1,055 matches
-
de euro. De asemenea există o lipsă de transparență în privirea achizițiilor publice și a licitațiilor din sistemul medical. Unele din cazurile de mită,au fost ieșite la lumină în urma unor cazuri de malpraxis, atunci când familia afectată a cerut medicilor șpaga înapoi. De asemenea,corupția din sistemul medical,poate fi un factor care ține medicii, prost plătiți de către CNAS, în România și în rețeaua spitalicească de stat. Conform medicilor, remunerația primită de la stat este foarte mică iar fără un venit extra-salarial
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
și de specialitate. Activitatea TI România constă în derularea a diverse proiecte sau activități de advocacy ce vizează ameliorarea fenomenului de corupție din România. Printre acestea se numără „Ameliorarea luptei împotriva spălării de bani și a corupției în România”, „Fără Șpagă”, „Nu da șpagă”, „Centrul de Asistență Anticorupție pentru Cetățeni” sau „Campania Națională Anticorupție”. Ca membru al rețelei Transparency International, chapterul din România contribuie la realizarea produselor specifice organizației: Indicele de Percepție al Corupției, Barometrul Global asupra Corupției sau Indicele Plătitorilor
Transparency International Romania () [Corola-website/Science/314371_a_315700]
-
Activitatea TI România constă în derularea a diverse proiecte sau activități de advocacy ce vizează ameliorarea fenomenului de corupție din România. Printre acestea se numără „Ameliorarea luptei împotriva spălării de bani și a corupției în România”, „Fără Șpagă”, „Nu da șpagă”, „Centrul de Asistență Anticorupție pentru Cetățeni” sau „Campania Națională Anticorupție”. Ca membru al rețelei Transparency International, chapterul din România contribuie la realizarea produselor specifice organizației: Indicele de Percepție al Corupției, Barometrul Global asupra Corupției sau Indicele Plătitorilor de Mită. În
Transparency International Romania () [Corola-website/Science/314371_a_315700]
-
un ton amar și deziluzionat. La 15 ani de la revoluție, România a devenit o "„țară-a-nimănui, asemeni copiilor abandonați prin canale, o țară a contrastelor sociale în care cei cu mână lungă fac legea, iar corupția se măsoară în oferta de șpăgi și omerta generalizată: cei care au fac ciocu' mic, refuzând să răspundă de unde au, iar cei care n-au stau cu botul pe labe, înfrânți de „sistem”.”" Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) a acordat în anul 2005 două premii acestui
„15” (film) () [Corola-website/Science/312749_a_314078]
-
de Mihaela Michailov Suntem invadați de știri care se concentrează pe un subiect reluat în buclă: în școli, profesorii (unii) iau șpagă, fondul de clasa a devenit un fel de „cont curent” în care părinților li se cere să depună constant bani, se strâng sume pentru tartine și biscuiței cu care profii sunt serviți la bacalaureat, cadrele didactice se acuză reciproc, părinții
Școala și privatizarea. Șpaga și demnitatea () [Corola-website/Science/295730_a_297059]
-
Skoda” a fost derulată în anii '20-'30 și s-a bazat pe dorința de modernizare a armatei române, dorință care a fost speculată de o serie de oficiali locali și oameni de afaceri străini. Procedurile utilizate erau: costuri umflate, șpăgi și comisioane, licitații falsificate, clauze total defavorabile statului român. „Afacerea Motorola” a avut loc în 1990, când, pentru o serie de echipamente de comunicații marca Motorola, Ministerul Apărării Naționale, condus pe atunci de Victor Atanasie Stănculescu, a cheltuit peste șase
Corupția în Armata Română () [Corola-website/Science/330193_a_331522]
-
arestați preventiv de PNA: colonelul Pavel Stoian, lt.col Ion Vlăsceanu, maiorul Cristian Zavotnic și maiorul Iancu Florea, acuzați de luare mită. Ulterior, în 2004, a mai fost arestat preventiv și lt. col. Marian Irimia, acuzat că ar fi primit o șpagă de 5700 de euro. Dosarul a pornit de la vizita lui Mihail Popescu, șeful SMG, într-o unitate militară din Vatra Dornei unde din cauza frigului din cazarmă s-a descoperit că combustibilul era diluat cu apă. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au
Corupția în Armata Română () [Corola-website/Science/330193_a_331522]
-
declarații false. În Afganistan, un militar român câștigă 40 de euro pe zi într-o misiune care durează șase luni (în total cca. 7200 de euro). Sub protecția anonimatului au apărut mai multe declarații în presă conform cărora se plătește șpagă unor superiori de cca. 1000 - 2.000 de euro pentru plecare. Situația este similară și în cadrul plecării militarilor români spre Irak. Ministrul Apărării, Mircea Dușa, a declarat că a primit șapte sesizări până în prezent pe această temă, iar una este
Corupția în Armata Română () [Corola-website/Science/330193_a_331522]
-
1000 - 2.000 de euro pentru plecare. Situația este similară și în cadrul plecării militarilor români spre Irak. Ministrul Apărării, Mircea Dușa, a declarat că a primit șapte sesizări până în prezent pe această temă, iar una este confirmată: s-a dat șpagă în cadrul Batalionului 26 Infanterie "Scorpionii Roșii". Un total de 97 de militari au fost condamnați în noiembrie 2013, pentru fraudarea unor concursuri de angajare în armată. În dosar au fost judecați doi generali, 24 de ofițeri, 15 subofițeri și 71
Corupția în Armata Română () [Corola-website/Science/330193_a_331522]
-
Banca de la Strada Tzigan Bank, et activita bișnița sull trotuarus facet. Et tziganis populis brunetis adresavit guvernatorus Mugurus Isarescus protestus contra leonem liberalizatione. Considerantur magna țeapa, impossibilitatae speculare in plus et falimentus Banca de la Strada. Sed guvernatorus respondit: Nihil sine șpaga! Ave tziganis populi brunetis bișnițaris!... Adică, pe limba voastră: Șomaicare! Tzigan-Bank, Cel mai bun banc! Puneți inima cu toții S-o săltăm ca patrioții! Ave Cezar și bruneții Care schimbă corocleții!... Apud, tziganis gentes cantavit: „Nihil sine șpaga”... Așa că să fim
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
respondit: Nihil sine șpaga! Ave tziganis populi brunetis bișnițaris!... Adică, pe limba voastră: Șomaicare! Tzigan-Bank, Cel mai bun banc! Puneți inima cu toții S-o săltăm ca patrioții! Ave Cezar și bruneții Care schimbă corocleții!... Apud, tziganis gentes cantavit: „Nihil sine șpaga”... Așa că să fim atenți, mihi fratris, că ăsta devine imn național! Ia repetați cu mine În ritm „Solemnis martiale”! Hai: Ni-hil si-ne șpa gaaa... Sună mișto, nu?... Hai să mor, că se poate pune și ca inscripție pe
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
mă primească la intrare. Eu le -ziceam «Ba, sunt solistul de la Iris, am cantare», ăia nimic. «Pleacă, mă, că îi știm noi pe băieții de la Iris». I-am «rezolvat» până la urmă cu o sticlă de vodca. Asta e, am dat șpagă la primul meu concert”, îi place lui Criști să se amuze. La sfârșitul anului 1981, revista „Săptămâna”, care avea unul dintre cele mai apreciate topuri muzicale din presa comunistă, l-a desemnat pe Criști Minculescu drept cel mai bun solist
Cristian Minculescu () [Corola-website/Science/313940_a_315269]
-
așa. Un pompier care mergea la foc și își risca viața vedea o primă destul de rar. Operatoarele de la 112 la fel. Iar cei din Ministerul Apărării care doreau să meargă în Afganistan sau Irak se zvonea că trebuia să dea șpagă (lucru care s-a confirmat și pe care l-am citit recent în presă). Singurii care aveau sindicat erau polițiștii și cei din penitenciare. În rest, trebuia să taci. Și să înghiți. Sunt și aici celebre cazurile de subofițeri care
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
teritorială este formată din 15 servicii teritoriale și 3 birouri teritoriale. În aprilie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că procurorii anticorupție nu au încălcat dreptul la viață privată atunci când au interceptat un medic militar care solicita șpagă. CEDO a reținut că interceptarea audio-video realizată de procurori nu a încălcat articolul 8 din Convenția Drepturilor Omului care legiferează Dreptul la respectarea vieții private și de familie. DNA este condusă de un procuror șef și doi procurori șefi adjuncți
Direcția Națională Anticorupție () [Corola-website/Science/306977_a_308306]
-
cum se poartă cu noi, merită să fie aruncați la gunoi - acolo este locul lor. Dar dacă nepotul directoarei lucrează și el gardian, vă dați seama ce poate să fie acolo. Dacă vii după ora zece, trebuie să dai ceva șpagă ca să intri - un suc, un pachet de țigări. Relația cu gardienii e foarte bună, dacă lucrezi cu ei, dacă îi torni pe ceilalți. Sunt deja câteva persoane care lucrează pentru ei. Ascultă ce ai spus, ai vorbit, Doamne ferește, și au
Noi acolo suntem ca într-o închisoare! () [Corola-website/Science/296093_a_297422]
-
alte drepturi de asigurări sociale în România. A fost creată prin Legea nr. 19/2000. În iunie 2014, doi medici din cadrul Comisiei de Expertiză Medicală a Casei Județene de Pensii și Asigurări Sociale Argeș au fost arestați pentru că au primit șpagă de la 1.097 de persoane, în vederea pensionării medicale premature a unor persoane a căror stare de sănătate nu justifica această decizie, prin atestarea nelegală a diverse grade de incapacitate de muncă sau verificarea sumară a documentelor prezentate pentru examinările medicale
Casa Națională de Pensii Publice () [Corola-website/Science/317986_a_319315]
-
al poliției a fost acuzat de fostul ministru Gavril Dejeu că l-a protejat pe Fane Căpățâna, prin 1998-1999, chestorul Manoloiu și secundul sau Abraham erau suspectați că ar fi primit mită de 500.000 dolari. Până în 2007, martie presupusa șpagă a fost ținută la sertar, MĂI nu a luat nicio măsură, iar DGA nu a reușit să finalizeze anchetă, să ceară măsuri, mai apare și în rețeaua bancherilor, în niște stenograme, în discuții dintre Ruse și Iordache. După trecerea în
Pavel Abraham () [Corola-website/Science/311669_a_312998]
-
noi, e foamete! Vremurile s-au mai schimbat. Vorba lui Sorescu, ți-l aduci aminte, poetul tinereții noastre? ,,Astăzi, nici mălaiul nu mai este așa cum îl făcea...” (...) și avea dreptate! Conotațiile mălaiului s-au schimbat. Ba în mită, ba în șpagă... După ăștia cu nasu-n vânt, mălaiul cică ar fi comision, adică, mă înțelegi, tot un fel de păsat, dar cu miere și arome amestecat! Chestiuni de limbaj și interpretare. Vreme și vremuri! Draga mea, cu sau fără vrerea mea, gândurile
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
peste noapte, diplome din Dealul Haretului și au bătut cu pumnul la partid, alții la palat... Oportuniști (vorba unuia, oportunist să fii, dar pentru popor! Mare comedie!’’), instruiți mai nou de... dracu știe cine, s-au pus pe strâns de șpăgi. Prin fundații înființate (în fals, că falși au fost o viață), au declarat câte în lună și în stele, până ce statul român, la vremurile cele, stat în cap, le-a dat o hârțoagă ce i-a transformat din handicapați în
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
Mihai Gâdea, "Sinteza zilei", a fost prezentată o posibilă persoană ce ar putea fi "doamna de la bancă", din dosarul Bercea-Băsescu, care a numărat mormanul de bani. O funcționară bancară a sărit în ajutorul lui Mircea Băsescu și i-a numărat șpaga. Doamna de la bancă a venit cu o mașină de numărat bani, așa cum dezvăluiau membrii familiei lui Bercea. Mihai Gâdea a prezentat telespectatorilor săi cine e doamna care i-a numărat șpaga lui Mircea Băsescu. "Am tot pus cap la cap
Bercea-Băsescu. Cine este "doamna de la bancă"? by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82043_a_83368]
-
în ajutorul lui Mircea Băsescu și i-a numărat șpaga. Doamna de la bancă a venit cu o mașină de numărat bani, așa cum dezvăluiau membrii familiei lui Bercea. Mihai Gâdea a prezentat telespectatorilor săi cine e doamna care i-a numărat șpaga lui Mircea Băsescu. "Am tot pus cap la cap foarte multe din informațiile care au apărut în presă cu privire la firmele familiei Băsescu. La un moment dat, apare și o doamnă de la bancă. Noi nu știm sigur dacă este ea sau
Bercea-Băsescu. Cine este "doamna de la bancă"? by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/82043_a_83368]
-
au reușit să supraviețuiască în primele două decenii post-decembriste în România. Întemeindu-se probabil pe o rădăcină culturală rămasă în mentalul colectiv din arealul zonelor de productivitate agricolă, acolo unde pământul are valoarea de principal instrument de producție, dijma devine șpagă și se propagă ușor prin canalele administrației publice. Nu s-ar putea spune același lucru despre zonele în care apare industria, pentru că muncitorimea română, marcată de istoria recentă comunistă, nu mai avea conștiința exploatării sau a legării de capacitățile de
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unei relaționări bazate pe putere. Mai mult decât atât, cred că ceea ce s-a putut salva din regula socială a regimului comunist a fost tocmai conștiința apartenenței la un corp social tehnic, cu un status care se opunea prin definiție șpăgii. A existat totuși un răspuns la relația de putere impusă de regimul comunist și, în general, la sentimentul inechității sociale, exprimat în zicala "noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc". Este vorba de o duplicitate care
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
i se vor impune reguli mai stricte decât cele impuse României și Bulgariei. Magda Crișan: Corupția la nivel înalt nu este o problemă dezbătută intens doar în România, dar și germanii consideră că aceasta definește România, într-o țară unde șpaga se află la ordinea zilei. De ce ar trebui să se bucure cetățenii UE de primirea unui astfel de membru? Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, avem o problemă cu corupția și am recunoscut întotdeauna acest lucru. Politica în țara noastră are o dimensiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
se ducă la muncă În Donbas și fete pentru spitale. Și am avut marea cinste să mă prindă și pe mine. Am intrat să lucrez Într-un spital de campanie și cu greu am scăpat - foarte, foarte greu. A mers șpaga și acolo, ca să știți. Și mama... Mama a rezolvat și am fugit. În Moghilău nu mai avea rost să stăm. Voiam să ajungem În Botoșani, la bunici, că știam că Câmpulungul n-o să fie Încă liber. Și, Într-adevăr, ne-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]