2,545 matches
-
trebuie să fie visul nostru de aur". "Și după aceea ce facem?" a întrebat una timidă și, se pare, lipsită de experiență. Toate sindicalistele s-au tăvălit pe jos de râs. "Faci copii, dacă atâta te duce capul", a spus șefa disprețuitoare. "S-o ia Margareta în grija ei. Fă-i novicei un instructaj ca la carte, că altfel ne trezim cu belele pe cap. De unde vii, soro?" întreabă șefa înainte să plece din sală. "Din Șutu", spune aceasta, uitându-se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de râs. "Faci copii, dacă atâta te duce capul", a spus șefa disprețuitoare. "S-o ia Margareta în grija ei. Fă-i novicei un instructaj ca la carte, că altfel ne trezim cu belele pe cap. De unde vii, soro?" întreabă șefa înainte să plece din sală. "Din Șutu", spune aceasta, uitându-se la șefă cu nedumerire. "Se potrivește", zice șefa făcând cu ochiul celorlalte fete în timp ce părăsește sala ca o regină. Știa că e adorată și de băieți, și de fete
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
S-o ia Margareta în grija ei. Fă-i novicei un instructaj ca la carte, că altfel ne trezim cu belele pe cap. De unde vii, soro?" întreabă șefa înainte să plece din sală. "Din Șutu", spune aceasta, uitându-se la șefă cu nedumerire. "Se potrivește", zice șefa făcând cu ochiul celorlalte fete în timp ce părăsește sala ca o regină. Știa că e adorată și de băieți, și de fete, iar dacă își punea ceva în cap acel lucru trebuia să se întâmple
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ei. Fă-i novicei un instructaj ca la carte, că altfel ne trezim cu belele pe cap. De unde vii, soro?" întreabă șefa înainte să plece din sală. "Din Șutu", spune aceasta, uitându-se la șefă cu nedumerire. "Se potrivește", zice șefa făcând cu ochiul celorlalte fete în timp ce părăsește sala ca o regină. Știa că e adorată și de băieți, și de fete, iar dacă își punea ceva în cap acel lucru trebuia să se întâmple și dacă se crăpa pământul sub
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Știa că e adorată și de băieți, și de fete, iar dacă își punea ceva în cap acel lucru trebuia să se întâmple și dacă se crăpa pământul sub ea. La una dintre inspecțiile tehnice, prietenul meu încape pe mâna șefei. Fata îl prelucrează până când acesta își pierde orice picătură de alcool din cap. Îi picase cu tronc. "Nenorocitul are ceva în scăfârlie, zice fetița de protocol, ce caută printre bandiți, ia să văd ce se petrece cu această creatură", și
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
sentimentul straniu că a călătorit pe alte meleaguri, căutând ceva, ceva a cărui sens îi scăpa. De ce se simțea atât de nefericită? Avea un soț rafinat, care putea fi confundat cu un soț ideal, avea doi băieți deștepți, sănătoși, era șefa celei mai bune orchestre din țară. Nimeni nu mai știa că ea e țigancă. Mama ei a murit înainte ca ea să împlinească șapte ani, ucisă din gelozie de tatăl ei, acesta a intrat în pușcărie și nu a mai
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
didactic la Școala Vama, și Cotlarciuc Vladimir, fiul fostului primar chiabur care transformase târgul Vama în oraș. La Tribunalul popular al raionului Câmpulung Moldovenesc, judecătorul Ioan Motrescu din Vama, tatăl Lidiei, care era colegă de clasă paralelă cu mine și șefă de promoție la liceu, împreună cu completul de judecată, au hotărât în sentința civilă din 14 noiembrie 1962, ca mama să părăsească domiciliul conjugal de pe strada Cotlarciuc, nr. 16. Pe Dorina au încredințat-o mamei din oficiu, iar pe mine, care
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Secretara deschise ușa cu precauție și fetele auziră: - Să vină cele două... Iată că acum nu aveau nici nume. Erau cele două... - Intrați, le îndemnă funcționara. Acum, Ina și Olga, mai că ar fi renunțat, dar de această întâlnire cu șefa spitalului depindea locul lor de muncă. Spuseră în cor un bună ziua abia receptat de cea al cărei birou era situat la șapte metri de la ușă. Aceasta le întrebă direct: - Care e problema voastră, ce doriți? Fetele își descriseră situația în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cu mâna, fără a se întoarce cu fața, semn că cele câteva lacrimi se înmulțiseră și nu voia să le arate nici unui privitor, dar mai ales Inei. În secție, doctorul Pencu o primi cu amabilitate și o rugă pe asistenta șefă să o introducă în problemele noului său loc de muncă. O întâmpină un salon cu zece paturi în care unii pacienți se aflau sub pături, alții aveau un picior sau o mână acoperite de bandaje bogate. Prin tifonul cândva alb
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
avea putere să-și țină În frâu nervii porniți într-un galop nebunesc. - Tot nu te-ai liniștit!? - Cum să mă liniștesc, mamă? Am venit așa de târziu fiindcă, ajutată de mai multe colege, am pus în ordine secția. Asistenta șefă spuse aceste cuvinte pe un ton atât de ironic, încât mamei sale îi apăru chipul Inei zugrăvit tot în negrucucoana Ina a plecat devreme, ea e gravidă și nu poate face efort. Ce zici de asta!? - Ce să zic, așa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și un demon. - Tu vezi totul în negru, Alex, spuse Ina. Ce poate ea să-mi cauzeze? Suntem colege de serviciu, ne vedem fiecare de treaba noastră... - Chiar faptul că tu ai fost promovată atunci, demult, în funcția de asistentă șefă, crezi că i-a căzut bine!? - Uite că nu ai dreptate! De cum a aflat vestea, a venit imediat la mine, m a îmbrățișat, m-a felicitat și mi-a urat să fiu dreaptă și bună cu toți cei pe care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ei! Inima doamnei Rița Fermecătorul birou al vestitei doamne Rița are formă de inimă. Făcut de material scump, care strălucește uimitor, din oricare parte și unghi ar fi privit. În capul de sus al inimii este așezat fotoliul rotativ al șefei. În partea din dreapta, un fotoliu, din același tip, destinat sponsorului; în partea stângă, un altul, pentru domnul colector, redistribuitor de banii tuturor, în raport cu cerințele doamnei deputate. Coada inimii, loc unde se adună tot ce vine din celelalte părți, e destinată
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
fălcile. și era atât de mulțumit! Atât de bucuros, încât, când ajungea să mai meargă pe jos, parcă zbura, nu altceva. I-a venit, la un moment dat, o idee. O idee pe care, de îndată, i-a împărtășit-o șefei. Ca să nu se ajungă să bată prea tare la ochi, doamna deputat, să-l înlocuiască din înalta funcție pe care o deținea. și pe cine să pună în loc? Pe oricine. Nu mă va afecta câtuși de puțin. Eventual, doar, pentru
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
moment dat, mănăstirea a rămas fără stareță. Cea care fusese până atunci își luase câmpii. Negăsind altă soluție rapidă, care să-i scoată din încurcătură, mai marii și mai marile mănăstiri au apelat la ea. Tu, i-a zis o șefă, în acea zi; ne vin musafiri, mulți și mari. Nu avem stareță. Îndeplinește tu, această misiune, două-trei zile. Că ești de mult printre fetele de aici, și ai deprins cam tot ce ar sta în cerințele unei starețe adevărate, într-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
relații cordiale cu fata asta. Și ea "beneficia" tot de o băbăciune, încă și mai acră decât Băși, la catedra ei. Dar Milena depășea catifelat, cu un zâmbet, ofticoșeniile și fițele pe care i le mai făcea Săvuleasca, augusta ei șefă, altminteri bună prietenă cu domnul profesor Cuzbășan. Am schimbat câteva vorbe și, când să ne despărțim, scoate un disc. Părea cumva încurcată. Dă din umeri în chip de scuză și zice: "Poate că o să ți se pară o prostie, dar
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu ai fi putut interpreta mișcarea asta ca fiind una de aprobare sau de negare. Tot cam la aceleași răstimpuri ofta. Deodată, ușa se deschise și prin ea pătrunse madam Săvulescu, amica lui Băși, jupâneasa de la "pătrunjelistică", neobosita și agasanta șefă a Milenei. Și asta afișa o meclă foarte preocupată: "Te-au informat și pe tine?" "Ce?", se holbă moșul ca sculat brusc din somn. "Te-au anunțat și pe tine de dezinsecție și deratizare?" Da, m-au anunțat", face boșorogul
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nu ședea-n vârfu' patului, da?" "Muncea la o sticlă dă secărică, la mat, dacă t-enteresează. Știu io mai bine, că io am ajuns primu' la el. Tu erai în schimbu' doi, și până te-a învoit scrofelnița aia dă șefă-ta, a trebuit io să mă ocup dă el, să-i fac bagaju' și să-i țiu perfuzia-n mașină, cân' îl căram la spitalu' județean, la Călărași, în timp ce soacră-mea cotcodăcea ca proasta pă lângă mine. Tu ai ajuns
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ai luat-o original. Vii să ne aburești pe noi că o ușă, că povestea cu cocoșu' roșu. Na! Acu' taci și suferă, dacă faci pă motanu' în călduri la vârsta ta!". Toate colegele râseră cu multă poftă de gluma șefei, care, nu-i așa, știa ea ce știa. Comentariile și analizele pe această temă animară atmosfera din birou mai bine de un ceas. Nea Vasile nu era omul care să-și facă iluzii în privința funcționarelor de la facultate. Le cunoștea prea
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și în cel al oamenilor așa-zis simplii Vasile sau Petrică era doar o aparență. Când ajunse aproape de fundul ceștii, baba de Fito tresări: "Azi e ultimu' seminar, nu?". Nu. Mai e unul joi." " I-auzi, ale dracului!", remarcă nevricoasă șefa. Oftă zgomotos: "Numa' cân' mă gândesc ce putoare o fi în amfiteatru și simt că-nnebunesc. Miroase de-ți verși și mațele din tine, este?" "Miroase, da... Totuși, parcă nu chiar așa de puternic pe cât m-aș fi așteptat." "Noroc
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de pază. — Fiindcă mi-e nesuferit, explică Vic. Misionarul american avea un nume obișnuit, Îl chema John. Ajunse la studioul de radio cu jumătate de oră Întîrziere, astfel Încît Christinei Îi rămase destul timp să stea la o cafea cu șefa și prietena ei și să discute despre saloanele de coafură din oraș, deși Naggie Waks ar fi preferat să discute despre spiritism, dragoste, noutățile din magazine și despre moartea unchiului său din Chicago. — Am aflat prea tîrziu, n-aveam bilete
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
telefon. Eram atât de nervoasă, că simțeam cum o durere Îngrozitoare de cap cobora către ochiul meu drept. În cele din urmă, a Închis și s-a Întors la masă. Părea tulburată. —Ce-a zis? Hai odată, făcu Lauren pe șefa. — Păi... cred că a spus... Marci părea confuză. Își duse o mână la frunte și o presă de ea cu putere, ca și cum ar fi rezolvat vreo complicată ecuație de algebră. Într-un sfârșit, continuă: —OK, uite ce cred eu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Coacăză. Și Mona se lovește peste tâmplă cu încheietura palmei și zice: — Asta eu sunt. Ăsta e numele meu de vrăjitoare, adică. Coacăză. Vrabie, zice, ți-l prezint pe domnul Streator. Și Vrabie dă din cap. Și Mona zice: — Și șefa mea... — Șinșila, zice Helen. Cuptorul cu microunde începe să țiuie, și Mona o conduce pe Vrabie în bucătărie. Helen se duce la consolă și ia o gură de vin. Se aude soneria. Și Mona ne strigă din bucătărie să deschidem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și zice: — Mamă, da’ ce de haine ai pe tine! Se apleacă peste oală și o sărută. — Noi practicăm nuditatea rituală, zice Mona, cu ochii în podea. Roșește și face un semn cu oala, zicând: Stridie, dânsa e doamna Boyle, șefa mea. În legătură cu Stridie, detaliile ar fi următoarele: părul îi e zbârlit și arată ca un pin lovit de trăsnet, blond, cu vârfurile despicate, sculat în toate părțile. Are un corp tânăr, cu membre care par segmentate - musculoase, dar subțiri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
bun început, zice Stridie, împletind o șuviță printr-o piatră chinezească. Este o luptă îndârjită pentru putere. Vrei ca lumea să rămână așa cum e, tati, zice, și matale să fii șeful. Helen, zice, vrea aceeași lume, dar să fie ea șefa. Fiecare generație ar vrea să fie cea din urmă. Fiecare generație urăște următorul curent muzical, pe care nu-l înțelege. Nu suportăm să scăpăm din mână frâiele culturii noastre. Să vedem cum muzica noastră se difuzează în lift. Cum imnurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și cu mămăliga mare, aburind pe masă... Apoi... Nu! Sub nici un chip nu vrea să-și mai amintească ceea ce a urmat... O lasă pe Margartea să stea acolo, în colțul rezervat icoanelor; preferă să-și continue amintirile cu doamna Mia, șefa de Cadre de la fabrica de încălțăminte din București, unde lucra bunul său prieten Lie, un oltean cu suflet de aur, venit dintr-un sat de pe lîngă Novaci. O lună întreagă s-au "iubit" la telefon; doamna Mia se dădea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]