832 matches
-
familie (și în acest caz acțiunile familiei devin adjuvante ale procesului instructiv școlară, depinde, succesul debutului copilului în școlarizare și, poate, întregul proces de școlarizare la care va participa în viitor. Educarea în familie a copilului în prima perioadă a școlarității Intrarea copilului de 6-7 ani în clasa I marchează începutul unui proces complex de racordare a întregului organism la rigorile programului școlar, program științific alcătuit, validat de-a lungul mai multor generații de elevi și care, date fiind funcțiunile sociale
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
cu această etapă - învățătura. Dată fiind complexitatea sarcinilor ei, atât școala cât și familia pornesc la înzestrarea copilului cu metodele și căile cele mai bune de instruire și autoeducare. Scrisul și cititul, cele două activități predominante în primul an de școlaritate au norme care le determină destul de strict eficiența. Părinții care nu înțeleg de ce copilul lor are manifestări care îi tulbură activitatea școlară, uneori într-o contradicție evidentă comportamentului de acasă, ar trebui să analizeze critici și amănunțit programul zilnic și
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
prin raportarea la posibilitățile copilului sau la cerințele școlii. Copiii cu tulburări de comportament sunt considerați neintegrați școlar și ridică evidente probleme În procesul de adaptare la cerințele mediului școlar. Pentru cei care au ajuns la tulburări de comportament pe parcursul școlarității se pune, desigur, problema reintegrării școlare, În sensul restabilirii În mediul școlar anterior a acestor copii inadaptați. Scopul integrării și reintegrarii școlare a copiilor cu tulburări de comportament este corectarea comportamentelor indezirabile ale acestora, a atitudinilor și sentimentelor aferente comportamentelor
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
prin coordonarea și mobilizarea acestui ansamblu de elemente în situații complexe reale, prin polarizarea către un scop. De aceea, o soluție practică pentru formarea competențelor, în evoluția complexității lor, poate fi considerată cea a proiectării unui curriculum, unitar pentru întreaga școlaritate, construit pe logica longitudinală și transversală a dezvoltării progresive a competențelor, dar și pe logica operațională a acestei dezvoltări, prin prevederea de situații, oportunități de exersare eficace a lor. În acest sens, obiectivele programelor, apoi și criteriile de evaluare, pot
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și precede elaborarea ansamblului obiectivelor derivate. Astfel se poate echilibra suma obiectivelor unui curriculum pe cicluri, pe ani, pe arii, pe discipline, se poate urmări progresul în formare și se arată progresul în maturizarea pentru viața reală, de-a lungul școlarității. Din acest motiv, un curriculum va fi elaborat practic unitar pe întreg parcursul convenit al formării și va fi centrat pe competențe, începând cu cele de bază și derivate apoi, cu urmărirea progresului pe etape, prin programe organizate în spirală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proiecte, apărarea intereselor proprii, cunoașterea limitelor proprii și a consecințelor, respectarea normelor sociale). Aceste categorii se intersectează, se integrează, pe baza reflecțiilor asupra manifestării competențelor, pe baza abordării multidisciplinare, colaborative în definirea competențelor. Desigur că aceste competențe (pentru nivelul de școlaritate obligatoriu menționat) au fost determinate prin raportare la două categorii de scopuri: pentru succes individual (realizare viitoare, afirmare individuală, participare activă, realizare socială) și pentru succes al societății (productivitate economică, procese democratice, coeziune socială și echitate, dezvoltare ecologică). Dar alături de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezvoltarea integrată a personalității educatului și apoi pe evaluarea ei în aceeași manieră, • procesele învățării și dezvoltării sprijinite pe criterii formative, • construcția acestora orientată către eficacitate, performanță calitativă, • construcția în spirală a integrării resurselor competențelor de bază, de-a lungul școlarității și continuată apoi, • complementaritatea, acțiunea în sistem a factorilor educației, • evaluarea formativă și pe criterii multiple, nu numai a cunoștințelor și în situații complexe reale, • formarea nouă a educatorilor în spiritul calității educației și al rezultatelor bazate pe afirmarea competențelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
plăcerea pe care o simte când este lăudat pentru ceea ce a făcut, ca să înțelegem satisfacția creației. Din perspectiva intereselor sociale, creativitatea fiecărui membru al societății este sursa primară a progresului umanității în ansamblu. Subliniem astfel că profilul psihologic al micii școlarități cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea și stimularea potențialului creativ. Avem în vedere dinamismul, impetuozitatea și expresivitatea proprii acestei vârste, freamătul permanent sau vibrația și efervescența lăuntrică ce conferă copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilități de exteriorizare spontană și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
simtă în siguranță în școală, acceptați, eliberați de inhibiții, într-un climat propice exprimarii personalității unice a fiecăruia. Cercetările romanești (Ana Stoica - Constantin, 1983) surprind tendința creativității elevilor, cu excepția fluidității gândirii, de a scădea constant (cu unele paliere) în perioada școlarității. Între cauze se identifică caracterul preponderent verbal al învățamântului, ponderea mare acordată memorării și reproducerii cunoștințelor, gândirii convergente (problemelor cu soluție unică), lipsa răgazului în învățare pentru etapa de reflecție și de imaginație creatoare esențială din punctul de vedere al
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
altor discipline conexe. Se observă că dezvoltarea laturii creative a personalității umane nu este stipulată în mod direct, apărând însă elemente specifice conturării acesteia. Conceptele noi incluse în Curriculum Național și în special conceptul "cicluri curriculare" oferă diverselor etape ale școlarității unele dominante "cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape școlare și de a regla procesul de învățământ printr-o serie de accente de tip curricular" (Dacălu A., 2001, p. 8). Astfel, delimitarea celor două perioade ale școlarității
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
școlarității unele dominante "cu scopul de a focaliza obiectivul major al fiecărei etape școlare și de a regla procesul de învățământ printr-o serie de accente de tip curricular" (Dacălu A., 2001, p. 8). Astfel, delimitarea celor două perioade ale școlarității în: ciclul achizițiilor fundamentale și ciclul de dezvoltare, argumentează abordarea direcțiilor definitorii ale conceptului de educație tehnologică în învățământul primar: cea informativă care vizează lărgirea orizontului de informații, deprinderea elevilor cu noțiunile unui anumit domeniu; cea formativă care urmărește inițierea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
pe baza formării unor priceperi, deprinderi sau capacități. Ceea ce trebuie să stea în atenție învățătorului este faptul de a echilibra raportul informativ-formativ măsură încât să se realizeze capacitățile stipulate prin obiectivele cadru și obiectivele de referință. În prima perioadă a școlarității predomină informativul și în special informativul practic concretizat în formarea unor capacități necesare procesului de creație, iar pe măsura înaintării în timp, ponderea activiăților de tip informativ scade treptat (fără a fi neglijate total) crescând însă ponderea activităților formativ-creative. Creația
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Etapa formării unor priceperi și deprinderi. Etapa creativ compozițională, a inițiativei, inovației și invenției. Aceste etape le putem întâlni în cadrul unei lecții; în cadrul unui sistem de lecții, capitol sau modul de instruire; pe parcursul unui ciclu curricular sau pe parcursul treptei de școlaritate. Contextualizând la nivelul lecției etapele formării capacităților de creație, acestea coincid cu etapele lecției, iar la nivelul unui sistem de lecții sau unui capitol, fiecare etapă poate reprezenta o lecție în sine sau se poate desfășura pe parcursul a două sau
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
fiecare etapă poate reprezenta o lecție în sine sau se poate desfășura pe parcursul a două sau trei lecții. În contextul unui ciclu curricular, capitolele însăși, modulele de instruire devin etape ale formării priceperilor și deprinderilor, în timp ce în contextul treptei de școlaritate, circulare curriculare prin obiectivele lor devin întrepătrunderi de etape în care predomină un anumit tip de activitate informativă sau formativă. Astfel, în ciclul "achiziții fundamentale" predomină informația și formarea priceperilor și iderilor, în timp ce în "ciclul de dezvoltare" predomină formarea priceperilor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
unor materiale adiacente; lecturarea (studierea) unor materiale de specialitate; conceperea de către cadrul didactic și derularea sistemelor de acțiuni cu scop informativ. De asemenea în cadrul disciplinei vizate se formează o serie de priceperi și deprinderi contextualizate lecțiilor, capitolelor sau etapelor de școlaritate. În cadrul unei lecții se formează abilități de mânuire a instrumentelor și materialelor, de pregătire a acestora, de învățare și exersare a unor operații, a unor tehnici sau a unor componente a tehnicilor de lucru complexe. În cadrul unui sistem de lecții
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
mai lungă de exersare; priceperi și deprinderi specifice numai anumitor operații sau tehnici; priceperi și deprinderi de construire a unor module ce vor deveni parte componentă a creațiilor. Raportând priceperile și deprinderile la perioada unui ciclu curricular sau treaptă de școlaritate precizez că se urmărește formarea priceperilor și deprinderilor de îmbinare a unor materiale diverse, de proiectare, de asamblare, finisare și retușare, de organizare compozițională a formelor. Un aspect deosebit îl constituie produsele finite ca rezultat al realizării etapei creativ-compoziționale. La
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
acționează atât asupra dezvoltării fizice cât și psihice, asupra laturii temperamentale și mai ales asupra comportamentului individual și social al copilului. De aici necesitatea unei planificări riguroase a diferitelor categorii de abilități practice, a ponderii acestora în anumite etape ale școlarității, ca și pe parcursul fiecărui an și semestru școlar. Importanți în creativitate nu sunt doar factorii de natură intelectuală. Aceștia se completează cu seria factorilor de personalitate precum motivația, voința, energizarea afectivă, seturile atitudinale. În creație se exprimă în mod deosebit
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
rămânerea În urmă la Învățătură Începe de regulă să se profileze la sfarsitul clasei a II-a din ciclul primar, când un numar variabil de elevi nu reușesc să atingă performanțele școlare minimale acceptabile În raport cu programele școlare.De-a lungul școlarității, fenomenul cunoaște nu numai o creștere cantitativa, ci și una de ordin calitativ;elevii rămași În urmă din clasa a IV-a rămân din ce In ce tot mai În urmă; ei acumulează mai multe și mai profunde lacune instrucționale
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
planul vieții publice belgiene, precum Charles de Brouckère, Henri de Brouckère, Eugène Defacqz, Charles Rogier, Pierre- François Van Meenen ori Sylvain Van de Weyer 24. Așadar, Universitatea Liberă nu era o institutie gestionată de stat, astfel că anumite date ale școlarității, dar și ale administrației proprii, aveau reguli speciale, private, care trebuiau permanent coroborate cu reglementările legale referitoare la învățământul public, tocmai pentru că activitatea desfășurată acolo să fie recunoscută. Dar statutul ei s-a modificat în timp! Bunăoară, legile din 1876
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de la amanet, numai că socotelile nu s-au potrivit! S-a întors la Bruxelles, și-a susținut ultimul examen, nu a avut însă toți banii pentru a împlini învoiala, astfel că nu a mai putut recupera bijuteriile... Nici taxele de școlaritate amânate nu a reușit să le achite în totalitate. De aceea nu a primit diplomă de doctor în drept, iar Secretariatul Universității Noi nu i-a eliberat nici măcar un certificat, care i-ar fi fost necesar pentru a-și justifica
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1900. Să le luăm pe rând; întâi Universitatea Nouă, unde tânărul nostru trecea în iulie 1900 ultimul examen ce conta pentru obținerea unui doctorat științific în drept. Întrucât Secretariatul Universității Noi consideră că nu fuseseră achitate în totalitate taxele de școlaritate, refuză să-i elibereze proaspătului absolvent diplomă de doctor, dar și alte certificate școlare, unele obținute în România, care se regaseau în dosarul său de student. Până prin 1902 s-a derulat corespondență lui Petre Zlătescu (preluată la un moment dat
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
corespondență lui Petre Zlătescu (preluată la un moment dat de tatăl său, preotul Ilie, ce locuia în București, pe strada Sârbească, la nr. 8) cu Legația României din Belgia și cu Secretariatul Universității Noi din Bruxelles pe tema taxelor de școlaritate și a diplomelor ce urmau a fi eliberate după achitarea integrală a datoriilor. Așa cum deja am văzut în scrisorea reprodusa de noi mai sus, tânărul Zlătescu susținea că serviciile administrative / de secretariat ale universității interpretau în detrimentul sau (dar și al
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de năduf că "Univ. Nouă este un stabiliment de escrocherii și tot ce e imoral, dar nicidecum de învățământ superior"29. Câteva zile mai târziu, pe 16 / 29 noiembrie 1900, tânărul Zlătescu mai spunea că avea nevoie de documentele de școlaritate pentru a justifica lipsa să din țară în 1899-1900 când fusese la studii la Bruxelles și când fusese convocat să-și satisfacă stagiul militar obligatoriu. Consiliul de disciplină militară a reținut detaliile problemei, dar până la transmiterea documentelor doveditoare l-a
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Providența" i-o dăduse "în urmă decesului soției, [...] o a doua persónă bine voitóre, un alt părinte"34. Intervenția lui Eugen Mavrodi a făcut ca Universitatea Nouă, prin vocea consiliului sau profesoral, să accepte plata în rate a taxelor de școlaritate datorate de Petre Zlătescu. Astfel, tatăl acestuia, preotul Ilie, un om apăsat de greutățile unei familii numeroase (avea nu mai puțin de opt copii), trimitea Ministrului României la Bruxelles 400 de franci, urmând ca restul să-l achite în următoarele
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pe 20 august / 2 septembrie 1902 Ministrul României la Bruxelles îi trimitea lui Ilie Zlătescu o misiva în care-i spunea textual că așteaptă "răspunsul de la Universitatea Nouă pentru eliberarea diplomei"37. Dar dincolo de problema diplomei și a taxelor de școlaritate, corespondență dintre Petre Zlătescu și Legația României de la Bruxelles avea ca obiect și recuperarea de către cel dintâi a unor bijuterii ce le pusese gaj pentru împrumutul contractat pe la sfarsitul primăverii anului 1900. În cursul lunii mai 1900, tânărul Zlătescu solicitase
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]