772 matches
-
să aibă pentru ei înșiși sau copii lor, așa că nivelul pe care îl aleg va fi inferior optimului social. Existența externalităților educației afectează calculele privind importanța capitalului uman pentru a explica diferențele de venit dintre țări. În stabilirea relației dintre școlaritate și capitalul uman, s-a luat în calcul numai rentabilitatea privată a educației. Adică punctul de plecare a fost suma cu care un an suplimentar de studiu crește salariul individual. Dar dacă parte din contribuția capitalului uman al unui individ
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pregătirea unei astfel de activități necesită multă informare și, implicit, mult timp, sugestiile părinților vor fi analizate cu cel puțin două săptămâni înainte de susținerea activității. Voi prezenta în cele ce urmează câteva exemple de lectorate cu părinții: 1. Aptitudinea de școlaritate Obiective urmărite: cunoașterea nivelului optim de dezvoltare fizică și intelectuală a școlarului de clasa I; informarea în ceea ce privește cerințele specifice școlii; crearea primului contact dintre familie și învățător; conștientizarea impactului psihologic asupra copilului al momentului în care acesta ia primul contact
Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
școlarii de clasa I; conștientizarea nevoii copiilor de a respecta un program zilnic corect întocmit; Participanți: părinții, învățătoarea. 3. Lărgirea orizontului de cunoaștere prin mijloace adiacente Obiective urmărite: familiarizarea cu bibliografia și speciile literare recomandate copiilor aflați la vârsta micii școlarități; cunoașterea impactului lecturii asupra formării unei personalități armonioase, asupra dobândirii unui vocabular bogat și a unui limbaj adecvat diverselor situații de comunicare; informarea în ceea ce privește mijloacele adiacente de cunoaștere: expoziții, muzee, spectacole de teatru, filme, emisiuni radio și TV, excursii și
Arta de a fi părinte by Elena Caraiman () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1410]
-
a evoluției sale cognitive care ține cont de specificitatea vârstei școlare căreia i se adresează și de caracterul integrator al accesării/îndeplinirii competențelor transversale. Cele opt domenii de competență-cheie europene nu sunt o noutate deosebită pentru profesori, indiferent de ciclul școlarității unde aceștia activează, deoarece întotdeauna au fost preocupați ca elevii lor să utilizeze corect limba maternă și limbile moderne când procesau conținuturi de Geografie. Profesorul de geografie îi sprijină constant pe elevi să construiască și să înțeleagă un mesaj oral
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ar putea fi redate într-o formă sintetică, prin comasarea lor sau prin păstrarea celor care au dimensiuni evidente ce pot fi realizate prin studiul disciplinar al geografiei. Construcția teoretică referitoare la modul în care pot fi realizate competențele pe parcursul școlarității obligatorii de 9 ani (în perspectiva imediată) /10 ani (în prezent) îl constituie posibilitatea acestora de a fi formate în timp ca achiziții fundamentale. Ordonarea acestora semnifică intenția de a corela taxonomia competențelor, cu dezvoltarea intelectuală a elevului pe durata
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
în perspectiva imediată) /10 ani (în prezent) îl constituie posibilitatea acestora de a fi formate în timp ca achiziții fundamentale. Ordonarea acestora semnifică intenția de a corela taxonomia competențelor, cu dezvoltarea intelectuală a elevului pe durata celor două cicluri de școlaritate: primar și secundar inferior (gimnazial). La nivelului ansamblului sistemic educațional românesc se operaționalizează corelații între vârste, clase, cicluri și tipuri intelectuale predominante, care generează un sistem pe 3 niveluri (corespunzătoare treptelor de învățământ rezultate din Legea educației naționale nr. 1
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
o formulare simplă, pentru a permite identificarea elementelor presupuse; acestea nu sunt competențe specifice, așa cum ar părea la o anumită vedere, ci doar descrieri ale unor elemente dezirabile la fiecare nivel sau subcompetențe. Această prezentare permite urmărirea temporală, pe parcursul întregii școlarități la disciplina Geografie, a modului de formare a unei competențe generale, prin parcurgerea componentelor sale. La sfârșitul fiecărui nivel trebuie să fie realizată o testare integrată corespunzătoare, în care să fie evaluat nivelul de atingere al competenței, prin intermediul competențelor specifice
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de 3 4m Între ei; unul dintre ei conduce mingea, deplasându se liber În teren; cel fără minge, urmărindu-l ca o "umbră", Încearcă să mențină distanță care Îi separa inițial. Capitolul V. Jocul de handbal la toate nivelele de școlaritate V.1. Aria curriculară educație fizică și sport: tendințe actuale Învățământul românesc a traversat o perioadă foarte grea, prin procesul de reformă educațională realizată la toate nivelele de școlaritate. Aria curriculară educație fizică și sport, alături de alte discipline școlare a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
separa inițial. Capitolul V. Jocul de handbal la toate nivelele de școlaritate V.1. Aria curriculară educație fizică și sport: tendințe actuale Învățământul românesc a traversat o perioadă foarte grea, prin procesul de reformă educațională realizată la toate nivelele de școlaritate. Aria curriculară educație fizică și sport, alături de alte discipline școlare a fost supusă unor profunde modificări, necesitând eforturi complexe de adaptare la realitatea educațională a zilelor noastre. Aceste modificări au vizat elaborarea curriculum-ului (planuri de Învățământ, programe și manuale
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
personalitatea, atât în ceea ce privește organizarea ei interioară, cât și conduita sa externă. Astfel, se constată o creștere a gradului de coeziune a constructelor de personalitate, are loc organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar. Diversitatea temperamentală este tipică micii școlarități. Temperamentele nu sunt bune sau rele, nu se pot modifica, dar se pot educa prin depistarea și cunoașterea trăsăturilor temperamentale ale elevilor, a aspectelor pozitive și a limitelor fiecăruia, facilitând intervenția diferențială, flexibilă a învățătorului în vederea unei compensări temperamentale în cadrul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
priceperilor și deprinderilor, oboseală redusă în timpul activității, grad de funcționalitate a cunoștințelor și deprinderilor, nivel superior al rezultatelor obținute. Promovând un învățământ diferențiat și personalizat se asigură condițiile identificării și dezvoltării aptitudinilor fiecărui elev pentru un domeniu sau altul. Mica școlaritate este perioada în care începe structurarea caracterului, organizarea trăsăturilor caracteriale, conturarea unor dominante; copilul fiind capabil să-și dirijeze voluntar conduita, să-și fixeze scopuri în mod autonom. Acum se pun bazele cognitiv - morale ale caracterului. Câmpul interacțional se îmbogățește
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
prietenie și colaborare. „Structurile interrelaționale ce se constituie la nivelul grupului formează matricea de bază a socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție constituie una din preocupările principale ale dascălului” (I. Nicola, 1996, p. 109). Principalele achiziții ale școlarității mici, sintetic prezentate, subliniază rolul decisiv al procesului de învățământ în dezvoltarea psihică, cognitivă, afectivă, volitivă, relațională a copilului. Unitatea și convergența demersurilor școlii și familiei în acest sens constitui cerința de bază a complexului proces de modelare socioculturală a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
noțional, ce se prezintă asemenea unui act de imaginație legat de conținutul esenței. Se consideră că înclinația creativă primară este întemeiată pe reflectarea intuitivă, pe tendința de descoperire a noului, pe încrederea instinctivă în forțele proprii. De-a lungul micii școlarități se disting două stadii de dezvoltare a imaginației. Stadiul inițial este definitoriu pentru primele două clase și se caracterizează prin aspectul încă imperfect, sărac în detalii, al imaginilor creatoare. Datorită experienței de viață limitate școlarul realizează combinații de imagini superficiale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și a desenării suprapuse a obiectelor din desen. De asemenea, serbările școlare, cercurile de creație de diferite tipuri devin preocupări de actualitate. La școlarul mic, jocul încorporează forme noi de fantezie și incită la activitatea instrumentală pentru joc. Pe parcursul micii școlarități, în strânsă legătură cu imaginația retrospectivă se dezvoltă și imaginația creatoare. Astfel, școlarul poate introduce modificări în subiectul unei povestiri, poate generaliza și comprima aspectul imaginilor, datorită influențelor proceselor gândirii și memoriei verbal - logice asupra imaginației. Producțiile imaginative capătă un
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
specifice dimensiunilor creativității. În baza modelului luat ca și cadru se referință în lucrarea de față și prezentat ulterior (modelul ecologist), înainte de a face primele demersuri de educație a creativității elevilor, este necesară o definiție operațională a creativității la vârsta școlarității. În acest sens considerăm creativitatea ca un proces complex prin care se focalizează întreaga personalitate a elevului, implicând calități ale proceselor de cunoaștere, atitudinale, afective, voliționale, de personalitate, corelate cu caracteristicile specifice sarcinilor și contextelor educaționale și având drept rezultat
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
mic Perioada de intrare a copilului în școală corespunde caracteristicilor unei faze de tranziție, ocupând o poziție centrală în configurația tabloului copilăriei. Intrarea în școală înseamnă exercitarea unor influențe hotărâtoare ale factorilor specifici asupra întregii dezvoltări a copilului. Vârsta micii școlarități mai este cunoscută și ca „vârsta rațiunii”, vârsta cunoașterii. Ea corespunde perioadei de vârstă cuprinsă între 6 și 10 ani. Este ultima fază a copilăriei ce coincide cu prima etapă școlară. Sub aspectul dezvoltării fizice trebuie reținuți în primul rând
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
experiențe concrete. Intelectul, ca formațiune psihică deosebit de complexă, cuprinde procese și activități psihice variate (gândire, limbaj, memorie, atenție), care oferă posibilitatea desprinderii de stimulul concret ce acționează direct asupra organelor de simț, permițând astfel, depășirea experienței senzoriale. În perioada micii școlarități are loc o dezvoltare a senzațiilor. Se înregistrează progrese ale capacității de recepționare a sunetelor înalte și ale capacității de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Senzațiile elevului mic se subordonează noului tip de activitate învățarea. Ele se vor modela în funcție de
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
loc în viață) și se formează motivația intrinsecă (curiozitate epistemică, interes cognitiv). În ceea ce privește personalitatea școlarului mic aceasta progresează în sensul consolidării și formării de noi însușiri caracteriale și a cristalizării mai clare a imaginii de sine. În general, pe perioada școlarității mici, personalitatea, deși încărcată de responsabilități relativ numeroase și dificile, traversează o perioadă de expansivitate. Forțele fizice și psihice ale copilului încep să se exprime și să provoace acestuia o autodezvăluire a posibilităților, situație care îl mulțumește pe copil și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
mulțumește pe copil și-i creează conștiința unei mari independențe. Stadiul se diferențiază de următorul prin faptul că operațiile mintale rămân dependente și limitate de conținutul pe care-l pot prelucra și anume materialul concret. Specificul creativității la vârsta micii școlarități Ca activitate psihică în structura fenomenelor psihice creația nu apare doar pe treptele mai înalte ale ontogenezei ci, în forme specifice, se manifestă de foarte timpuriu. Încă din preșcolaritate, dacă nu chiar mai devreme, se poate vorbi de acel potențial
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
cu altele, astfel încât procesul să funcționeze ușor, elastic și complet." " Problema risipei" în educație nu este aceea a banilor sau a risipei de bunuri. Aceasta, desigur contează, dar risipa principală este aceea făcută cu viața umană, cu viața copiilor în timpul școlarității și după aceea! Întrebarea "Cum poate fi evitată risipa de energie umană?" ar trebui să și-o pună atât părinții cât și educatorii oficiali. Însă, în ordinea rolului asumat, primii sunt părinții. A fi părinte înseamnă ca tinerii care întemeiază
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
remedierea și înlăturarea dificultăților de adaptare școlară se pot realiza prin: - Sporirea rolului învățământului preșcolar; Statisticile pedagogice arată că aproximativ jumătate din rebuturile școlare constatate în ciclul primar și gimnazial își au originea în diferențele prezentate de copii în debutul școlarității (disponibilitatea de a comunica cu ceilalți din jur, cunoștințele și deprinderile minime necesare însușirii scriscititului, familiarizarea cu rigorile unui program școlar organizat). - Stabilirea unor relații strânse de parteneriat între școala și familie, deoarece pentru mulți elevi factorii eșecului școlar se
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
mult regimul de viață al copilului de 6 ani cu activități intelectuale și răspunderi sociale, noul său statut conduce la restrângerea într-o măsură considerabilă a timpului său de joc liber și introducerea unor obligații de natură intelectuală. Până la vârsta școlarității, chiar și în activitățile de grădiniță, preocuparea de bază a copilului era jocul, fie el liber la alegere sau condus de educatoare. Nici situația nouă de școală, nu schimbă radical situația. Copilul de 6 ani, școlar fiind, are încă nevoie
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
deplasări de coloană. La 6 ani este sensibil, dificil, instabil, obosește ușor, are indispoziții la alergii, dar se reduc bolile contagioase. Sporește îndemânarea, crește forța musculară. II.2.2. DEZVOLTAREA PSIHICĂ A ȘCOLARULUI MIC Comparativ cu alte perioade, în mica școlaritate, transformările se fac lent și nespectacular, dar totuși ele sunt fundamentale pentru evoluția ulterioară a copilului. Este, în primul rând, interesantă latura orientării generale, concretizată în abandonarea unor interese pregnante manifestate în perioada preșcolară, ca desenul și modelajul. Școlarul mic
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
constituie o direcție prioritară a pregătirii copilului pentru școală prin întreaga activitate din grădiniță. Intrarea în școală impulsionează dezvoltarea cognitivă a copilului; învățarea devine acum tipul său fundamental și sistematic de activitate. Dezvoltarea intelectuală este evidentă iar spre sfârșitul micii școlarități, autoevaluarea capacităților sale cognitive este tot mai realistă, întrucât progresează spiritul critic și cel autocritic. Copilul capătă capacitatea de a distinge între lumea fictivă și cea reală. În aceste condiții, este tot mai evidentă formarea concepției realiste, logice. În gândire
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
cauză, serioase dificultăți în realizarea sarcinilor intelectuale. Aceste însușiri fizice sunt esențiale pentru dezvoltarea, intelectuală a copilului, unele fiind strâns legate de însușirea mijloacelor fundamentale de comunicare umană - limbajul, lectura, scrierea, mijloacele de exprimare artistică - prin mișcare. Privind perioada de școlaritate, dezvoltarea fizică interesează atât activitățile școlare propriu-zise, cât și aproape în egală măsură, pe cele extrașcolare. Atitudinea în favoarea luării în considerare a dezvoltării fizice a subiecților în procesul de instruire și educare și-a dobândit confirmarea pregnantă prin includerea parametrilor
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]