar la pupa navei, undița și firul puternice, industriale, venind încet după noi. Găsise undeva o șapcă Park Rangers verde și și-o trăsese peste ochi, prefăcându-se că doarme. Hainele mele ude țopăiau la capătul firului său ca momeală, un ghemotoc de aproape-mine cu un cârlig mare și greu agățat în capăt, pregătit. Vechea mea haină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în felul acesta de aproximativ patru ore. Scout coborî de pe puntea superioară ca să verifice laptopul lui Nimeni. Mai făcuse deja asta de două ori. — Nu putem aștepta așa la infinit, să știi. — Așteptăm atât cât e nevoie, zise Fidorous de sub șapcă. — Dar dacă Ward observă conexiunea, o să rămânem definitiv în derivă. Fidorous nu răspunse. Scout se întoarse cu spatele, își trecu degetele prin păr și se răsuci din nou cu fața. — Doctore. — Ce vrei să fac eu în privința asta? Scout se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și se răsuci din nou cu fața. — Doctore. — Ce vrei să fac eu în privința asta? Scout se holbă la el. — Nu știu. Să mai lăsăm hârtii? Să mergem mai repede? Tu ești expertul, spune-mi tu. Fidorous își săltă cozorocul șepcii cu degetul mare și se răsuci în scaun. — Dacă mai aruncăm nadă în apă, o s-o ia mareea și, în câteva ore, o să acopere jumătate din mare. Dacă mergem mai repede, riscăm să întrerupem dâra. Trebuie să dai dovadă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Dacă mai aruncăm nadă în apă, o s-o ia mareea și, în câteva ore, o să acopere jumătate din mare. Dacă mergem mai repede, riscăm să întrerupem dâra. Trebuie să dai dovadă de răbdare, Dorothy. Se răsuci înapoi și-și trase șapca peste față. Aerul se retrase așa cum face înainte să lovească fulgerul. — Să am răbdare? Ce mama dracului s-a întâmplat cu asta-i o treabă serioasă, Scout? Nu avem decât o șansă și timpul nu e de partea noastră. Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să mă întorc surprins. Unul dintre butoaiele cu cărți de telefon și aparate de apelare rapidă sări, zbură peste punte, se răsturnă peste bord și goni în patinaj peste ocean, după ludovicianul în retragere. — L-am nimerit! Fidorous își scoase șapca de pe cap și-o aruncă pe punte. — Ai văzut? Ți-am legat rechinul de-un butoi. Rumen la față și plin de adrenalină, bătrânul flutură harponul spre mine ca dovadă. — Tekisui și Susumu. E ca-n vechile povești, Eric, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
suprafață și atunci noi o să fim aici, pregătiți. E isteț, am spus, poate mie însumi. Parcă... parcă ar fi așteptat să mă arunce peste bord. — Rechinul ludovician nu-i decât o mare și proastă mașinărie de mâncat. Fidorous își culese șapca și o îndesă la loc, peste claia sa de păr grizonant. — A atacat barca și tu stăteai aproape de margine, atâta tot. Am încuviințat, uitându-mă la mare. — Și ești absolut sigur că mașinăria aia de mâncat mare și proastă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
toaté povestea cu Alexandr Timofeevici, prin ușa deschisé intré În verandé o géiné și péși croncénind spre mijlocul acesteia. Dupé ce o lésé sé se apropie mai bine, lésînd-o sé creadé cé nici n-o observé, Nicolai Arsenievici Își scoase șapca și lovi cu ea pasérea, strigînd „Pelaghia Petrovna!” Pasérea séri speriaté prin verandé și, dupé ce zburé pe masé și résturné totul, se mai lovi de vîteva ori de geam, pe urmé nimeri În cele din urmé ușa și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ușa și o zbughi cotcodécind afaré. Dar asta nu Înainte de a fi lésat În mijlocul verandei un géinaț, fapt care l-a determinat pe Nicolai Arsenievici sé iasé dupé ea și sé strige În urma ei „Pelaghia! Pelaghia!” Își ridicé de jos șapca și cu ciudé dédu paharaul de vin peste cap. Neliniștea lui Nicolai Arsenievici era cu totul neînțeleasé. Pentru cé nimeni și niciodaté nu s-a gîndit sé-i prindé pe cei care furé. Iar demiterea lui Alexandr Timofeevici nu avea nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
împletitura", să caut defectele, ochiurile rărite, nodurile care leagă firul evenimentelor. "S-a săturat să-l aștepte pe Roosevelt. Roosevelt a uitat să debarce-n Balcani, cum a promis și Liselle nu mai are răbdare. Pleacă. E o invazie de șepci proletare în București, ceva de speriat. Pînă și restaurantul Cina a devenit cantină muncitorească". Mai văd rozul supranatural al degetelor ei, strînse pe coada ceștii de cafea. Ne ducea cu trăsura, pe mine și pe Brăduț, la o ultimă cofetărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]