1,434 matches
-
toată viața vei cârti. Muncești prea mult pentru un salariu de mizerie chiar dacă acel salariu este nesimțit. N-ai timp să te culturalizezi cu o țigară sau manelă, n-ai timp nici măcar de bârfe iar mintea-ți merge numai după șopârle cu care să te sui pe colegii de serviciu ca pe trepte. Scopul bani mai mulți.Dacă din contră munca-ți face plăcere, atât acasă cât și la serviciu răzbești prin bună chibzuială să termini luna și cu mici economii
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
și piscicole-mazăre, țarină, baci, brânză, mânz, strungă, țap, țarc, urdă, zară, butuc, curpen, gordin, strugure, baltă, gard- , cu mediul fizic-măgură, mal-,cu flora- brad, brândușe, brusture, buncet, copac, gorun,ierudă, mugure-, cu fauna balaur, barză, ghionoaie, melc, mistreț, năpârcă, rânză, șopârlă, viezure, zimbru-,cu diferite acțiuni- a răbda, a speria, a zburda-, și alți termebi- ciucă, țeapă-,etc. Desigur, numărul acestor termini vor spori prin cercetările ulterioare. Ele ne vor arăta de asemenea și alte aspecte ale moștenirii lingvistice; de pe acum
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
zdruncinate”, „iarnă de doi bani” - toate alcătuiesc „marea disperare a vieții” - unde sunt îngropate claie peste grămadă, dâre de moarte, schelete descompuse, gheare de corb, „parcă duhnind / a putreziciune,/ îmbălsămat în cutia craniană a morții / cu gust de urină / de șopârlă’ descompusă” (Masa de seară, I). Nu lipsește nici „vin roșu / în țeste putrezite / cu miros de mucegai / sorbit din găuri de ochi căprui” (Masa de seară I). Foarte sugestivă este și poezia „Numai orbii”. Orbii care poartă în ochi „rostirea
DE STEJĂREL IONESCU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347278_a_348607]
-
niște găini jumulite prin care se perindau haotic sălbăticiunile. - Cu siguranță s-au axat doar pe industrie! Dar mare-i fu mirarea când descoperi că fabricile și uzinele zăceau dărăpănate ca vestigii ale unui trecut îndepărtat, pline de bălării, șerpi, șopârle și maidanezi. Se crucii de-a binelea și hotărî să convoace de urgență Marea Adunare Națională! În drumul său întâlni câțiva bătrâni rătăciți în anii vremii cu toiagele din mâini intrate în putrefacție. De la dânșii află cu stupoare că tineretul
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
nu aveam voie să urc pe crestele munților, pentru că acolo, cică, se ascund spirite care mi-ar fi putut face rău; trebuia să mă păzesc de elefanți, altfel aș fi putut muri strivit de vreunul; nu aveam voie să ating șopârla cu trei coarne (cameleonul), pentru că tribul meu o consideră malefică și prevestitoare de rău; și-alte, și-alte interdicții care mai de care mai grozave. Mi-au dat o praștie. Am fost încântat la început, dar mai apoi am început
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
solitar aruncând fulgere albastre spre această lume lasă-mă să mă rătăcesc pe poteci călcând pe covorul de frunze al acestei solare toamnă ca într-un palat de cristal și să lustruiesc luciul lunii pe care alunecă noaptea șerpii și șopârlele argintii printre stolurile de nori bătând aripi de vis spre plopii care cântă rondelul frunzelor călătoare seară barbară cu miros de verbină ce ucizi ultimul trandafir care se zbate sub brume de acum timpul va curge răstignit pe calea lactee
POEMUL TIMPULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346881_a_348210]
-
gustul sărutărilor care nu s-a pierdut încă. Carnea-mi freamătă încă de fiorii îmbrățișărilor... Pielea păstrează parfumul lui și căldura mângâierilor! Rug de dorință, abia aștept să mă pierd iarăși în brațele sale! Să simt iar și iar, cum șopârle de gheață, aleargă pe pielea arsă de patimă. Foamea de el, îmi macină măruntaiele... Dar, ce face? De ce întârzie?! Cât îi ia să cumpere trei lulele-trei surcele?! A trecut un sfert de oră. Ce are de vorbit atât de mult
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348373_a_349702]
-
Altele ard precum Hus ori Giordano, Tu, iubito, găsești în mine un rug, Eu aud cum șoptești, Focul arde, el arde, va veni și tăcerea Pe-ntregul pământ, Noi vom arde în stele, Alături, pe rând. Sub pod se zbenguie șopârle, Obsesii, avataruri, repezi gârle, Natura se ascunde-n noi, Absurdul naște și eroi. Posibil, imposibil, spune-mi, spune-mi, În fața ochilor se-ntâmplă o minune Consubstanțială vieții, ne iubim Aici sub pod, noi, veșnici peregrini, Avem același țel sfânt și
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
Altele ard precum Hus ori Giordano, Tu, iubito, găsești în mine un rug, Eu aud cum șoptești, Focul arde, el arde, va veni și tăcerea Pe-ntregul pământ, Noi vom arde în stele, Alături, pe rând. Sub pod se zbenguie șopârle, Obsesii, avataruri, repezi gârle, Natura se ascunde-n noi, Absurdul naște și eroi. Posibil, imposibil, spune-mi, spune-mi, În fața ochilor se-ntâmplă o minune Consubstanțială vieții, ne iubim Aici sub pod, noi, veșnici peregrini, Avem același țel sfânt și
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
noi, În oraș e zarvă mare; Vom vedea un clovn sau doi, Acrobați și animale. Un cort mare, țuguiat, Se ridică chiar în piață, De copii e așteptat, Fiindcă circul îi răsfață. Elefanți, cai, porumbei, Dansează-n lumină multă, Șerpi, șopârle, tigrii, lei, Cu toți de dresori ascultă. Floricele vom mânca Când spectacolul e-n toi, Ochii ne vom bucura Cu costumele de soi. Iar când circul va pleca Cu alaiul lui cel mare, Bucuroși vom aștepta Stagiunea viitoare. Referință Bibliografică
LA CIRC (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377916_a_379245]
-
în: Ediția nr. 2085 din 15 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să smulgem limba nopții, să nu spună că dezbrăcați ne-am aruncat în râu. Și-n iarba amăruie ca o lună, Noi ne-am iubit atroce-ntr-un târziu. Șopârle de onix, cu ochii verzi și ciute evadate dintr-un rut, Acoperit-au ochii de la iezi, Să nu mă vadă când te mai sărut. Copacii au roșit în scoarța lor de mușchi și de licheni atrofiați. Noi alungeam preludiul incolor
AMPUTARE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375206_a_376535]
-
pe care mi-l luase comandantul și umbla călare pe el, mi-l aducea numai seara ca să-l hrănesc. Stăteam mai mult degeaba pe lângă comandament, mă cam luaseră la ochi că aș vrea să fug, probabil că le spusese vreo șopârlă de intenția mea. Cineva dintre ai noștri îi trădase totuși pentru că au fost luați prin spate și mulți au fost făcuți prizonieri de nemți, fără să poată trage un foc de armă. “...mâine în zori vom fi executați, viața mea
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
Îi arăt canapeaua. - Acolo! Îmi zâmbește. - Dacă zici tu! Numai să nu-ți treacă vreun gând prin cap! - Cum te cheamă? - Emma. - Să știi, Emma, că n-am nici un control asupra gândurilor! De ce v-ați certat? Se strecoară ca o șopârlă sub cerșaf. - I s-a părut că mă uit prea lung la altcineva! - Ceea ce, desigur, nu-i adevărat! - Nu, zice, amănuntele ți le pot spune doar la ureche! Iar eu vreau să aflu amănunte. Intru sub cearșaf fără să mă
DRUMUL APELOR, 34 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375692_a_377021]
-
cu mulți ani în urmă, în fața unei librării bucureștene: „o să mă împac cu el la umbra unui crin în Paradis!“. Avocatul nu-și amintește, dar în acel moment primește vizita unui prieten. Valentin, alt personaj al nuvelei, primise odată o șopârlă și, admirând-o, a spus: „când vom fi cu toții în Rai, la umbra unui crin, o să înțeleg ce-mi spune acum șopârla asta... “24. Valentin îi mărturisește într-o zi lui Iliescu că după miezul nopții sunt anumite camioane care
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
-și amintește, dar în acel moment primește vizita unui prieten. Valentin, alt personaj al nuvelei, primise odată o șopârlă și, admirând-o, a spus: „când vom fi cu toții în Rai, la umbra unui crin, o să înțeleg ce-mi spune acum șopârla asta... “24. Valentin îi mărturisește într-o zi lui Iliescu că după miezul nopții sunt anumite camioane care dispar, îndată ce fac curba. Cei doi își propun să urmărească camioanele: „a apărut deodată un camion supra încărcat, înaintând totuși extraordinar de
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
dame, Ce mică-i lumea!, Meserie), Ian McEwan (Grădina de ciment), Jonathan Coe (Casa somnului), Julian Barnes (Papagalul lui Flaubert), deja "clasicizatul" Lawrence Durrell (Cvartetul din Alexandria), deja și mai "clasicizatul" Saul Bellow (Darul lui Humboldt), Juan Marsé (Cozi de șopîrlă), Filip Roth (Pata umană), Antonio Tabucchi (Se face tot mai tîrziu), dar și nou-venitul Michel Houellbecq (Platforma), dar și nou-venitele: Tracy Chevalier (Fata cu cercel de perlă), Helen Fielding (Jurnalul lui Bridget Jones); iar ultima, aflată acum chiar aici, pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
von Haller afirmă primul că nervii determina contracțiile musculare; toți nervii se unesc în măduva spinării, făcînd apoi legătură cu creierul. ¶ Lîngă rîul Meuse din Olanda, muncitorii de la o carieră de piatră găsesc oase gigantice (ulterior numite "ale mosazaur-lui": ale "șopîrlei din Meuse"), care, în 1780 (după ce este găsit și craniul) sînt identificate ca aparținînd unei vechi reptile marine de dimensiuni gigantice. ¶ Matthew Boulton fondează Societatea Lunară, cu scopul de a promova artele și științele (James Watt, Joseph Priestley și Erasmus
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Menschenheitsgeschlechts. ¶ John Adams fondează Academia Americană de Arte și Științe (la Boston) (printre primii membri se numără G. Washington, B. Franklin și Th. Jefferson). ¶ Lîngă rîul Meuse din Olanda, într-o carieră de piatră, se găsește craniul imens al mosazaur-lui ("șopîrla din Meuse"). *1781 Britanicii sînt învinși la Yorktown și se predau; practic, este vorba de finalul Războiului American de Independență. ¶ La 13 martie William Herschel descoperă planetă Uranus (a 7-a planetă de la Soare, prima descoperită cu telescopul), crezînd că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vieții elegante. După ce a dus la bun sfârșit această tristă autopsie a corpului social, un filosof este cuprins de un asemenea dezgust pentru prejudecățile care Îi fac pe oameni să treacă unii pe lângă alții, Încercând să se evite așa cum fac șopârlele, Încât simte nevoia să-și spună: „O națiune nu este rodul imaginației mele, o preiau de-a gata”. Această prezentare a societății, luată ca masă, are rostul de a ajuta la Înțelegerea primelor noastre aforisme, formulate după cum urmează: I Țelul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
brâu, brânză, brusture, bucurie, buză, cătun, căciulă, căpușă, călbează, ceafă, cioară, cioc, ciut, copac, coacăză, curpen, gard, gorun, ghionoaie, ghimpe, groapă, grumaz, gușă, gresie, leurdă, mal, mazăre, măgură, mărar, mânz, murg, măgar, mugur, năpârcă, pupăză, rânză, rață, sâmbure, strugure, strepede, șopârlă, țap, vatră, viezure.58 Baza latină a limbii române-toate limbile romanice provin din latină, iar structura lor continuă structura acesteia. Acad. Al. Rosetti, în Istoria limbii române, a dat definiția genealogică a limbii noastre: "Limba română este limba latină vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și în T. Maiorescu și posteritatea lui critică (1943), unde apar însoțite de o serie de portrete reușite. O frază a făcut carieră, fiind citată și azi pentru frumusețea ei: „diminuarea succesivă a toxinelor pasionale ce umflau verdea gușă a șopârlei sale critice”. Lovinescu este puțin iritat de polemismul agresiv și nediferențiat al tânărului său confrate și observă mereu cu un ochi vigilent și expert evoluția „verdei guși a șopârlei critice”. E mulțumit, în fine, când spiritul vindicativ, vioi, pasionat de
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
ei: „diminuarea succesivă a toxinelor pasionale ce umflau verdea gușă a șopârlei sale critice”. Lovinescu este puțin iritat de polemismul agresiv și nediferențiat al tânărului său confrate și observă mereu cu un ochi vigilent și expert evoluția „verdei guși a șopârlei critice”. E mulțumit, în fine, când spiritul vindicativ, vioi, pasionat de amănunte trece la o critică comprehensivă, regăsind astfel calea cea bună, calea regală a criticii românești, cea deschisă de Maiorescu. Definiția dată de Lovinescu criticii lui C. (raționalism, intelectualism
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
două imagini. Imposibil de reunit partea de sus a unui trup de femeie cu partea aceea de jos! Surescitarea mea era atât de mare, încât marginea șalupei mi-a părut deodată întinsă pe orizontală. Turtit pe suprafața ei ca o șopârlă, m-am mutat la hubloul cu femeia goală. Ea era tot acolo, dar rotunjimea pronunțată a trupului său stătea nemișcată. Soldatul, văzut din față, se încheia la pantaloni cu gesturi moi, stângace. Și un altul, mai mic decât primul, se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Picioarele mi se înmuiau. Iar inima mea, lipită strins de metalul ruginit, făcea să vibreze toată barca cu ecourile ei profunde, gâfâite. Un nou șir de valuri a scuturat barca. Marginea șalupei redevenea verticală și, lipsit de agilitatea mea de șopârlă, alunecam spre primul hublou. Femeia în bluză albă dădea mașinal din cap, examinându-și mâinile. Am văzut-o zgâriindu-și o unghie cu alta ca să-și dea jos stratul de ojă... Pașii lor au răsunat în sens invers de data
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
utiliza pentru diferite necesități ale organismului. 17.Din 1g zaharuri rezultă 0,56 g H2O, iar din 1g grăsimi se formează 1,07 g apă. Zilnic, un adult sintetizează 300 g apă. 18.Animalele din stepele uscate și deșerturi, șerpi, șopârle, girafe, zebre, struți au capacitatea de a acumula mari cantități de lipide (grăsimi) prin oxidarea cărora rezultă apă (la o cămilă rezerva de grăsimi din cocoașă este de 110-120 kg). 19.Viața nu ar fi fost posibilă în zonele de
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]