779 matches
-
Aceasta a dus la desființarea ocolului, o parte din satele componente fiind donate mănăstirilor ( ex.:satul Stroești, donat Mănăstirii Sf. Sava, din Iași), iar altele, precum Tătăreni au devenit siliști, adică fără locuitori. Oficial, însă, în 1591 mai exista ocolul Șipote. La 20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
parte din satele componente fiind donate mănăstirilor ( ex.:satul Stroești, donat Mănăstirii Sf. Sava, din Iași), iar altele, precum Tătăreni au devenit siliști, adică fără locuitori. Oficial, însă, în 1591 mai exista ocolul Șipote. La 20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
adică fără locuitori. Oficial, însă, în 1591 mai exista ocolul Șipote. La 20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
20 februarie același an, satul Șipote avea doar 56 de locuitori, care plăteau dările către stat. Ceva mai târziu, fiindcă domnitorii s-au dezinteresat total de curtea din Șipote, satul a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin cumpărare, Șipotele a ajuns sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a fost trecut în proprietatea unui boier. În 1627, satul Șipote a intrat în stăpânirea lui Miron Barnovschi, care l-a donat mănăstirii cu același nume din Iași. Deci, din sat domnesc, capitală de ocol și reședință domnească, prin cumpărare, Șipotele a ajuns sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație juridică, s-a schimbat, în sensul înrăutățirii și starea materială a locuitorilor, deoarece de acum urmau să aibă obligații duble, adică față de stat și față de stăpân. Datorită dărilor împovărătoare, situația
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sat boieresc. Evident că, o dată cu noua lui situație juridică, s-a schimbat, în sensul înrăutățirii și starea materială a locuitorilor, deoarece de acum urmau să aibă obligații duble, adică față de stat și față de stăpân. Datorită dărilor împovărătoare, situația locuitorilor din Șipote a devenit insuportabilă, majoritatea au părăsit satul căutând să se stabilească în alte părți,în ținutul Romanului și Vasluiului. Aceasta l-a făcut pe domnitorul Antonie Ruset, ca în anul 1678 să poruncească slujitorilor domnești din ținutul Roman să nu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se stabilească în alte părți,în ținutul Romanului și Vasluiului. Aceasta l-a făcut pe domnitorul Antonie Ruset, ca în anul 1678 să poruncească slujitorilor domnești din ținutul Roman să nu încaseze nici un fel de dări de la foștii locuitori din Șipote, care, nevoiți să-și părăsească satul, se stabiliseră în satul Iliești. S-a păstrat un document din anul 1680, care informează că din acel an satul Șipote se depopulase parțial, ceea ce înseamnă că marea majoritate a locuitorilor fuseseră nevoiți să
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ținutul Roman să nu încaseze nici un fel de dări de la foștii locuitori din Șipote, care, nevoiți să-și părăsească satul, se stabiliseră în satul Iliești. S-a păstrat un document din anul 1680, care informează că din acel an satul Șipote se depopulase parțial, ceea ce înseamnă că marea majoritate a locuitorilor fuseseră nevoiți să plece, nemaiputând face față obligațiilor față de stat și mănăstire. Celor care rămăseseră pe loc, evident că în număr foarte mic, li s-au acordat scutiri de toate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
rămăsese. Locuitorii care scăpaseră de robia turco-tătară, prea puțini la număr, s-au împrăștiat, au plecat în alte localități pentru a-și salva viața și a reuși să-și câștige traiul. Astfel, din locuitorii a trei sate ale Mănăstirii Barnovschi: Șipote, Munteni și Toporăuți rămăseseră doar 28 de vecini,care fuseseră nevoiți să se așeze în satul Dobriceni, din ținutul Vasluiului. Vatra fostului sat Șipote s-a repopulat curând cu țărani veniți din alte părți și cu cei care se mutaseră
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și a reuși să-și câștige traiul. Astfel, din locuitorii a trei sate ale Mănăstirii Barnovschi: Șipote, Munteni și Toporăuți rămăseseră doar 28 de vecini,care fuseseră nevoiți să se așeze în satul Dobriceni, din ținutul Vasluiului. Vatra fostului sat Șipote s-a repopulat curând cu țărani veniți din alte părți și cu cei care se mutaseră în alte sate. În 1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
așeze în satul Dobriceni, din ținutul Vasluiului. Vatra fostului sat Șipote s-a repopulat curând cu țărani veniți din alte părți și cu cei care se mutaseră în alte sate. În 1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile „goștinii și desetinii ” să fie încasate tot de egumenul M. Barnovschi. Tot documentele vremii consemnează că, în anul 1734, satul Șipote era bine populat, deși nu se cunoaște numărul de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1705, domnitorul Mihail Racoviță a scutit pe locuitorii din Șipote de toate dările pentru stat, dar a dispus ca veniturile „goștinii și desetinii ” să fie încasate tot de egumenul M. Barnovschi. Tot documentele vremii consemnează că, în anul 1734, satul Șipote era bine populat, deși nu se cunoaște numărul de locuitori. Aceștia au fost supuși atunci la plata unui impozit, dar domnitorul Constantin Mavrocordat a acordat o scutire, luând în acest sens o măsură cu caracter general. În 1742, conform informației
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de locuitori. Aceștia au fost supuși atunci la plata unui impozit, dar domnitorul Constantin Mavrocordat a acordat o scutire, luând în acest sens o măsură cu caracter general. În 1742, conform informației date domnitorului C.Mavrocordat și dregătorilor săi, în Șipote erau trei categorii de locuitori și anume: vecinii, adică urmașii vechilor locuitori reîntorși în satul de baștină, țăranii veniți de peste graniță și așezați aici, care au acceptat situația de vecini și lăturașii, adică țărani care nu acceptaseră situația de vecini
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
locuitori reîntorși în satul de baștină, țăranii veniți de peste graniță și așezați aici, care au acceptat situația de vecini și lăturașii, adică țărani care nu acceptaseră situația de vecini și deci puteau pleca oricând în altă parte. În 1799 moșia Șipote a fost arendată, cu 1000 lei anual, fostului căpitan de darabani Theodor Theohari, iar apoi, din 1809, lui Gh. Ion Trapezoidul, din 1814 lui Dumitrache Hurmuz, iar din 1863 a trecut în proprietatea statului și, la mai puțin de un
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de ani, dar de roadele muncii lor se bucuraseră alții. Aceasta a contribuit la o evoluție economică, ce a făcut posibilă și o creștere demografică a zonei pe care o studiem. Conform unei evidențe ce se află la biserica din Șipote, din anul 1893, populația comunei număra pe atunci 86 de familii, cu cca.340 de suflete. În anul 1899, tabloul demografic al satului Șipote consemna 182 familii, cu 881 de suflete, deci o creștere a populației de peste 2,5 ori
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
demografică a zonei pe care o studiem. Conform unei evidențe ce se află la biserica din Șipote, din anul 1893, populația comunei număra pe atunci 86 de familii, cu cca.340 de suflete. În anul 1899, tabloul demografic al satului Șipote consemna 182 familii, cu 881 de suflete, deci o creștere a populației de peste 2,5 ori în decurs de 6 ani .Această dinamică demografică pozitivă a continuat și în anii următori, astfel încât, la nivelul anului 1912, numărul de locuitori a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a continuat și în anii următori, astfel încât, la nivelul anului 1912, numărul de locuitori a crescut de peste 4 ori, ajungând la 3663. Recensămintele de populație de la începutul sec. al XX-lea permit, astfel, o reconstituire precisă a demografiei zonei Șipote. Analizând graficul evoluției populatiei, (fig. nr. 1) se observă că perioada cuprinsă între 1912 și 1930 se caracterizează printr-o dinamică demografică redusă (de la 3663 locuitori, la 4439 locuitori), deci o creștere anuală de 43 persoane, această perioadă aflându-se
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
vieți omenești, atât datorită războiului, cât și bolilor, epidemiilor, alimentației necorespunzătoare. Cel mai mare număr de locuitori l-a avut, în 1912, satul Chișcăreni, aici înregistrându-se cca.38,5% din numărul total al locuitorilor din comună, urmat de satul Șipote (26,9%), apoi de Iazu-Nou (15,9%), Hălceni (12,6%), Mitoc(8,1%) și Iazu-Vechi (5,9%). In perioada 1912-1930, numărul populației a crescut cu un procent de 1,6% în satul Chișcăreni, cu 1,5% în Hălceni, cu 0
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apoi de Iazu-Nou (15,9%), Hălceni (12,6%), Mitoc(8,1%) și Iazu-Vechi (5,9%). In perioada 1912-1930, numărul populației a crescut cu un procent de 1,6% în satul Chișcăreni, cu 1,5% în Hălceni, cu 0,9% în Șipote, cu 0,8% în Iazu- Vechi, cu 0,2% în Iazu-Nou, iar în Mitoc a scăzut cu 0,7%. Perioada 1930-1966 cunoaște o dinamică demografică accentuată,numărul locuitorilor crescând de la 4439 la 7014, deci de peste 1,5 ori, cu o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de locuitori,existând chiar sate ce și-au dublat populația, precum Iazu-Nou,de la 715 locuitori la 1526 locuitori (21,7%din numărul locuitorilor comunei), ceea ce a determinat trecerea acestuia pe locul al doilea, după Chișcăreni (35,8%) și înaintea satului Șipote (14,6%). În perioada următoare,1966-1977, grefată tot pe economia centralizat planificată, după decretul interzicerii avorturilor, se observă din nou o creștere a populației, mai ales în satul Iazu- Vechi, (care a cunoscut un salt spectaculos, aproape dublându-și populația
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
7144 loc în 1977, la 5224 în 1992,deci cu 1920 locuitori mai puțini la nivelul întregii comune, ca urmare a scăderii numărului de locuitori în toate satele (Chișcăreni cu 589 locuitori, Iazu-Vechi cu 584 loc., Iazu-Nou cu 364 loc., Șipote cu 164 loc., Mitoc cu 139 loc.). În perioada 1992-2002 se constată o creștere a numărului de locuitori la nivelul întregii comune, de la 5224 loc. în 1992 la 5572 loc. în 2002, deci cu o medie anuală de 34 persoane
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
o medie anuală de 34 persoane. Singurul sat în care s-a redus numărul de locuitori a fost Iazu- Nou (cu 47 persoane), restul satelor cunoscând o creștere a numărului de locuitori(Chișcăreni cu 170 persoane, Hălceni cu 122 persoane, Șipote cu 80 persoane, Mitoc cu 68 persoane, și IazuVechi cu 61 persoane). Astfel, în decursul a cca.100 de ani, populația comunei Șipote a crescut cu peste 5230 de locuitori, mai precis de peste 16 ori față de anul 1893, cu o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
restul satelor cunoscând o creștere a numărului de locuitori(Chișcăreni cu 170 persoane, Hălceni cu 122 persoane, Șipote cu 80 persoane, Mitoc cu 68 persoane, și IazuVechi cu 61 persoane). Astfel, în decursul a cca.100 de ani, populația comunei Șipote a crescut cu peste 5230 de locuitori, mai precis de peste 16 ori față de anul 1893, cu o creștere medie anuala de 48 locuitori. Acest comportament prodemografic exprimă un anumit potențial natural și economic al zonei, dar și o anumită tradiție
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
români. În mediul rural, spre deosebire de mediul urban există și o morală mai puternică în privința căsătoriilor, deși în ultimii ani a cunoscut și aici o oarecare degradare. Mentalitatea sătească e favorabilă căsătoriei timpurii și aproape condamnă celibatul. În comuna Șipote, nupțialitatea cunoaște mai multe perioade în evoluția sa . Astfel, în intervalul analizat, 1985-2002, după cum se observă și în tabelul nr. 2 și fig. nr. 2, indicele de nupțialitate a înregistrat valori diferite, cuprinse între 4,1‰ si 11,6‰, aceste
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pentru a scădea valorile mari ale divorțialității,așa cum interveniseră și în cazul natalității,care înregistra valori mici. Astfel,în anul 1967 și după acest an, rata divorțialității a avut valori mici la nivelul întregii țări,deci și la nivelul comunei Șipote. Analizând fig. nr.2, se observa ca in întreaga perioada analizata, 1985-2002, indicele de divorțialitate este cuprins intre 0‰ si 0,9‰ . In intervalul 1985-1989, acest indicator demografic a avut valoarea 0‰, exceptând anul 1987, cu 0,3‰ .Începând cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]