178,415 matches
-
mi-a zis că mă lasă în plata Domnului. Așa sunt acum...în plata Domnului !” Mă uit în ochii ei verzi, înlăcrimați. E cu părul alb, cu dantura pe jumătate pusă, într-un palton pe care mi-l amintesc din școală. Era un dascăl de excepție. Un om intransigent și corect. Mă ține de mână. Îi simt un ușor tremur. “Week-end frumos! Week-end frumos ! ” îmi urează un grup de copii din clasa a IX-a, care trec pe lângă noi. Îmi fac
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_plang_oamenii_.html [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
în restaurant decât să devină casă memorială, așa cum lăsase prin testament marea artistă. *** Cella Delavrancea a fost un reper fundamental în evoluția artei interpretative românești din secolul XX. Așadar, se poate afirma că a avut o influență foarte mare asupra școlii muzicale românești. De asemenea, aceasta a scris inclusiv cronici muzicale. De pildă, într-o cronică din revista „Luceafărul“, din anul 1973, Cella Delavrancea afirma despre pianistul Valentin Gheorghiu că „a devenit dirijorul unui singur instrument, pianul, care sub degetele lui
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Romani_celebri.html [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
care gestionează conținutul online (60%) sau organizațiile profesionale (53%), precum și oamenii care obișnuiesc să împărtășească informații cu ceilalți (32%). Studiul mai arată că 60% dintre români susțin că au primit știri false chiar de la prietenii apropiați, 49% de la colegii de școală sau serviciu, 39% de la cunoscuți și 31% de la persoane pe care nu le-au cunoscut decât online, iar aceste informații au fost transmise în special pe Facebook (79%) și prin viu grai (68%), dar și pe email (31%) și messenger
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/cum-se-fabrica-stirile/ [Corola-blog/BlogPost/92527_a_93819]
-
să aibă grijă pe deasupra și de sănătatea și hrana spirituală. Lucru mai puțin reflectat în societatea noastră. Eu sunt ceea ce spunea Nicolae Iorga în Cugetări, acel „Învățat care se învață necontenit pe dânsul și învață necontenit pe alții”. Sunt produsul școlii drăgășănene și al facultăților din Baia Mare și Târgu Mureș. Sunt cel care în 1959 urcam timid scările spre redacția revistei Tribuna din Cluj cu un caiet de poezii sub braț, pe care l-am predat poetului Negoiță Irimie. Nu după
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
Cluj, lumea literară s-a divizat în două tabere, distincte. Conservatorii, cei mai bătrâni, nu văd cu ochi buni apariția Ligii Scriitorilor din România, parcă nu ar fi loc în literatură și în cultura română pentru toți. Fiind educați la școala marxist-leninistă ei nu acceptă multiculturalismul, apariția... concurenței. De fapt Liga Scriitorilor nu concurează cu nimeni ea încearcă să acopere un spațiu cultural-literar pe care Uniunea Scriitorilor, rămasă sclerozată în structurile și mentalitate impusă de vechiul regim, nu dorește sau nu
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
simplu (micrometodă) privind investigarea aglutininelor la rece, reacție de orientare în diagnosticul pneumoniei atipice primare inframicrobiene, pentru care a fost distins cu Diploma de Inventator în 1954 de către Institutul de Medicină și Farmacie din București. Rămas devotat principiului integralist al Școlii Cantacuzino, doctorul Marinescu a desfășurat o activitate complexă și integrată de practician - clinician, medic de laborator, epidemiolog și cercetător în patologia microbiană. Activitatea sa științifică impresionează prin profunzime, marea varietate a temelor abordate și numărul impresionant de lucrări în patologia
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
cultura românească este la pământ de 25 de ani, datorită guvernelor cu miniștri culturii și ai educației avuți. Remus Pricopie „ministrul educației naționale” la începutul anului școlar 2014-2015 nu s-a îngrijit nici măcar să pună ABECEDARE NOI copiilor ce încep școala! Câtă degradare. Corneliu FLOREA septembrie 2014 Winnipeg, Canada Referință Bibliografică: Corneliu FLOREA - POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII / Corneliu Florea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1365, Anul IV, 26 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Corneliu Florea : Toate Drepturile
POLEMOS: REMUS DIN CUIBUL VULPII de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1411695859.html [Corola-blog/BlogPost/368430_a_369759]
-
că mama ei era primul copil al bunicilor, iar Artemie, ultimul, singurii supraviețuitori din patru. Născut la șapte ani diferență de Aura, unicul băiat, Artemie se bucurase de toate plăcerile copilului crescut în huzur până la șapte ani, când plecase la școală, la Craiova, unde învățase și Aura. Pe urmă totul se schimbase în purtarea tatălui cu el! Nimeni nu înțelesese asperitatea formatoare a bunicului, nimeni nu-l bănuise prieten cu spartanii ori cu Malthus.... Mira nu înțelesese de ce bunicul își dusese
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
arar. Fata, Aura, era îndemnată să coase, să brodeze și să facă lectură în zilele nelucrătoare. N-avea îngăduința să umble prin soare, prin ploaie ori zăpadă, Doamne ferește! Trebuia să-și păzească tenul alb, să n-o ironizeze colegele de la Școala Centrală de Fete... Nimeni nu știa cât suferea, mai ales când era micuță! Era tolerată la culesul viei doar cu pălăria pusă peste un batic de voal și, neapărat, cu mănuși în mâini. Cât privea băiatul, era ținut din zori
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
orașului. Porumbița nu voia să stea acasă și s-a angajat la șantierul de construcții într-o echipă de zugravi, astfel că mama soacră avea să aibă grijă de gospodărirea familiei. Toamna se apropia și Lica Vulpica trebuia să înceapă școala. Toți erau emoționați de acest eveniment. Mama soacră plecase să rezolve cu casa din orașul X. Știa că în oraș locuințele erau la mare căutare și a mers la spațiul locativ să-i fie repartizați chiriași, cerere rezolvată cum nu
DON BASILIO SE STABILESTE IN ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Don_basilio_se_stabileste_in_zlatna_mihai_leonte_1326611793.html [Corola-blog/BlogPost/361322_a_362651]
-
plec din Zlatna și aveam să mă despart de prietenii mei din banda Zoo. Graurele avea să-și i-a zborul spre mina de la Baia de Arieș. Am revenit în vara anului viitor să-mi iau actele de calificare de la școala profesională și am trecut să-i vizitez familia lui don Basilio. Am găsit acasă doar pe mama soacră și pe Lica Vulpica. Nu am putut rămâne să mă întâlnesc cu don Basilio și cu Porumbița. Din spusele mamei soacre am
DON BASILIO SE STABILESTE IN ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Don_basilio_se_stabileste_in_zlatna_mihai_leonte_1326611793.html [Corola-blog/BlogPost/361322_a_362651]
-
pe plan mondial, ci în procente întregi. Sovieticii au ridicat modestul sat Ștei, la nivel de oraș, construind în ritm drăcesc, pe banii noștri, blocuri de locuit, viluțe tip german pe care le-am mai întâlnit și prin Africa, spitale, școli, sală modernă de sport, bazin de înot, terenuri de sport performante, cinematograf, magazine... Noi am luat-o încet de la baracă inundabilă pe malul Crișului Negru, la cameră în apartament comun și în final, la apartament. N-a fost ușor, dar
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
iubire să emanăm. Vreau să privim corăbiile în larg, Când luna ne zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. -------------------- BOTA, Claudia, artist plastic și poet, născuta la 20 decembrie 1969. Profesor de religie la Școala Gimnazială „Luceafărul" din București. Preocupări artistice: poezia și pictura. Studii: 1984: Școala de Muzică și Arte Plastice-Bacău-Secția Arte plastice. 1984-1988: Liceul „Vasile Alecsandri”, Bacău. 1984-1986- Școala Populară de și Meserii Bacău (Secția Pictură). 1994: Facultatea de Teologie Ortodoxă (MA) a
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
zâmbește, pe catarg. Stăpână fiind în noaptea neumbrită Pentru o ființă mult preaiubită. -------------------- BOTA, Claudia, artist plastic și poet, născuta la 20 decembrie 1969. Profesor de religie la Școala Gimnazială „Luceafărul" din București. Preocupări artistice: poezia și pictura. Studii: 1984: Școala de Muzică și Arte Plastice-Bacău-Secția Arte plastice. 1984-1988: Liceul „Vasile Alecsandri”, Bacău. 1984-1986- Școala Populară de și Meserii Bacău (Secția Pictură). 1994: Facultatea de Teologie Ortodoxă (MA) a Universității din București. 2007: Master în Management Educațional Universitatea din București, 2012
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Claudia, artist plastic și poet, născuta la 20 decembrie 1969. Profesor de religie la Școala Gimnazială „Luceafărul" din București. Preocupări artistice: poezia și pictura. Studii: 1984: Școala de Muzică și Arte Plastice-Bacău-Secția Arte plastice. 1984-1988: Liceul „Vasile Alecsandri”, Bacău. 1984-1986- Școala Populară de și Meserii Bacău (Secția Pictură). 1994: Facultatea de Teologie Ortodoxă (MA) a Universității din București. 2007: Master în Management Educațional Universitatea din București, 2012: Master în Consilierea în managementul carierei în domeniul profesional și tehnic (COC) (Institutul Politehnic
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
asemănător în pruncie? De pildă, la botez, să te fi scăpat în scăldătoarea popii? Se cheamă că te aștepta în viață și mai multă baftă. Ce să mai spui atunci de norocul proaspătului elev Corban, care, în prima zi de școală din clasa I, după prima lecție predată, ducându-se împreună cu ceilalți școlari la vespasiana aflată în curte, unde fusese condus până la ușa de la intrare de însăși doamna învățătoare, intrând în holul întunecos, pavat cu ciment, mijindu-și ochii ca să vadă
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
cea dreaptă tentează cel mai puțin. Dacă ascundem faptele, lucru foarte frecvent în Istorie, avem o enigmă (Mihai Batog Bujenița). * E considerat tânăr de foarte mulți ani... * - Taci, domnule. Poate te aude cineva și te crede (replica). * A fost la școală numai pentru că acolo e secția de votare. * Mulți ar trebui să se trezească din visul unuia singur. * Proștii sunt necesari ca reper de comparație (Liviu Marcu). * Mă deranjează etilismul și elitismul. Mai ales combinate. * Când limbajul e sărac, ideile sunt
ZICERI (43/44) DACĂ CAUŢI & CONDIMENTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_43_44_d_dorel_schor_1369402885.html [Corola-blog/BlogPost/344664_a_345993]
-
1944, în satul Vernești, comuna Valea Danului, într-o familie de țărani cu respect pentru carte. Așa se și explică faptul că - așa cum mărturisea într-un articol - n-a rămas „fecior la plug” și, după patru clase primare, făcute la școala din sat, și-a continuat studiile, cu eforturi materiale, la Oești și Albești, iar apoi la Liceul teoretic „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș, unde l-a avut ca dascăl de limba română pe talentatul profesor Ion Rizescu, coleg cu Sadoveanu. Deși
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU by http://uzp.org.ro/diploma-de-excelenta-pentru-mihai-golescu/ [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
la o facultate cu profil umanist și pedagogic totodată, respectiv la Institutul Pedagogic din Pitești, Facultatea de limba și literatura română. Absolvă institutul cu medie bună și, la repartiția de la Cluj, alege să lucreze ca profesor de limbă română la Școala Specială din Șuici, începând cu 1 septembrie 1968. Nu rămâne însă aici decât un an și jumătate, fiindcă deja debutase ca student, cu articole despre folclorul argeșean, publicate la „Scânteia Tineretului”, iar ulterior, Mihail Diaconescu, îl invită să lucreze la
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU by http://uzp.org.ro/diploma-de-excelenta-pentru-mihai-golescu/ [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
și ceva, la revistă răspunde de rubrica de învățământ, unde autorul acestei cărți (Oameni de seamă ai Argeșului, vol. II, 2006, Ion. M. Dinu) l-a cunoscut, remarcându-i anchetele publicate pe teme de „urbanism” și sociologie rurală, sub influența școlii lui Dimitrie Gusti. La venirea echipei lui Gh. Tomozei la revista „Argeș”, se transferă la ziarul local „Secera și ciocanul”, la secția culturală, unde se remarcă mai ales prin cronicile dramatice și prin reportajele culturale. Restrângerea activității ziarului, care devine
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU by http://uzp.org.ro/diploma-de-excelenta-pentru-mihai-golescu/ [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
bicicleta, care îi zâmbea șmecherește din colțul camerei, acolo unde o așezase la loc de cinste, nelăsând-o pe buni, sub nici o formă, să o scoată pe balcon. Laura se trezea în zori, era ca într-un adevărat maraton, navetă, școală, aprovizionare pentru casă, indiferent că era ploaie, vânt , frig. Elevii ei erau cuminți și silitori, astfel se compensa starea de apatie și oboseală, cu care pleca în fiecare dimineață la drum. Se întorcea acasă zgribulită de frig, dar bucuroasă , aici
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1465667111.html [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
stilul de viață american în artista Adriana Ausch? - o întreba, anul trecut, jurnalista Dona Săsărman, de la Radio Cluj. - Schimbarea a fost radicală după anii carierei de arhitect în Germania - a răspuns Adița. În primul rând, m-a trimis înapoi la școală... M-am reînscris la Conservator și am studiat Eurhythmics, am obținut un Masterat, un certificat și o licență să predau Eurhythmics la facultate..., ceea ce am și făcut în ultimii 8 ani. Anul acesta m-am reînscris pentru un Masterat în
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
căi. E demodat poetul care mai scrie astăzi în versuri. Poezia se află aproape la granița dintre proza poetică si poezie. Ba mai mult, nici n-o mai numim poezie ci poem. Eu știam, cel puțin așa am învățat în școală, că poemul este o poezie de o întindere mai mare, vezi ,,Călin Nebunul” sau ,,Călin-file din poveste”, acum orice flecușneața de poezie o numim poem. Oare poezia noua să fie o ,,căutare a pașilor pierduți”? Sau mai degrabă de a
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
genurile literare, caută totalitatea, captează miturile și le aduce un plus de înțeles, caută misterul care se află în materie si materia în mister. Si mai caută și drumul până la tăcere. Astăzi în poezie există multe repetiții, un abuz de,, școli”, de modernitate și mult epigonism. Poeții se simt bine într-un paradis al nebunilor. Și fiecare vorbește pe limba lui. Ermetismul în poezie sărăcește mesajul. Gunter Grass: ,,O bună poezie e ca valuta, câteodată scade, câteodată crește. Cred în valoarea
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
născut la 3 martie anul 1929, într-o familie de plugari din satul Topârcea, din apropierea Sibiului, primind la botez numele de Ioan și fiind primul dintre cei patru frați. S-a născut fără vedere, motiv pentru care urmează cursurile unei școli primare pentru nevăzători la Cluj-Napoca, între anii 1935 - 1940. Își continuă cursurile la o școală de nevăzători la Timișoara, între anii 1942 - 1943, iar până în anul 1948 urmează tot la Timișoara cursurile liceale într-un liceu teoretic pentru văzători. În
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]