1,860 matches
-
Grupul din cadrul Astrei, denumit Șoimii Carpaților, Își propunea să educe băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate de igienă publică și personală și responsabilități eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima oară În Buletin Eugenic și Biopolitic, marchează diferențele esențiale care o distanțează de alte organizații de cercetași, majoritatea derivând din orientarea sa eugenică. Credoul Șoimilor era: „Voi păstra nepătat căminul familiei mele, voi veghea asupra a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima oară În Buletin Eugenic și Biopolitic, marchează diferențele esențiale care o distanțează de alte organizații de cercetași, majoritatea derivând din orientarea sa eugenică. Credoul Șoimilor era: „Voi păstra nepătat căminul familiei mele, voi veghea asupra a tot ce ar putea pune În pericol vigoarea fizică și spirituală a generațiilor viitoare ș...ț șșiț voi sta de pază Împotriva oricăror pericole pentru sănătatea celorlalți”99. În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pericol vigoarea fizică și spirituală a generațiilor viitoare ș...ț șșiț voi sta de pază Împotriva oricăror pericole pentru sănătatea celorlalți”99. În acest statut, valoarea și virtutea sunt conceptualizate nu În termeni morali și etici, ci medicali. De fapt, Șoimii Carpaților urmau să contribuie la redefinirea sentimentului de obligație morală, În acord cu noțiunea ereditară de sănătate. Cultivarea propriei conștiințe biologice și a responsabilității ca factori activi În păstrarea sănătății generațiilor prezente și viitoare era unul dintre scopurile cele mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să contribuie la redefinirea sentimentului de obligație morală, În acord cu noțiunea ereditară de sănătate. Cultivarea propriei conștiințe biologice și a responsabilității ca factori activi În păstrarea sănătății generațiilor prezente și viitoare era unul dintre scopurile cele mai importante ale Șoimilor Carpaților. Organizația era deschisă tuturor, cu excepția „Bețivului, criminalului, trădătorului, toți cei care cu bună știință infectează pe alții, și pe cei care dispretuiesc ideea de România”100. Apartenența la organizație era definită de respectarea conceptelor eugenice de sănătate și normalitate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contextul temerilor de revizionism, destul de răspândite printre români. Textul statutelor nu făcea Însă nici o referire explicită la maghiari sau alte minorități, acordând, În principiu, oricui dreptul de a candida, chiar dacă nu și pe acela de a fi admis În rândurile Șoimilor Carpaților. Organizația a crescut rapid ajungând În 1934 la 20 000 de membri, cei mai mulți probabil din Transilvania 101. Pe lângă alimentarea constantă a tinerilor șoimi cu principii eugeniste, prin intermediul competițiilor, al activităților În aer liber și al implicării În viața comunitară
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
oricui dreptul de a candida, chiar dacă nu și pe acela de a fi admis În rândurile Șoimilor Carpaților. Organizația a crescut rapid ajungând În 1934 la 20 000 de membri, cei mai mulți probabil din Transilvania 101. Pe lângă alimentarea constantă a tinerilor șoimi cu principii eugeniste, prin intermediul competițiilor, al activităților În aer liber și al implicării În viața comunitară, organizația a construit și un parc sportiv În Cluj. Parcul a fost terminat În 1928 și este un spațiu de agrement plăcut, folosit și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al activităților În aer liber și al implicării În viața comunitară, organizația a construit și un parc sportiv În Cluj. Parcul a fost terminat În 1928 și este un spațiu de agrement plăcut, folosit și astăzi, care poartă numele președintelui Șoimilor, Iuliu Hațiegan. Puțini români mai cunosc Însă astăzi conotațiile eugeniste ale scopurilor inițiale ale organizației. Educația eugenistă sub regimul Antonescutc "Educația eugenistă sub regimul Antonescu" Din 1940 până În 1944, unele din reformele de ansamblu proiectate de eugeniști au trebuit să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Nationalism and Sexuality, University of Wisconsin Press, Madison, 1988. 97. V. Christodorescu, „Educația fizică. Factor de progres și regenerare națională”, Porunca Vremii 2, nr. 35, 11 octombrie 1932, p. 2. 98. Regimul comunist Înființase o organizație cu un nume similar, „Șoimii Patriei”, În care copiii erau membri Înainte de a deveni pionieri. Nu am reușit să aflu cu claritate dacă aceasta era o simplă coincidență sau rezultatul unei decizii luate de cineva care la un moment dat fusese membru al „Șoimilor Carpaților
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
similar, „Șoimii Patriei”, În care copiii erau membri Înainte de a deveni pionieri. Nu am reușit să aflu cu claritate dacă aceasta era o simplă coincidență sau rezultatul unei decizii luate de cineva care la un moment dat fusese membru al „Șoimilor Carpaților”. Existau și alte grupuri În Europa Centrală și de Est care aveau nume similare, de exemplu „Sokol” În Cehia și „Wanderfogel” În Germania. Îi mulțumesc lui Nancy Wingfield, care mi-a atras atenția asupra acestor similarități de nume. 99
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a unei agende eugenice, pe care autorul scrisorilor o numea „biotipologie”. Cele două scrisori nu mărturisesc Însă nici o legătură a acestui medic cu alți adepți ai ideilor eugeniste din România și nici faptul că autorul lor ar fi cunoscut organizația Șoimii Carpaților. Vezi fond Casa Regală, 1937, dos. 11, 2-6, 12-22, Arhivele Naționale, București. 73. „Decret-lege pentru organizarea Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale”, Monitorul Oficial, vol. 57, nr. 269, 20 noiembrie 1939, pp.6752-6777. 74. Vezi capitolul 5. 75. „Regulamentul pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
iubitul ei: «Soțul meu, s-a sfîrșit cu noi. Jos stă un vînător, cu arc și săgeată ascuțită În mînă; În jurul nostru dă tîrcoale un șoimă Așa și era. Dar un șarpe mușcă pe vînător și acesta nimeri cu săgeata șoimul. Amîndoi porniră iute spre lăcașul lui Yama (zeul morții). Ciudat e mersul destinului!” (Cf. T. Simenschy, Un dicționar al Înțelepciunii, 1979). * „După ce descoperim că viața nu are nici un sens, nu ne rămîne nimic altceva de făcut decît să-i dăm
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
talent, nul la sport, câtuși de puțin meloman și, bineînțeles nepriceput la muzică, inabil până și la scris, într-atât îi sunt mâinile de nevrednice, la fel de nepriceput la ascuțit pana de scris ca și la înhămatul cailor, la vânătoarea de șoimi ca și la a se face ascultat de vreun animal domestic. Și apoi, adaugă el ca pentru sine, la cât este el de mărunțel, nici măcar un chip mai plăcut ori un trup bine proporționat nu mai contează... în privința activităților sexuale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
burtă.” Tipică din nou pentru „câmpia eternă” este însă evoluția, ascensiunea cârtiței pe sub pământ, de unde iese la lumină „cu stânca-n dinți”. Ceea ce nu exclude frecventarea și a altor simboluri, precum „edenul de piatră”, „cumplita apoteoză”, răsăritul, amurgurile, lacrima, stâlpul, șoimul, care dau și titlul unora dintre volume: Edenul de piatră (1970), Gloria lacrimei (1971), Cumplita apoteoză (1973), Metoda șoimului (1981). Dar A. demonstrează noi disponibilități, de pildă, în Turnir (1987), unde se găsește o poezie de mai mici dimensiuni, foarte
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
stânca-n dinți”. Ceea ce nu exclude frecventarea și a altor simboluri, precum „edenul de piatră”, „cumplita apoteoză”, răsăritul, amurgurile, lacrima, stâlpul, șoimul, care dau și titlul unora dintre volume: Edenul de piatră (1970), Gloria lacrimei (1971), Cumplita apoteoză (1973), Metoda șoimului (1981). Dar A. demonstrează noi disponibilități, de pildă, în Turnir (1987), unde se găsește o poezie de mai mici dimensiuni, foarte concentrată, exprimând idei memorabile sau impresii fugare, ca în ciclul intitulat Scurte, o formulă înrudită întâlnindu-se în aforismele
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
București, 1970; Joc în patru, București, 1970; Gloria lacrimei, București, 1971; Cumplita apoteoză, București, 1973; Stâlpi, București, 1974; Poeme, București, 1975; Cântarea României, București, 1977; Poemele câmpiei, București, 1978; Un poet printre critici, București, 1979; Aventura continuă, București, 1980; Metoda șoimului, București, 1981; Câmpia eternă, postfață Costin Tuchilă, București, 1984; Hora mică, București, 1985; Turnir, București, 1987; Roata lumii, București, 1994; Câmpia eternă, pref. Valentin F. Mihăescu, București, 2001. Antologii: Antologia poeților tineri, București, 1982. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, George Alboiu
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
lumii de Miron Costin. Tânăr este o replică la Odă (în metru antic) a lui Mihai Eminescu. I. scrie, în paralel, proză scurtă (Strigătul, 1978, Ningea pentru unul singur, 1985), dar și roman (Pânda, 1981, Câinele de piatră, 1985, Umbra șoimului pe zăpadă, 1988). Aici el dovedește priză la real, un realism adesea crud, chiar un anume naturalism, în virtutea căruia destinele personajelor (în genere oameni obișnuiți) se dezvăluie în toată goliciunea și tragismul lor, un tragism care s-ar fi cuvenit
IUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
daci, București, 1969; Înfășurat în flacără, București, 1978; Strigătul, București, 1978; Cămașa de trandafiri, București, 1979; Pânda, București, 1981; Neoromantică, București, 1982; Câinele de piatră, București, 1985; Ningea pentru unul singur, București, 1985; Sărind într-un picior, București, 1987; Umbra șoimului pe zăpadă, București, 1988; Între două tăceri, București, 1999; Vecinătatea pustiului, București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte, 199-200; Mircea Constantinescu, „Pânda”, RL, 1982, 13; Adrian Dafir, Vitalitatea construcției romanești, LCF, 1986, 27; Vasile Macoviciuc, „Ningea pentru unul singur
IUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
cei care i-au supraviețuit au făcut-o În alteritate (exemplară pentru această tendință este apetența pentru mass-media a vârfurilor generației). Mai degrabă ar trebui să deturnăm discuția spre generația care a urmat, și dacă acești „urmași” - aceste generații de șoimi, pionieri și uteciști - au sau nu memoria proprie În raport cu trecutul reprobabil (sau improbabil?!). Mi se pare extraordinar când stau de vorbă cu tinerii mei colegi, studenți de optsprezece-nouăsprezece ani, care se uită la mine ca la un extraterestru când vorbesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
creatoare, poetul a reluat motivul obsedant al luptei cu himera în două variante: lupta cu iluzia istoriei imediate - în lumea văzutelor, lupta pentru a păstra iluzia ideii de Dumnezeu - în lumea nevăzutelor. Pentru alegoria inserării în istorie, poemul Vânătoare cu șoim (replică la Poetul cu șoimul pe umăr de Nichita Stănescu) este reprezentativ: scribul este cel ce ucide atotputernicului domnitor iluzia cum că gloria lui va străbate lumea. „Visai să pui în locul stelei sus/ Obscura stemă a domniei tale”, sună replica
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
obsedant al luptei cu himera în două variante: lupta cu iluzia istoriei imediate - în lumea văzutelor, lupta pentru a păstra iluzia ideii de Dumnezeu - în lumea nevăzutelor. Pentru alegoria inserării în istorie, poemul Vânătoare cu șoim (replică la Poetul cu șoimul pe umăr de Nichita Stănescu) este reprezentativ: scribul este cel ce ucide atotputernicului domnitor iluzia cum că gloria lui va străbate lumea. „Visai să pui în locul stelei sus/ Obscura stemă a domniei tale”, sună replica la autoamăgirea celui puternic că
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
scribul este cel ce ucide atotputernicului domnitor iluzia cum că gloria lui va străbate lumea. „Visai să pui în locul stelei sus/ Obscura stemă a domniei tale”, sună replica la autoamăgirea celui puternic că va învinge moartea. Iar la gândul că șoimul îi va purta numele în slăvi, realismul e și mai dur: „te-nșeli, stăpâne. Șoimul e aici / pe mâna mea și aripa lui scrie”. După 1990, când deghizarea oricât de transparent alegorică nu a mai fost necesară, ciclul de poeme
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Visai să pui în locul stelei sus/ Obscura stemă a domniei tale”, sună replica la autoamăgirea celui puternic că va învinge moartea. Iar la gândul că șoimul îi va purta numele în slăvi, realismul e și mai dur: „te-nșeli, stăpâne. Șoimul e aici / pe mâna mea și aripa lui scrie”. După 1990, când deghizarea oricât de transparent alegorică nu a mai fost necesară, ciclul de poeme Cronica de la osândiți și Lamentații (1993) exprimă franc dezamăgirea poetului ce se crezuse chemat a
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Aichelburg, București, 1974; Anotimpul discret, București, 1975; Povestea celor zece frați, București, 1976; Alfabet poetic, București, 1978; Locuiesc într-o inimă, București, 1978; Hesperia, București, 1979; Lectura poeziei, urmată de Tragic și demonic, București, 1980; Poeme, București, 1983; Vânătoare cu șoim, București, 1985; Foamea de Unu, București, 1987; Interiorul unui poem, București, 1990; Născut în Utopia, introd. Gheorghe Grigurcu, București, 1992; Măștile adevărului poetic, București, 1992; Arie și ecou, Craiova, 1992; Lamentații, București, 1993; Aventurile lui Proteu, București, 1995; Mai mult
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
o va absolvi. Din 1929 până în 1931 este „frate de obște” la mănăstirea Cernica. În 1930 face o călătorie la Ierusalim, pseudonimul Sahia amintind de un cuvânt arab. În 1934 vizitează timp de peste trei luni URSS. A debutat la revista „Șoimii” din Târgu Mureș, în 1926, cu schița Sculptorul Boambă, semnată Al. Mănăstireanu. Scrie în calitate de gazetar profesionist sau colaborează la „Ultima oră”, „Bilete de papagal”, „Caiete literare”, „Sfinxul” „Viața literară”, „Rampa” (unde, împreună cu Eugen Jebeleanu, susține rubrica „Mișcarea literară”), „Vremea”, „Viitorul
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
V. Alecsandri, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu ș.a.) și despre limba literară. A contribuit la lansarea editării clasicilor români în Republica Moldova și la trecerea de la alfabetul latin la cel chirilic. A tradus mult, fără să exceleze: Hamlet de William Shakespeare, Cântecul șoimului de Maxim Gorki, Vladimir Ilici Lenin de Vladimir Maiakovski ș.a. SCRIERI: Poezii, Chișinău, 1947; Lumina, Chișinău, 1948; O zi neuitată, Chișinău, 1952; Doina mulțumirii, Chișinău, 1954; Intrare în baladă, Chișinău, 1954; Haz de necaz, Chișinău, 1957; Meșter faur, Chișinău, 1958
LUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287926_a_289255]