419 matches
-
a-și păstra șerbii și fac să accepte, în martie 1746, în Țara Românească, o primă limitare a șerbiei. Mitropolitul o declară în acel moment, contrar moralei creștine și ca urmare este abolit în luna august a aceluiași an. Persoana șerbului este emancipată, averea rămîne proprietarului și libertul plătește o răscumpărare. În Moldova, unde depopularea nu cunoștea aceeași amploare ca în Țara Românească, Constantin Mavrocordat nu poate să impună măsuri la fel de radicale. Aici șerbia este organizată într-un anumit scop. Actul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
invadat țara din toate părțile. Încă de cînd aceste popoare s-au dus spre alte țări, românii aveau proprii lor conducători". Acești oameni privesc cu bucurie inițiativele lui losif al II-lea: în 1783, un decret preliminar de emancipare a șerbilor este inițiat la Sibiu; decretul final, din 1785, acordă țăranilor libertatea personală și dreptul de a-și achiziționa proprietăți funciare și personale. În 1781, losif al II-lea face apel la Șincai în vederea înființării unei rețele de școli pentru elevii
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru țărani un mijloc de a scăpa de șerbie și de a accede la statutul de om de arme, deci om liber. Zvonurile se răspîndesc. Sate întregi se prezintă, împreună cu preoții lor, în fața autorităților militare. Horea dorește o colaborare cu șerbii maghiari dacă aceștia renunță la calvinism. Șerbii vor arme și eliberarea lor. Odată înarmați, ei se ridică împotriva stăpînilor domeniilor și îi răstoarnă prin violență. În august, guvernul cere comitatelor să dea dispoziții pentru restabilirea ordinii. În octombrie, situația se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de șerbie și de a accede la statutul de om de arme, deci om liber. Zvonurile se răspîndesc. Sate întregi se prezintă, împreună cu preoții lor, în fața autorităților militare. Horea dorește o colaborare cu șerbii maghiari dacă aceștia renunță la calvinism. Șerbii vor arme și eliberarea lor. Odată înarmați, ei se ridică împotriva stăpînilor domeniilor și îi răstoarnă prin violență. În august, guvernul cere comitatelor să dea dispoziții pentru restabilirea ordinii. În octombrie, situația se degradează, fiindcă țăranii înfruntă pe reprezentanții imperiali
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să fi comanditat lucrarea lui Pascu". În mod concret, răscoala și represiunea ei nu au distrus opera elitelor Școlii Ardelene, care a continuat după 1784, împlinindu-se în devotamentul față de losif al II-lea. Națiunea elitelor nu este întrupată de șerbii răsculați, chiar cînd aceste elite se îngrijorează de soarta și de educația lor. Intelectualii sînt îndurerați de starea națiunii lor care conduce la acte de barbarie. "Vai! regretă Micu, cît a căzut de jos națiunea noastră! Servitori și sclavi, proști
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
justiția este conținută în problema strictă a naționalităților; prin aceasta și pentru aceasta se mișcă ele". Inconvenientul apărut în urma episodului transilvan este compensat printr-o eroizare a luptei dusă pentru dreptate socială, adică pentru apariția drepturilor de care sînt privați șerbii. Țăranii așteaptă această eliberare de la împărat, de la bunul împărat. Ei merg în întîmpinarea lui Avram lancu, care reprezintă, în același timp, figura prințului luminat și a justițiarului înconjurat de partizanii săi. Lupta lui lancu din Munții Apuseni, care se înscrie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
note și glosar de Liviu Onu, București, Editura Științifică, 1967. Daicoviciu, Hadrian, Dacii, București, Editura Enciclopedică Română, 1972. Densusianu, Ovidiu, Histoire de la langue roumaine, Paris, Ernest Leroux, 1901-1938, 2 voi; Opere, ediție îngrijită de B. Cazacu. V. Rusu și I. Șerb, București, Editura Minerva, 1975; Documente privind revoluția de la 1848 în țările române, București, Editura Academiei, 1983. Durandin, Catherine, Révolution à la française ou à la russe, Paris, PUF, 1989; " Le bon sujet de l'histoire roumaine: le Peuple, le Paysan
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, însă cade în propria-i capcană, zicând: "împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul." În basmul Bujor-Aflat [Șerb], boierul cere găzduire, omul îi spune că nevasta lui a născut și că acum așteaptă ursitorile "să deschidă copilului calea și norocul în lume, și nu e loc în casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pentru relațiile sociale și sexuale, transformându-le, prin restructurarea identităților și a acțiunii sociale. Datorită semnificației sale culturale (van Gennep, 1960, 116), nunta - momentul realizării publice a unei căsătorii - este bine pusă în evidență." Basmul Făt-Frumos cu părul de aur [Șerb] narează istoria unui copil sosit în casa unui pustnic într-un sicriaș, pe apă, și crescut cu toată dragostea de tatăl adoptiv. Era copilul lepădat de o fată de împărat, care "alunecase și ea în valurile lumei și, care, de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Balade populare românești, I-II, București, 1967; Cântece bătrânești, București, 1974; Capodopere ale literaturii populare românești, îngr. și pref. Florea Firan, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Emilia Comișel, Al. Amzulescu și Gh. Ciobanu. „Vechi cântece de viteji”, REF, 1957, 1-2; Ioan Șerb, „Balade populare românești”, GL, 1965, 12; Al. Dobre, „Balade populare românești”, REF, 1967, 2; Șerban Cioculescu, „Cântece bătrânești”, RL, 1976, 23; Streinu, Pagini, V, 420-422; N. Constantinescu, Al. I. Amzulescu, „Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte”, „Ethnologica”, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
limbi străine), „Steaua” și „Almanahul «Tribuna»”. A semnat prefețe și studii introductive la ediții din operele unor scriitori români, comentarii despre personalități importante ale culturii românești (C. Brâncuși) și studii de folclor (Folclor în Țara Zarandului, în colaborare cu Ioan Șerb). În Arghezi și folclorul, lucrare considerată o contribuție importantă la bibliografia critică argheziană, C. nu caută să depisteze „influențe” directe, „izvoare” precise, probate factologic, ci relevă analogii între câteva modalități de construcție proprii marelui poet și cele proprii speciilor folclorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
1794) este prima versiune în românește a lui J.-J. Rousseau, rămasă în manuscris, ca și alte traduceri. SCRIERI: Poezii noo alcătuite dă I...C... [Dubăsari sau Movilău], [1792-1796]; [Poezii], în Poezia română clasică, I, îngr. Al. Piru și Ioan Șerb, București, 1970, 33-38. Repere bibliografice: Gheorghe Ivănescu, Un poet român necunoscut din a doua jumătate a secolului XVIII, IL, 1953, 3-4; G. Ivănescu și N. A. Ursu, Un scriitor muntean de la sfârșitul secolului al XVIII-lea: Ioan Cantacuzino, ALIL, t.X
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
dânsul milă/ și se-nvoi în taină dumneaei/ Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de a respecta drepturile și libertățile fiecărui partener: „Așa se învoiră ei blajin:/ Ea șerb și l-a făcut, dar și stăpân:/ șerb în amor și 814 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în ed. cit., passim. 815 Ibidem. 816 Care cunoaște o similitudine uimitoare cu personajul feminin boccaccesc Dianora, din X. 5. 817 Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de a respecta drepturile și libertățile fiecărui partener: „Așa se învoiră ei blajin:/ Ea șerb și l-a făcut, dar și stăpân:/ șerb în amor și 814 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în ed. cit., passim. 815 Ibidem. 816 Care cunoaște o similitudine uimitoare cu personajul feminin boccaccesc Dianora, din X. 5. 817 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. (trad. n.) 818
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Payne, op. cit., p. 26. (trad. n.) 818 Jill Mann, Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, p. 133. 819 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 427. 220 domn în căsnicie,/ Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Jill Mann, Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, p. 133. 819 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 427. 220 domn în căsnicie,/ Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă dragostea este autentică, nu au încheiat o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
județul Suceava, 70 de ani. MARIAN, Simion Florea, Sărbătorile la români, I, II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Fundației culturale române, București, 1994. MARIAN, Simion Florea, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995. MARIAN, Simion Florea, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995. MACOVEI, Nicolae, Cavalerii Cosânzenei, mss. MOROȘAN, Gavril, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-litera-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Culegere alcătuită de Grațian Jucan, Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, Câmpulung Moldovenesc, 2000, p.223. 88 Elena Niculiță-Voronca, Op.cit., pag.51. 89 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultura Națională", București, 1995, p. 179. 90 Ibidem, p. 32. 91 Ibidem p. 36. 92 Ibidem, p. 117. 93 Mihai Sporiș, Mitologie românească, Calendarul popular, Prefață de Costea Marinov
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 117. 93 Mihai Sporiș, Mitologie românească, Calendarul popular, Prefață de Costea Marinov, Editura Floarea Darurilor, București, 2000, v. Cap. Colindă și colac, pp.126-128. 94 Simion Florea Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic-comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teha, Editura "Grai și suflet-Cultura Națională", București, 1995, v. Cap. Pețirea, pp.87-88. 95 Ibidem, p. 88. 96 Ibidem, p. 89. 97 Sadova. Satul cu oameni frumoși. Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura Biblioteca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Satul cu oameni frumoși. Însemnări monografice, coordonator Gheorghe Rusu, Editura Biblioteca Miorița, Câmpulung-Bucovina,1999, v. Cap. Poezia populară, Grațian Jucan, pp.53-75, Iertăciunea, pp.65-69. 98 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995, p. 7. 99 Ibidem, p. 159. 100 Ibidem, p. 156. 101 Ibidem, p. 155. 102 Ibidem, p. 173. 103 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Lucia Berdan și Horia Vasilescu, Studiu introductiv de Nicolae Constantinescu, Postfață de Lucia Berdan, Editura Polirom, Iași, 1996, p. 43. 198 Ibidem, p. 65. 199 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 14. 200 Ibidem, pp. 21-22. 201 Ibidem, pp. 40-41. 202 S. Fl. Marian, Op. cit., vol. I, VII, Scăldătoarea, pp. 57-64. 203 S. Fl. Marian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 230. 210 Ibidem, p. 243. 211 Ibidem, p. 246. 212 Ibidem, p. 247. 213 Ibidem, p. 259. 214 Nicolae Macovei. Cavalerii Cosânzenei, mss. 215 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 270. 216 Ibidem, pp. 270-272. 217 Nicolae Cojocaru, Istoria tradițiilor și obiceiurilor la români, Din preistorie până la mijlocul sec. ala XIX-lea, I, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
308-309. 220 Ibidem, p. 318. 221 Ibidem, p. 443. 222 Ibidem, pp. 487-489. 223 Ibidem, pp. 490-516. 224 Ibidem, p. 505. 225 Ibidem, p. 545. 226 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și suflet Cultura națională", București, 1995, p. 8. 227 Ibidem, p. 33. 228 Ibidem, p. 42. 229 Ibidem, p. 55. 230 Ibidem, p. 57. 231 Nicolae Cojocaru, Op. cit., p. 274. 232
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]