539 matches
-
ce are în burtă. Din păcate scanerul nu ne mai poate fi de folos. Radiațiile i-au alterat sistemul optic și senzorii și cred că înregistrarea a fost distrusă în întregime. Să încercam o nouă scanare? - Nu! răspunse Morton, cu șovăială în glas, dar se grăbi să adauge, pe un ton ceva mai ferm: Am pierdut mult timp. La urma urmei, putem să reconstituim condițiile de vid spațial în laboratoarele noastre, fără ca nava să stea pe loc... - Să înțeleg oare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
de o galaxie intră în sfera astronomiei, îi replică celălalt, ridicându-și privirea de pe display. Ai putea oare să-mi spui ce altă știința se ocupă de astfel de fenomene? - Proporțiile fenomenului sunt de-a dreptul fantastice, rosti Lester, cu șovăială în glas. Cred că nici nu poate fi vorba, deocamdată, de un fenomen galactic. Aceste vibrații ar putea fi purtate de o radiație îndreptată asupra navei noastre. Kent se întoarse spre oamenii așezați în fotolii în fața uriașului panou de control
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
că folosește termenul protocolar În fața șefului Cuceritorilor. Între el și Anda rămânea o viață Întreagă de povestit, dar ipostaza publică a lui Ștefănel În acea clipă era de stăpân. Marele Maestru tresări și luă luneta de la ochi. După o scurtă șovăială dădu poruncile pentru războinicii aflați alături de el. - Semnalizați triremelor evitarea oricărei ciocniri cu luptătorii de pe corabie! Să intre imediat În formație de protecție, câte două pe fiecare flanc. Cuceritorii Îl priviră năuciți. - De... protecție, stăpâne? - Da. Să protejeze tribordul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
necunoscutului de la capă tul firului. A urmat o clipă de tăcere. — Margaret? Vocea lui Din părea șovăitoare, aproape speriată. — Da, salut Din, Margaret la telefon. M-ai sunat tu acum câteva clipe? — Nu, a zis el după o clipă de șovăială. Ești bine? — Da, sigur, i-a răspuns ea În vreme ce se Încălța. Era Încre dințată că el sunase mai Înainte, el trebuie să fi fost. Ți-ai revenit după seara oribilă de ieri? — La drept vorbind a fost foarte interesant, chiar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
găsit decât poze cu dvs. și cu tata păreați foarte fericită și-a amintit cum a scormonit cu strângere de inimă prin hârtiile lui Karl, temător să nu depășească vreo limită neprecizată. Păstra În minte cu limpezime și fără nici o șovăială imaginea camerei lui Karl, un mic birou, scrisul lui rotunjit, mirosul de naftalină și de cărți vechi. și-a ridicat ochii de pe hârtie. Aparatul de radio hârâia și avea feding, trupe paramilitare... aterizări În Malaysia... Încăierări cu for țele britanice
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-am zis doar că nu-s dispus să primesc vizite, a repli cat președintele. A luat o ceașcă și a dus-o Încetișor la gură. Căuta cu buzele marginea ceștii de parcă nu era sigur unde e, apoi a sorbit cu șovăieli, zgomotos. Pe Margaret n-a privit-o. — Promit să nu vă rețin decât câteva minute, Abang Karno. A zis asta În limba javaneză, cât se poate de clar și de calm, iar când și-a auzit vocea i s-a
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
treilea. Pe al treilea. Pe cel lipsă. Aș fi putut-o salva. Aș fi putut. E incredibil cât de îngrozitor de clar vezi lucrurile, câte odată, când ai 12, 14, 18 ani. Eu le vedeam. Fără pâcla nuanțelor de la 30, fără șovăielile bolnăvicioase de la 35. Și, totuși, ei nu i-am spus niciodată, nu i-am întins mâna, nu am fost fiulmameimele. Am lăsat o, frumoasă, dăruită, iubită, o, da, iubită atât de mult! să se descompună, cu fiecare nou succes abandonat
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
asemui cu trezia, pentru că n‑ai cum să‑l asemui cu amintirea și pentru că dintr‑un vis ca ăsta te trezești tot În vis? Și dacă fusese un vis profetic, visul veșniciei și al timpului? Un vis fără himere ori șovăieli, un vis al zicerii și al simțirii, un vis deopotrivă al sufletului și al trupului, un vis cu contururi precise și limpezi, un vis ca un grai al său și cu o anume rostire, un vis care se supune zicerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
NESTÎNJENITE ALE LUMII ARSENALELOR. CÎND HEDROCK INTRĂ ÎN MARILE BIROURI DIN FAȚĂ, UN BĂRBAT ÎNALT ȘI ELEGANT, ÎNTRE DOUĂ VÎRSTE, IEȘEA PE O UȘĂ OPACĂ LA O DISTANȚĂ DE VREO CINCISPREZECE METRI. SE RECUNOSCURĂ SIMULTAN. BĂRBATUL AVU O CLIPĂ DE ȘOVĂIALĂ, APOI ÎNAINTĂ SPRE EL CU UN ZÎMBET AMICAL: \ EI, DOMNULE HEDROCK, CE MAI FACE ÎMPĂRĂTEASA? HEDROCK ÎI ZÎMBI ȘI EL, DAR DESTUL DE RECE. NU-I SCĂPASE CLIPA DE EZITARE A MARELUI NEGATIST. RĂSPUNSE: \ DOMNULE GONISH, AM BUCURIA SĂ VĂ SPUN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
doar de faptul că nu e Kershaw. Hedrock n-avea nevoie să-i spună Greer cine e "ea". Înainte de a putea el să vorbească, Greer îi spuse destul de repezit: ― Hai cu mine! Trebuie să te schimbi. Uite acolo. Observînd probabil șovăiala aproape imperceptibilă a lui Hedrock, rînji: sau poate ești prea rușinos ca să te dezbraci fără un paravan, ceva. ― Nu sînt prea rușinos, zise Hedrock și făcînd cîțiva pași luă costumul de lucru cu care i se spusese să se îmbrace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
să se ridice În picioare, se prăvălea În genunchi de Îndată ce schița cea mai mică Încercare de a se ridica. Ca un ied de-abia fătat, m-am gândit eu la Început, deși un ied, În cele din urmă, după multe șovăieli și căzături, se poate ține pe propriile picioare. În afară de acest aspect, Noriko semăna foarte bine cu un ied, cu ochii mari și rotunzi, În care se putea citi spaima, cu trupul umed și lipicios. Dar un ied de-abia fătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
îi apără de frig. Timpul trece, se face întuneric ca smoala, apoi, peste mult timp, din nou se urcă bostanul râzând pe cer. Îndrăznesc și ei să iasă din ascunzătoarea lor să exploreze locul pe sub copac. Se uită sus cu șovăială, amintindu-și, ce bine era în scorbură, cu mămuca lor. Ce mult e de atunci! - oftează micuții cu amar. Nu fac bine doi pași în stânga și doi în dreapta, când se trezesc bot în bot cu o cățelușă, cu pete mari
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
mi șterg iute toate amendamentele. Iau un pix și mă duc drept la sfârșitul paginii, unde o bufniță ca din desene animate, în ținută de avocat, îmi arată spre o linie punctată. Nume : Samantha Sweeting Ocupație : După o clipă de șovăială, scriu „ajutor domestic”. În clipa în care scriu cuvintele, clipesc de uimire. Chiar fac asta. Chiar mă angajez pe postul ăsta, la sute de kilometri de viața mea de până acum, în toate sensurile. Și nimeni nu știe ce fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Încălcare a postului. Și s-a mai Întâmplat ca o monedă să fie Înghițită din greșeală. Nasr primește lămurirea, dar nu e mulțumit, Îl Întreabă pe Omar: — Mi-ai spus adevăratul motiv al refuzului tău? Khayyam are un moment de șovăială, apoi zice: — Acesta nu este unicul motiv. — Vorbește, spune hanul, nu ai a te teme de nimic din partea mea. Atunci Omar rostește aceste versuri: Oare sărăcia m-a condus către tine? Nimeni nu e sărac dacă știe să-și păstreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Cum Îndrăznește oare s-o ceară În căsătorie pe fata Cârmuitorului Dreptcredincioșilor, coborâtă din stirpea cea mai nobilă? Dacă tremura astfel din toate augustele sale mădulare era pentru că știa că nu putea să Îi refuze cererea. După două luni de șovăială și două mesaje de aducere aminte, sfârși prin a alcătui un răspuns. Unul dintre bătrânii săi sfetnici fu Însărcinat să-l transmită; acesta plecă spre cetatea Rey, ale cărei ruine sunt Încă vizibile În Împrejurimile Teheranului. Curtea lui Toghrul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
clipe, cadiul este onorat. Când sosește rândul lui Omar, vizirul se apleacă la urechea sa și șoptește: — De astăzi Într-un an, să fii la Isfahan, ca să vorbim. Khayyam nu este sigur că a Înțeles bine, simte un soi de șovăială În suflet. Personajul Îl intimidează, ceremonialul Îl impresionează, zarva Îl amețește, urletele bocitoarelor Îl asurzesc; nu mai are Încredere În simțurile sale, și-ar dori o confirmare, o precizare, dar deja valul de oameni Îl Împinge din spate, vizirul privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
această năvălire. Cartea e Încă deschisă În fața lui, ar fi vrut s-o facă să dispară. Prima reacție este să se elibereze și, chiar dacă se căiește imediat, chiar dacă ezitarea lui n-a durat decât o clipă, Djahane, care a simțit șovăiala și această formă de răceală, nu Întârzie să le Înțeleagă pricina. Îndreaptă spre carte o privire bănuitoare, ca și cum ar fi vorba de o rivală. — Iartă-mă! Eram atât de nerăbdătoare să te revăd, Încât nu mă gândeam că sosirea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
inconștiență, sultanul și vizirul se joacă, și unul, și celălalt, cu moartea. Atunci când se află În drum spre locul de execuție, Malik Șah Își Întreabă „părintele”: — Cât timp crezi că mai ai de trăit? Nizam răspunde fără nici o umbră de șovăială: — Multă vreme, foarte multă vreme. Sultanul e descumpănit: — Că te arăți Înfumurat cu mine, treacă-meargă, dar cu Dumnezeu! Cum poți să rostești un asemenea lucru, spune mai degrabă „Facă-se voia Lui!”, El e stăpânul veacurilor! — Dacă am răspuns astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
alese drept foarte patriotic și triumfător. Cine era acel străin? Nici mai mult, nici mai puțin decât farangui-ul pe care-l căuta toată poliția, complicele celui care-l doborâse pe tiran și-i răzbunase, astfel, soțul martir! Un moment de șovăială, apoi veni sentința. Mă felicitau, Îmi lăudau curajul, ca și pe acela al protectoarei mele. Într-adevăr, În fața unei situații atât de lipsite de cuviință, explicația ei era singura plauzibilă. Chiar dacă postura mea prăvălită, În mijlocul andarun-ului, era oarecum compromițătoare, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
În salon, cercuri de scaune cu fundul din Împletitură de pai, cercuri de kalyan al căror fum alungă, Încetul cu Încetul, mirosurile zilei. Îl urmam, pas cu pas, pe Howard. O cotea de pe o străduță pe alta fără urmă de șovăială; din când În când, se oprea să salute vreun părinte de școlar, pretutindeni puștii Își Întrerupeau jocurile, făcându-i loc să treacă. Am ajuns, În cele din urmă, În fața unei porți roase de rugină. Tovarășul meu o Împinse, traversarăm o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
poet. Aceasta Înseamnă că Orfeu a alungat umbra Euridicei deoarece n-a avut curajul să creadă În ea. Într-un fel e vinovat. Dar, ca și Oedip, face din vină o sursă de libertate... (...Am avut atunci o clipă de șovăiala. Pe urmă mi-am spus: Trebuie! Altfel niciodată nu voi ști adevărul... Pașii aceia ai nimănui Îmi striveau inima, mă răsuceau ca un arc Întins spre trecut... CÎtă vreme această amăgire mă urmărește, mi-am repetat ca să-mi dau cura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
rămase o clipă locului. Din oglindă, îl scruta privirea severului Tavi. Zâmbi, schiță un salut javrei, scoase geanta de pe umăr, dar se răzgândi. Nu o atârnă, intră cu ea în sufragerie. — Superbă zi, scumpă doamnă. O limpezime, o frăgezime, o șovăială! Nu mă mai săturam să întârzii pe străzi, prin stații, nu mă mai săturam. Pe noi,captivii, primăvara ne turbează, ne înnebunește, asta e. Pe masă se aflau deja pregătite tava și cafelele. O surpriză, într-adevăr. De obicei, doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vopsite, ce mai... Rochie fină, nisipoasă, strânsă într-un cordon verde-închis, ca și ochii. Detectivul rămase locului, împușcat. Doamna zâmbi și luă, cu o mișcare delicată, coroana din brațeleplebeului. — O zi fragedă, turbată, scumpă doamnă, izbuti să bâiguie netotul. O șovăială, o amețeală, să înnebunești. O să ne scoată din minți primăvara asta ilegală. Ați observat forța ei de descătușare asupra captivilor care suntem? O să înnebunim, vă spun eu, doamnă Venera. Ieri-seara, mă plimbam prin parc. Deodată, un june superb, o flacără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Dumitru Lupu (compozitorul), Iepure (Mihai), Capră (Michi), Vulpe (Cornel) și Buhă (Bianca, studenta noastră). Pe o scenografă cu care am colaborat În două teatre o cheamă Porumbel; dar e și un actor, la Comedie, Huluba! Lumea lactatelor Îi include, fără șovăieli, pe Nicu Brânzea (cu care-am lucrat la Brăila, În 1980, și acum e la Hollywood), Costel Cașcaval (actorul din filmul lui Pintilie), colegii mei din Iași, Smîntînică & Sfaițer, ori fostul meu student, Smîntînă. Am mai avut la BÎrlad, un
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
care comunica subteran, prin pânze freatice, cu Ialomița, asigurând aerisirea, drenarea și circularea apei, căci apa, ca povestea. Apele care știu. Apele care comunică unele cu altele, în niște moduri vizibile sau mai puțin vizibile, numai de ele stăpânite. Prin șovăieli, prin calm sau izbucniri nervoase, prin scepticism, ezitări infinitezimale, concentrare, prin revenirile lor ciudate, cu atenții de observator, prin dezbateri cu lumea aceasta și cu lumea cealaltă. Emoțiile lor sunt atât de vizibile, așteptările și asimilările de povești atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]