612 matches
-
ca el să fi pus mingea acolo unde nu o mai puteam ajunge. Am schimbat terenurile. Nu i-am întâlnit ochii. Speram să nu-mi aud horcăitul cu care înghițeam aerul. Speram că nu simte mirosul - speram că nu vede șiroaiele de sudoare care îmi brăzdau fața ca un abur fierbinte. În timp ce îmi ocupam locul în teren, mi-am ridicat privirea spre asistența aflată în acvariul de sus. Zâmbea. Primul meu serviciu s-a înfipt în fileu, la doar câțiva centimetri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Grimus avea deja nasul spart, ochii închiși, pielea plină de vânătăi și buzele încă petcetluite, O’Toole a zis: — Nu-l omorî, omule. Nu încă. Peckenpaw i-a dat drumul lui Grimus. Care s-a clătinat în timp ce sângele îi curgea șiroaie, dar a rămas în picioare. Păsările țipau în copac. — Scotociți casa, a spus Flann O’Toole. Atunci Cale-Bătută Peckenpaw și P.S. Moonshy au intrat în Casa Grimus, dar nu au găsit nimic. Au distrus totuși tot ce au putut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
n-a mai rezistat. A izbucnit dintr-odată în plâns, cu capul între palme, privindu-mă cu o duioșie sfâșietoare. Nu mai văzusem până atunci o asemenea privire caldă, deznădăjduită, amară, rugătoare, speriată, învăluindu-mă printre lacrimile ce-i curgeau șiroaie pe fața albă, lividă, cu câțiva pistrui pe frunte și în barbă. Îl priveam și eu mut, speriat să nu se întâmple cine știe ce bucluc în crâșma plină la acea oră. Undeva la o masă era Dinică cu o tipă blondă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
această fântânâ până nu-mi pierd cunoștința. Am trăit ca un păcătos, dar nu vreau să rămân departe de Dumnezeu și-n moarte. Fie ca acela care a mântuit lumea să mă mântuie și pe mine! Spunând acestea, lacrimile curgeau șiroaie pe obrajii acestui rege care fusese atât de măreț și de sălbatec. Roland a descălecat repede lângă fântână unde-l așeză pe o lespede de marmură; plânse cu el și gândul i-a zburat la...fratele Trandafoli, de la Pontul Euxin
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
respire, de teamă să nu se trădeze. Cavalerul s-a trântit pe malul înflorit și lăsându-și capul pe cotul mâinii a căzut în visare. Apoi a prins a se jelui cu glas tare și suspine adânci. Lacrimile-i curgeau șiroaie pe obraji, iar pieptul său părea mistuit de un foc ascuns. -Oh, crudă soartă! - exclamă el. - Alții triumfă și eu sufăr! De o mie de ori mai bine moartea decât să îndur un lanț atât de rușinos și de apăsător
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nu era de loc pusă pe așa ceva. Dorind să cunoască numele vrăjitorului și cu ce scop ridicase el cu atâta meșteșug această fortăreață cu neputință de cucerit, ea i-a poruncit să vorbească. Vai! Răspunse vrăjitorul cu lacrimile curgându-I șiroaie pe obraji, nu pentru a ascundwe prăzi și nici cu vreun alt gând vinovat, ci numai pentru a apăra viața unui tânăr cavaler pentru care nutresc o mare dragoste, deoarece meșteșugul mewu mi-a arătat că e sortit să se
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
din carnea ta și îți vlăguiesc puterile sufletești. Am nevoie de iertarea cerului. Sunt vinovat! Atât! Domnul Dumnezeul părinților noștri va hotărî acolo sus, în cer. Până atunci, suspină în sufletele noastre infern tulburător, scrâșniri de lanțuri, gemete din adâncuri. Șiroaie de sânge și horcăiri de moarte, iubiri jertfite s-au stins acolo în nopți plumburii, luminând cerul celor rămași, care nu au părăsit câmpul de luptă, nu i-a înfricoșat chinul, nici moartea. Nu și-au trădat convingerile și nu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cerului care i-a dat puteri. Cei care conduc azi destinele neamului, lăutari, slugi, bufoni, plebe plină de moravuri și perverși, se joacă de-a moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată forța statală de către toți guvernanții precum și de intrușii care au primit azil pe pământul românesc, toți cu origine etnică dubioasă. Criminalul rege Carol al IIlea, Lupeasca și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
e forma sub care i se arată Dumnezeu și, chiar dacă i-au înghețat și oasele de frig, peștișorul năzdrăvan e un semn că va supraviețui. N-au venit după ea. Apa a îmbibat palanchinul, draperiile și pernele, scurgându-se în șiroaie pe cadrul de lemn. Amrita nu are șal, iar sariul subțire i se lipește de piele și n-o protejează deloc. Nu se așteaptă să vină s-o ia de aici. Moti Lal o urăște, și-ar vrea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să-ți treacă dă lucarnă. Cad flori, cât ochii tăi dă mari, dă prea vad cerul lor topit care să-ntoarnă spre bustul meu, cu prelungiri dă marnă, pe-aleea cu vedere la șosea... Mă smulg și vin, prin turme dă șiroaie păscând la păsări mari cu zborul dalb ce-acoperă pământul și-l îndoaie sub apăsarea lor. Ferit dă galb, te strig și bat, să-ți intru, în odaie, că uite, am ajuns, târziu. Și alb... Cândva, aproape, colindul ... De-o să
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
undeva în Sud. Azi mă-nchid în mine, hai singurătate trage iar oblonul, vreau să te aud! E vreme de ploaie Iubire, e vreme de ploaie n-am chef nici să vii, nici să vin; de-ar curge pe mine șiroaie, ți-aș spune că plouă puțin cu frunze și-adie un pic. dar griji să nu-ți faci mi-este bine ! mi-e dor și nu-mi e... cum să-ți zic? mi-e toamnă, de-acuma în fine... de-
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
plouă puțin cu frunze și-adie un pic. dar griji să nu-ți faci mi-este bine ! mi-e dor și nu-mi e... cum să-ți zic? mi-e toamnă, de-acuma în fine... de-ar curge pe mine șiroaie, ți-aș spune că plouă puțin. iubire, e vreme de ploaie; n-am chef nici să vii, nici să vin. Vrăjitor pe viață Eu sunt un vrăjitor pe viață; Tu ești o damă care pică De somn în orice dimineață
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mingea răspunzând la telefoane adresându-și câte-un cuvânt la răstimpuri. Ploaia După zile caniculare, începe ploaia ... picături străvezii se scurg pe geamuri, ca niște lacrimi, cerul se învinețește și plouă, plouă perdelele s-au umflat, parcă se feresc de șiroaiele fierbinți, primii stropi sunt dulci ca laptele fiert, lalelele mai păstrează mult timp, după ce ploaia încetează, perle aurite pe florile arcuite ca niște cupe în care se îneacă cerul întreg și nopțile încețoșate de vise. Răsărit Spre răsărit, soarele, retezat
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și ale tale, nu-i așa? — Răbdare și credință, doamnă. Dar împăratul Hsien Feng nu m-a chemat în patul său. Și am trecut dincolo de durere și rușine. Nu mă mai obosesc să-mi șterg lacrimile, care acum îmi curg șiroaie pe obraji. Mi-am croit drum în Orașul Interzis, numai că pare să nu fi existat niciodată o distanță mai mare între patul meu și Majestatea Sa. Nu șiu ce să fac. — Pe zi ce trece deveniți tot mai slabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
se apleacă spre ea, cu ambele brațe întinse: — Împărăteasa mea, o cheamă el încetișor. Ridică-te, te rog. Nuharoo nu vrea să se ridice: — Nu sunt o împărăteasă bună și merit să fiu pedepsită, zice ea, cu lacrimile curgându-i șiroaie pe obraji. Vă rog să mă iertați că nu mi-am îndeplinit îndatorirea. — Ești cea mai miloasă persoană pe care o cunosc, răspunde împăratul. Orhideea e foarte norocoasă că te are drept soră. Eu zac la pământ. An-te-hai mă ajută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să se bușească icnit. Le sângerau buzele, nasurile și arcadele desfăcute. Când Începură să mânjească de sânge pereții de carton ai barăcii, un caporal sări Între ei și-i despărți. „Gata!” Le turnară apă din găleți să se spele. Printre șiroaiele ce li se scurgeau În chică și pe fețe Își aruncau Înjurături și amenințări, dar nu făcură nici o mișcare spre a porni din nou bătaia. Soldatul Cătănuță nu se clintise din patul lui, cu toată vânzoleala din jur. Își proptise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cuprinse capul lui Hanbei, astfel că sângele care șiroia acum îi înroși poala și pieptul. — Hanbei! Hanbei! Mă lași singur? Pleci numai tu? Ce-am să mă fac pe câmpul de luptă, fără tine, de-acum încolo? strigă el, vărsând șiroaie de lacrimi, fără să-i mai pese de aparențe sau de reputație. Capul alb la față al lui Hanbei zăcea inert, pe genunchii lui Hideyoshi. Nu, de-acum încolo, nu mai trebuie să-ți faci nici o grijă. Cei născuți dimineața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de febră. Ce căldură, Sebei, comentă Ukon. — Da, și nu bate pic de vânt. Evident, amândoi erau echipați complet în armuri. Chiar dacă armurile moderne deveniseră mai ușoare și mai flexibile, nu încăpea nici o îndoială că, pe sub pieptare, sudoarea le curgea șiroaie. Sebei își deschise evantaiul, începând să-și facă vânt. Apoi, pentru a arăta că nu-i erau inferiori în grad lui Hideyoshi, amândoi se mutară ostentativ pe locurile rezervate oamenilor de cel mai înalt rang. Chiar atunci, un strigăt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
iar duminică a fost cea mai rea dintre toate zilele, unul dintre momentele acelea aproape nerespirabile, când New Yorkul devine un avanpost al junglei ecuatoriale, cel mai fierbinte și mai mizerabil loc de pe pământ. Fiecare mișcare îți acoperea trupul cu șiroaie de transpirație. Probabil vremea a fost de vină pentru numărul mic al celor prezenți. Amicii din Manhattan ai lui Harry preferaseră să rămână acasă, în apartamentele lor cu aer condiționat, de aceea, rândurile noastre s-au redus la câțiva loialiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
înapoi la Shanghai. El se întinde după ea. În tăcere, îl lasă să o umple. După un timp, el se dă bătut. Se răstoarnă la o parte de pe ea, cu fața spre tavan. Părăsește-mă acum. Pleacă. Lacrimile-i curg șiroaie pe când își încheie nasturii. Pur și simplu nu văd o modalitate. Nu vreau să fiu o concubină. O privește și ea aude zgomotul scrâșnetului scos de dinții lui. Jos, lângă perete, apare un șoarece. Înaintează, traversează precaut încăperea, apoi aleargă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
întoarce pe spate și înoată cu burta în sus. Arată de parcă ar ține o minge. Își închide ochii și continuă să plutească. După un răstimp, înoată spre marginea bazinului. Îl privesc cum iese din piscină. Apa cade de pe el în șiroaie argintii. S-a îngrășat enorm. Mușchii de pe piept și brațe sunt umflați și moi. Sub pântecul rotunjit, picioarele îi sunt extrem de subțiri. Ia de jos un prosop și își pune niște pantaloni scurți gri. Sună-l pe premierul Zhou să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
vă vor face să suferiți. Există un preț care trebuie plătit pentru a fi fost adeptul meu. Ce o să spun? Ce-o să le zic copiilor voștri? Sunt o cauză care merită? ... Își lasă capul în jos și lacrimile îi curg șiroaie pe obraji. Ce pot face pentru a vă proteja? Audiența răspunde cu hohote de plâns și suspine. Cântărețul de operă Hao Ling, care a jucat rolul principal în Legenda lampionului roșu, iese în față. Bărbați curajoși! strigă el. Haideți la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
începuseră să-i umple ochii, dar Susan n-a spus nimic, luptându-se să se țină tare. Trecând prin celelalte camere de la parter, femeia a remarcat că toate fotografiile cu Caitlin se evaporaseră și-atunci lacrimile au început să curgă șiroaie. Îmi mulțumesc, dar să știi că nu trebuia s-o faci să dispară cu totul. — Nici n-am făcut asta, i-a răspuns Nick cu blândețe. Sunt încă destule fotografii cu ea în camera lui Milly și mai e una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Înfășurate două lanțuri; le azvârle În aer, le lasă să cadă peste umeri, pe spate; fiarele sunt netede, pielea se Învinețește, se brăzdează, dar rezistă, e nevoie de treizeci, de cincizeci de lovituri ca să apară prima urmă de sânge, un șiroi care se Împrăștie În firicele fascinante. Teatru al suferinței, joc milenar al pătimirii. Flagelarea devine mai viguroasă, e Însoțită de o răsuflare zgomotoasă pe care mulțimea o imită, loviturile se repetă, povestitorul ridică vocea ca să acopere ecoul sacadat. Atunci se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
era el însuși șeriful. Dintr-o dată, Toni și-a îndreptat spinarea. Mirosea a ce avusese în pahar. Dintr-un salt s-a ridicat de pe taburet și a nimerit cu picioarele peste sacoșele cu cumpărături care zăceau pe podea. Laptele curgea șiroaie din pungile de plastic. A plătit, m-a luat de mână, a apucat sacoșele și ne-am grăbit să ieșim. A azvârlit pungile cu lapte într-o străduță și a cumpărat alte sacoșe de la un magazin. Aproape de casă, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]