1,342 matches
-
-mi bag picioarele... BELPHEGOR Cuminte, cățelule, cuminte, cuminte! Haide, cuțu! Cuțu-cuțu! Nea...! aruncă Vierme vorbele, odată cu bucățile cele de pe urmă de anafură, pe care unii dintre membrii cei mai masivi și mai îndrăzneți, ai haitei de lătrători janghinoși, revărsate în șarjă de sub pod, le hăpăie cât ai zice pește! Fii atent pe stânga, Dănuțule! strigă Fratele, căutând înfricoșat un retevei. Javrele nenorocite vor să ne taie calea, prin învăluire! E o capcană, băi! Am feștelit-o! Să fugim! Da, s-o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Spiritul lui Gog și Magog! Satan...! țipă și Îngerul. Fratele îl zărește pe Boss ancorat, bălăbănindu-se ezitant pe marginea rupturii tectonice, cu răclița în brațe. Apoi, vede un cal și un călăreț galben-vineți, răsăriți din neant și galopând în șarjă, asupra Micuțului! Îngerul sesizează și el atacul în cavalcadă, și-și desfoaie aripi de pasăre-fregată, interpunându-se pe traiectoria Morții călare, pe curs net de coliziune cu iuțeală fantastică. Avocatul strânge tare din pleoape! Când le deschide, Moartea și Îngerul
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
o îmbrățișare care în nici un caz nu era pătimașă. Ripley, între timp, revenindu-și, căută disperată un obiect până descoperi unul din tuburile electronice pe care încercaseră să le folosească împotriva creaturii. Verifică rapid arma, observând că mai conținea o șarjă. Lambert, agățată de picioarele lui Ash încerca în van să-l doboare. Din ceafa robotului ieșeau de-a valma cabluri rupte și plachete de metal. Ripley ochi această parte Deja Parker își pierdea cunoștința, cu ochii dați peste cap, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
înaintăm astfel cu toții, creduli, ca într-o parabolă a orbilor. Cei care s-ar aștepta la o rețetă macroeconomică salvatoare sau la soluții geo strategice vizionare vor fi deziluzionați, deopotrivă cu cei care se vor bucura cu gîndul la o șarjă devastatoare la adresa mondializării. Nu despre „a lua partea” mondializării sau anti-mondialiștilor este deci vorba, ci despre o invitație la măsură, conform căreia mondializarea trebuie împlinită în interconexiunile și solidaritățile sale planetare, dublată însă de o demondializare pe măsură, care să
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
jocul dragostii noastre. Am înțeles atunci câte lucruri se petrecuseră în jurul meu, fără ca eu să le bag în seamă. Revoluția civilă amenința iarăși, cu cei 50 000 de naționaliști în temnițe. A trebuit să asist la câteva scene brutale, câteva șarje de poliție călăreață, o devastare a cartierului sikh din Bhowanipore, copii bătuți și femei rănite, ca să mă revolt și eu de-a binelea. Dar atunci n-am mai judecat și osândeam pe britoni fără rezervă, mă înfuria orice nouă brutalitate
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
că vecinul meu de sus dormea la el acasă, În fiecare noapte, cu o femeie de vîrsta lui sau mai tînără - sper că nu mult mai tînără. Poate că ar trebui să nu-l mai subapreciez atît. SÎnt asaltat de șarje de vise intense. Visez că scriu ceva pe un perete cu un cărbune. E un mesaj urgent și trebuie să mă grăbesc. Dar peretele e moale, ca o brînză... din ce În ce mai moale... și cuvintele nu rămîn, se absorb sub ochii mei
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ce se Întîmplă. E un palavragiu compulsiv și cel mai adesea Îl sîcÎie pe Portocală, care pare preocupat să scoată mațele din noi, alergîndu-ne Încoace și-ncolo peste biute și movile de pămînt, trîntindu-ne la pămînt sau făcîndu-ne să pornim șarje Împotriva unui inamic nevăzut. De multe ori, apare o amenințare chimică și ne ordonă să ne punem măștile de gaze și să Înaintăm tîrÎș. Are momente În care pare că Își pierde mințile, amețit de admirație de sine. — Salt Înainteee
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și făceau Într-un fel - un maistru militar de la transmisiuni a ieșit din cabina de vot cîntînd Noi sîntem români). Ne-am făcut AMR-ul - două luni. Două luni? Așa că am parcurs cei cîțiva kilometri răcnind la pista de rulaj șarje de Înjurături, vocile noastre absorbindu-se În șesul beto nat, ca Într-un burete sonor - zero ecou, chestie care ne-a Îndîrjit. Băi băiatule, nu se poate, ne- au făcut nenorociții ăștia ca pe gușteri. Un pîlc de ciori care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
numai pentru cetățenii cu pantofi, ghete, sandale, șlapi, clapi și cizme inteligente. De unde și expresia: Bă, ești o cizmă!, adică “bravo!, îți merge mintea, ai un IQ dat naibii!”Numa’astăzi și numa’aku, pentru tot săracu, dintr-o primă șarjă promoțională, vă putem oferi gratuit câte un borcan Bom Bom-Beo dacă răspundeți cu un da afirmativ la întrebarea: “Nu-i așa că pasta de ghete Bom Bom-Beo poate să și lipească unde e de lipit, evident dacă n-ați folosit-o
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
când și cu ce gânduri am plecat, vă invit să vedeți în nota „epilogului“ (Șir de plecări) de la p. 221. Dan C. Mihăilescu, septembrie 2012 La depresia generală Adevărul e că m-am cam săturat de ironii piezișe, ricanări caustice, șarje cvasiamicale, bobârnace și palme în cap de la mai toată lumea cu care intru în contact. Oriunde mă duc, încerc să fiu și să fac așa cum m-a în vățat maică-mea, adică să arăt lumii o față de sărbătoare, în christica, pascaliana
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
diversitate intelectual-artistică a generației „lui Eliade“ pe motiv de crimă ideologică. Lăsând-o să putrezească drăcește în miasme de pucioasă, orice actuală încercare de desfe recare și exfoliere va trezi nu doar suspiciune și procese de intenție, dar va declanșa șarjele de artilerie ale mercenarilor corectitudinii politice, menite să stopeze din start orice încercare de analiză obiectivă. Știu că am mai ținut pledoaria asta în zeci de contexte, din 1990 încoace, când am prefațat volumul lui Cioran Revelațiile durerii și probozeam
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tot ce se întâmplase. Zărindu-l pe Ixtl, un tânăr tehnician, cuprins de panică, uitase să se trântească pe podea și, la vederea tunului cu țeava întoarsa spre el, trăsese în servanții acestuia, chiar în momentul în care era slobozită șarja. Probabil că servanții avuseseră un moment de ezitare când îl văzuseră pe tehnician între ei și monstru. În clipa următoare, trei dintre ei se prăbușiră peste tun și, agățându-se instinctiv de țeava lui, îl răsuciră fără să vrea. Tunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
fără culori, o țară în care unica nuanță ce domina peisajul de fabrici și uzine era cenușiul, o țară în care până și curcubeul avea tristețea unei mire de televiziune alb-negru. În această țară, fericirea era programată cu minuțiozitatea unei șarje într-un combinat de oțel ; zâmbetele erau dozate, iar copiii care se duceau la școală nu mai puteau visa, pentru că nici măcar în visele lor explozia de culori nu mai putea fi imaginată. A fost odată ca niciodată o țară din
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a valorilor colective „sacre” străbate aceste pagini deziluzionate, a căror violență e direct proporțională cu dezgustul în fața compromiterii idealurilor înalte, unificatoare. Partea literară a „Revistei revistelor” are în prim-plan un text al poetului Barbu Nemțeanu — un nou prilej de șarjă la adresa spiritului mic-burghez. De astă dată, alături de „poetizatele detalii burgheze” ale relatării blîndului intimist, e taxată indirect și Flacăra lui Constantin Banu, generoasa revistă-magazin de mare tiraj (14): „Flacăra publică — în sfîrșit — o poezie foarte agreabilă și foarte încîntătoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
retrăiește cu o precizie cinematografică, în fragmente esențiale, episodul fatal al vieții lui. La răstimpuri face incursiuni explicative, înzorzonînd cu zodii verbale întîmplările...)“, după care narațiunea propriu-zisă de derulează „normal”. Și în plan tematic avem de-a face cu o șarjă: intelectul cazuist al eroului e umilit: inhibat de scrupule morale care-l împiedică să meargă pînă la capăt în relația cu logodnica sa, el asistă - finalmente - la violarea ei de către o brută: un triumf cinic, ironic al „barbariei” instinctului biologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale dlui C. Brâncuși și primitivismul de avizată școală a dlui Brauner completează în același stil aceste două plachete lirice”, iar „bizarele desene” ale celui din urmă la volumul Diagrame al lui Sașa Pană sînt considerate drept „cele mai inteligente șarje ale feminității, din vremea noastră” (Mențiuni critice II, ed. cit., 386). „Registratorul” Perpessicius a fost, între criticii importanți din România interbelică, cel mai favorabil poeziei lui Voronca. (Un alt comentator consecvent, ceva mai rezervat însă, a fost Pompiliu Constantinescu). De la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
romancier al vieții academice și intelectuale americane, să nu uităm) personajul titular din Mr. Sammler's Planet (1970), și, cel puțin parțial, pe profesorul Durnwald din Humboldt's Gift (1975). Portretele anterioare, mult mai complexe, au lăsat loc acum caricaturii, șarjei (inclusiv insinuarea că „Kogon” era homosexual ascuns, mai rău și mai nedemn deci decît „Ravelstein”). Pe scurt: dintre toți eroii romanului, numai „Chick” și „Rosamund” sînt frecventabili. 12 Presa israeliană de limbă engleză a transliterat inițial greșit numele lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
izbindu-și-le de pantofii uneia dintre gazde, nu și le mai retrase scârbit, ci și le înfipse mai temeinic în acel loc, perpelindu-și-le parcă înaintea unui foc tihnit și binefăcător. - Deci batem palma. Înhățăm moștenirea. Rămânem jurați... șarjă, în ipostaza sa necunoscută, șăgalnică, sora cea suplă. Trei la sută... - ...Din Produsul Național Brut, confirmă binedispus muzicianul. - Jocuri, care fiind făcute, un singur aspect ar mai rămâne de definitivat. - Este absolut necesar? se interesă, cu o voce neutră, Cocondy
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din afară și nu mai are drept societate decît masa prezentă. Toți împărtășesc aceleași sentimente simple și puternice, aflîndu-se într-o stare de felul celor atît de bine descrise de Stendhal: "A fost și un Te deum, valuri de tămîie, șarje prelungi de muschete și artilerie; țăranii erau îmbătați de fericire și pioșenie. O astfel de zi dărîmă toată munca a o sută de ziare iacobine"220. Ceremoniile sînt adevărate mese în care conducătorul este în același timp și oficiant, și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
păr perie, domol în mișcări, dar iute în gândire și prompt în replică. Adesea purta pe chip o ironie fină, de om care a văzut multe, ironie care se putea naște dintr-un gând șăgalnic, binevoitor, sau, dimpotrivă, pregătea o șarjă ascuțită și caustică. Fumase mult în tinerețe, mai ales țigări tari, fără filtru, cărora le ducea mereu dorul, după ce medicii i le interziseseră. Se îmbrăca îngrijit, afișând o eleganță sobră, rafinată, fiindu-i străină orice stridență. Emana un aer aristocratic
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
viii, suntem copiii dumitale în definitiv. - Zău așa, tată, îi lua vorba din gură fata, aș vrea și eu sămă duc la băi. Hagienuș făcea pe surdul insensibil, se jura că n-are (adevărul este că mințea). Copiii reveneau la șarjă, la alte mese, nedepășind niciodată tonul unei glume cam familiare, dar la urma urmelor respectuoasă, având în vedere că Hagienuș, ca tată, se afla oarecum în responsabilitatea lor. După faza aluziilor, urma somația. Băiatul cel mare zicea foarte dulce: - Vasăzică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca și cum acest lucru ar fi posibil și ca și cum Cineva ar fi pitit în trusa condiției umane, înainte de a ne fi trimis în excursie pe pământ, și harta evadării noastre de aici. 13 februarie Andrei crede că poate rezolva prin deriziune, șarjă și apel la venerabilitatea problemei un impas care face parte din însăși rețeta noastră de fabricație. Când l-am numit odată neonest (și a tresărit) nu m-am referit la caracterul lui, ci la consecințele formației lui. De aia e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
obligă la stratificarea judecăților. Ceea ce este acceptabil la un nivel poate să Înceteze a mai fi, dacă nivelul În sine este unul detestabil. Voi da două exemple de comportament excepțional extrem de curajos, dar manifestat În contexte inacceptabile. Primul este legendara șarjă a Brigăzii de cavalerie ușoară engleze, la Balaklava, În timpul războiului Crimeii. Lordul Raglan, comandantul În funcție, a ordonat Înaintarea rapidă a cavaleriei Împotriva unei poziții rusești, pentru a nu-i permite inamicului să Își retragă tunurile. O mare cavalcadă În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
să tragă În atacatori ca la un tir de bâlci. Cavaleria a Îndeplinit cu eroism ordinul necugetat, dar nu mă miră comentariul ziarului The Observer: „Războiul Crimeii a atins culmea prostiei”. Dintre cei șapte sute de călăreți care au participat la șarjă s-au Întors mai puțin de două sute. Faptele au fost de mare curaj; totuși, contextul era absurd. În epitaful celor căzuți ar fi trebuit să scrie: „A murit ca un erou pentru că s-a supus unui ordin stupid”. În realitate
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
lucruri în lume care 135 nu îngăduie mediocritate: versurile și iubirea. ” Duelul epigramistic în vremea aceea avea loc nu numai în ziare. Propaganda conservatoare din 22 februarie 1909 spune: „La geamul librăriei P. Frumuzache sunt expuse de câteva zile trei șarje foarte izbutite. Una a prietenului nostru, domnul C. Ștefănescu, reprezentând pe dl D. Hârlescu, G. Tutoveanu și V. Ghețiu și două ale domnului D. Hârlescu și D. V asiliu - Bacău.” Era și pe atunci, neîndoios, legea cu calomnia, dar în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]